9,565 matches
-
unora dintre noi a fost lenea, tendința de a se îmbogăți fără muncă, prin furtișaguri și excrocherii. Aici nu te contrazic. Sunt sigur că tu cunoști mai bine ca mine. Pentru mine, orășean din tată în fiu, satul își avea farmecul și poezia lui. Era un fel de refugiu intelectual, un leagăn al sufletului, acolo simțeam că trăiesc cu adevărat, acolo m-am căsătorit, acolo mi s-au născut copiii. Ce mai încolo-încoace, am îndrăgit mult satul și mi-ar fi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu bucățile de cremene în mână hotărât să facă ceva pentru a stăvili lăcomia fiarei. Poate ar fi făcut-o, dacă vântul nu i-ar fi luat șapca. Acum însă, în situația în care se afla, nu mai avea nici un farmec. Îi pierise cheful, buna dispoziție și speranța. Și totuși, instinctul reacționă spontan, ca un cartuș uitat pe țeava unei arme vechi, ruginite de vreme, care țâșnește exact, când nimeni nu se așteaptă: Tovarășul Secretar?... fără să gândească, cu pupilele mărite
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu aur și argint din comerțul cu copiii răpiți chiar din leagăn, schilodiți și apoi trimiși la cerut prin țări străine; că femeile lor, pe lângă ghicit și descântece, în special cele bătrâne, au legături cu Satana sau cu Ducă-se-pe-pustii, fac farmece și alte nelegiuiri, iar unele mame mai autoritare din cartier, ca să-și astâmpere odraslele, îi speriau susținând sus și tare că arăpoaicele fură copiii obraznici și-i fac săpun. Ne având încredere în veridicitatea acestor născociri, curios din fire, nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
făină sau fasole; cu ceva cartofi sau chiar și cu sămânță de bostan, se lăsau călcați de urs și se vindecau de șale. Printre ei se număra și tatăl lui Bidaru, căruia i-au dispărut durerile de șale ca prin farmec, imediat ce ursul s-a lăsat cu toată greutatea pe locul dureros. Fetele mai tinere jucau tananica în jurul ursului și odată cu el, în timp ce trecătorii, pentru a se amuza, le aruncau mărunțiș în poale sau direct în sân, iar zlătăresele, cele mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
umfla permanent, gata să dea pe dinafară. Ce fierbea acolo bătrâna aceea? l-a întrebat pe Grigore a doua zi. Bătrâna este străbunica mea și e cea mai pricepută doftoroaie din întreaga șatră: vindecă de deochi cu cărbuni stinși, face farmece și vrăji ca să intre bafta și norocul în casă, stânge focul din pântece, vindecă de răni de topor, de cuțit, de mușcătură de câne, de venin la inimă și de argint viu, cu fierturi și alifii făcute de ea; ghicește
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
apreciată, nu numai de persoanele naive de prin împrejurimi sau anumite mahalale, dar și de unele doamne mai cu ștaif din carterele selecte ale orașului, tocmai pentru capacitatea ei de a da în cărți, de a ghici viitorul, a deznoda farmece și a vindeca prin descântece persoanele bolnave. Locuia Chiar pe malul apei, cam pe locul unde acum se află Centrul de cultură George Apostu, într-o casă din vălătuci, asemănătoare cu Bojdeuca din Țicău, cu două odăi și chiler, care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
l-a așezat pe masă între două platouri; unul cu fursecuri și altul cu prăjituri și s-a adresat tuturor: Cine dorește cafea? Lui Bidaru nu-i mai ardea de nimic. Buna dispoziție cu care venise îi dispăru ca prin farmec. Simțea că pe buzele tuturor se formulase deja o întrebare esențială, la care va trebui să răspundă prompt. Priveau la el ca la un oracol de la care așteptau un verdict cât se poate de clar, în special soția care observase
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se poate realiza. Fericitul Augustin explică termenul de „catehet”; cel care învață pe alții este un profesor bun, complet, atunci când deține și transmite cunoștințe într-o manieră foarte plăcută, asemeni diaconului Deogratias, posesor „atât în materie de credință, cât și farmecului vorbirii”. Pornind de la versetul din I Corinteni 13, 12: „căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură”, Fericitul Augustin îndeamnă pe profesorul de religie să nu se considere inutil pentru că nu poate explica așa cum și-ar dori, mai ales în
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
să-i duc o carte dorită, despre care aflase că apăruse în librării. Era o plăcere să-l asculți povestind despre viața „strămoșilor cucutenieni” ale căror urme și mărturii „zac sub vatra Dăneștilor” și pe care îi evoca cu atâta farmec și duioșie de parcă ar fi trăit între dânșii. Doritorilor, le arăta cum să-și facă oale și ghivece pentru flori fără roata olarului , ca pe vremea lor, cu covrigei din lut moale, puși unul peste altul, nivelați apoi cu degetele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
