8,564 matches
-
uitare ceea ce mintea și harul creator al oamenilor au produs de-a lungul veacurilor. Valoarea documentară a acestor culegeri este și va fi cu atât mai mare cu cât, după cum se știe, datorită modului de viață din contextul social contemporan, folclorul nu mai reprezintă una din prioritățile existenței cotidiene a oamenilor, indiferent de vârstă sau de ocupație. Și cu atât mai puțin în viitor. În asemenea condiții, lucrările acestea rămân singurele surse de informații certe pentru cei interesați de creația populară
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
interesați de creația populară din localitățile respective. Cu o consecvență rar întâlnită a străbătut foarte multe dintre așezările rurale din Moldova. Aria lui de interes nu se limita doar la hotarele acestei regiuni. În egală măsură a fost interesat de folclorul din întreaga țară, scriind recenzii în legătură cu volumele întocmite de alți culegători, prin care semnala valențele documentare și artistice ale creațiilor din diverse arii geografice, precum Țara Oașului, Hunedoara, Cluj, Argeș, Dobrogea, Oltenia, Maramureș, Banat etc. și chiar din străinătate. În
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
multe ori. Materialele astfel adunate de-a lungul deceniilor, înregistrate mai întâi pe benzi magnetice și transcrise apoi cu pricepere și migală de însuși prof. Vasile Adăscăliței, organizate pe localități, după criterii științifice, au constituit, în timp, Arhiva Seminarului de Folclor al Facultății de Litere de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași, inestimabil tezaur de literatură populară pus cu generozitate la dispoziția celor interesați de studierea unor astfel de probleme. În 50 de ani volumul materialului a ajuns să înregistreze peste
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
lui Păcală (coautor) - 1964, De la Dragoș la Cuza Vodă. Legende populare românești (1966) - ediția a II-a în 1974 și a III-a în 1988, Doine și balade (1966) - ediția a II-a în 1970, Bună dimineața, lină făntănă (1969), Folclor din ținutul Rădăuților (coautor) - 1969, Cuza Vodă în tradiția populară (1