coli) a soților Eugenia și Costache Buraga, învățători din Dănești - Vaslui. Cităm din adnotarea la acest volum de debut, din exemplarul de lucru al planului editorial: ,, ... o carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră eseistică absolut originală (...), noutatea și farmecul acestei lucrări stau și în muzicalitatea textului “. Așteptăm cu interes justificat apariția în librării a unei cărți semnate de autorii vasluieni. Vremea Nouă, 15 nov. 1977 LANSAREA CĂRłII ,,DĂINUIRI DĂNEȘTENE“ Duminică, 13 noiembrie, la Căminul cultural din satul Dănești, a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Dacă lăsăm la o parte ceea ce spun autorii în legătură cu un fel de mîncare din Dănești, bunăoară, cu un obicei de-al locului, cum e în bucata ,,Jinduitul curmei “, foarte multe capitole pot fi luate ca povestiri pline de tîlc. Apoi farmecul cărții sporește cu mult, cînd ironia e chibzuit folosită. Autorii au un mare respect pentru cuvînt, văzut precum e ființa, cuvînt care e întors pe toate fețele, pus în propoziție sau frază cu o grijă de mare meșter. Iată poezie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la bătrîna casă, cameră lîngă cameră. Au făcut-o mai încăpătoare, pentru a putea adăposti alte și alte piese de etnografie, de arheologie, de științe naturale, de artă. Eugenia și Costache Buraga au semnat împreună o carte de un deosebit farmec și Editura ,,Junimea“ le-a tipărito. Se numește ,,Dăinuiri dăneștene“. Este romanul unui obicei, acela de a da, de a da de pomană. E o carte polemică. Carte document. Autorii înșiși spun: ,,Dăinuirile... sînt un muzeu ce vorbește cu slove
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
adeveritoare că tot ce au prins ,,Dăinuirile...“ sînt oglindiri ale unor fapte petrecute pe viu. Greșește cine desparte muzeul de cartea noastră “. (în carte sunt multe pagini de mare erudiție, precum sînt multe care vădesc real talent literar. Plină de farmec este polemica, necontenită, neobosită, mereu proaspătă, purtată cu grăbiți autori de dicționare, etnografi, cu istorici, cu scriitori. Unii sînt dojeniți, alții sînt certați. Ar fi interesant: se continuă polemica și în muzeu?) ,, Nouă ne-a plăcut să spunem adevărul, atunci
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
poate ) originale, întemeiate pe argumente la care te aștepți cel mai puțin, dar care te surprind cu atît mai mult și te pun pe gînduri; la modul convenabil... Costache Buraga vorbește, neînvățat de nimeni, cîteva limbi de circulație internațională, însă farmecul lui (echivalat de mulți vizitatori cu... ciudățenia) vine de la cufundarea în civilizațiile vechi și străvechi, pînă la asimilarea aspectelor de limbă, care le-au susținut. însăși înfățișarea lui de acum, pletele amintind și de daci și, poate, de un Daniil
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
îndată se cunoaște. După aceea când l-am văzut - vreau să menționez că cine mi-a atras atenția asupra personalității sale a fost cel care nu numai că l-a cunoscut, ci era în măsură să-i înțeleagă înțelepciunea și farmecul, este vorba de criticul Gheorghe Drăgan, care s-a și ocupat de altfel de cartea domniei sale - într una din zile când a venit la radio, am avut sentimentul clar că mă întâlnesc cu unul dintre dacii liberi, nu cel care
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
frenetică de scris, care se stingea însă după primele zile de lucru. Către sfârșitul cărții, munca devenea strivitoare. Nu mai simțeam nicio bucurie în fața manuscrisului, și clipa când trebuia să mă așez la masă mă deprima. Dar, în același timp, farmecul nu mai putea fi rupt; eram robul propriei mele închipuiri și, cu toată rezistența ființei mele - care se împotrivea acestei extenuări fără glorie - mă supuneam, în cele din urmă. Rămâneam atunci, cât puteam mai mult, gârbovit asupra foilor de hârtie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
frenetică de scris, care se stingea însă după primele zile de lucru. Către sfârșitul cărții, munca devenea strivitoare. Nu mai simțeam nicio bucurie în fața manuscrisului, și clipa când trebuia să mă așez la masă mă deprima. Dar, în același timp, farmecul nu mai putea fi rupt; eram robul propriei mele închipuiri și, cu toată rezistența ființei mele - care se împotrivea acestei extenuări fără glorie - mă supuneam, în cele din urmă. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vocațională - Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic) SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Demi părea bine? Dar se nțelege cămi părea bine. Când mil aduc aminte pe dânsul, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor, cu toate farmecele ei, acuma perdute pentru totdeauna; și niciunul dintre noi toți, care împreună am trecut prin acea lume, nu poate să se gândească la tinerețele sale fără ca săi treacă, așezat, retras și întotdeauna înțelept, Budulea Taichii pe dinaintea ochilor, pentru că Budulea nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte (șase - zece rânduri), următoarea secvență din text: 148 Demi părea bine? Dar sențelege cămi părea bine. Când mil aduc aminte pe dânsul, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor, cu toate farmecele ei, acuma perdute pentru totdeauna; și niciunul dintre noi toți, care împreună am trecut prin acea lume, nu poate să se gândească la tinerețele sale fără ca săi treacă, așezat, retras și întotdeauna înțelept, Budulea Taichii pe dinaintea ochilor, pentru că Budulea nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
metonimii, repetiții, epitete, personificări etc.: Când dintre munții solitari îngălbenește luna plină, / Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină). 9. Primele două strofe ale poeziei conturează o atmosferă tipic simbolistă: poetul sugerează un spațiu enorm, abstracte imensități înghețate, al căror farmec este somnolența. Spațiul și timpul par a fi suspendate: la nivelul spațialității - nemărginirea -, la nivel temporal - somnul anulează viața însăși; stelele și câmpiile de gheață sunt vecinic adormite, iar lumina este cadaverică. Procedeele artistice variate sunt și ele tipic simboliste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cum poate ea să dea savoare momentelor speciale din viața noastră sunt întrebări pentru care nu poți găsi un singur răspuns. Totuși, Platon, încer când săl găsească, afirma: „Muzica dă suflet universului, dăruiește aripi minții, luminează imaginația și învăluiește în farmec și veselie lumea și tot ce ne înconjoară“. Pe de altă parte, muzica pe care o ascultăm este oglinda în care se reflectă personalitatea noastră. În unele situații, muzica este o „etichetă“, reflectând emoții, atitudini sau preferințe personale. Este cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fondul meu de ingenuitate și copilărie [...]. Otilia este oglinda mea de argint.“ (G. Că linescu, Esența realismului) ÎNCHEIERE În esență, se poate afirma că Otilia este unul dintre personajele feminine cele mai complexe din literatura noastră, prezență memorabilă, cu un farmec inefabil, amestec de candoare și rafinament, de copilărie și maturitate, de capriciu și devotament, de inconștiență și luciditate. Prin construcția modernă a Otiliei, G. Călinescu depășește stereotipia personajelor feminine din proza românească, contribuind la ascensiunea spectaculoasă a unor eroine moderne
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sub pretextul unei tăceri cinstite, voiau să lovească în profețiile referitoare la Mântuitorul Hristos. Prin lucrarea sa De psalmodie bono, străbătută de o caldă dragoste față de credincioșii săi, marele misionar îi previne pe aceștia de primejdia ce amenința să destrame farmecul frumoaselor slujbe împodobite cu cântări și le dă îndrumări cu privire la rostul cântării psalmilor în viața lor duhovnicească, fixând și unele reguli pentru ca psalmodierea să-și atingă scopul misionar. Sfântul Niceta de Remesiana considera cântarea psalmilor un prinos de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
primească inimile mândre și împietrite, ca pe o desfătare, cuvintele dumnezeiești. De obicei natura oamenilor fuge de cele aspre și le respinge, deși sunt sănătoase (folositoare), și cu greu le primește de afară de cazul când i se pare că prezintă farmec. Dumnezeu a pregătit prin robul său David această băutură care este dulce la gust, prin cântare, și este în stare să vindece rănile păcatelor prin puterea sa. Căci psalmul se ascultă cu plăcere când se cântă și pătrunde sufletul în timp ce
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Desigur, la aceasta a contribuit mai ales forma în versuri și utilizarea unui limbaj metaforic menit să accentueze puterea persuasivă a acestei arte poetice. Însă și în lipsa unor astfel de elemente, majoritatea textelor ce vor fi cercetate aici împrumută din farmecul personalităților literare care le-au scris, captând într-un mod aparte atenția prin forța și savoarea formulărilor, prin abilitatea argumentării sau prin manipularea originală a limbajului. Acesta este cazul cu scrierile unor autori precum Voltaire, Jean Cocteau, T. S. Eliot
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]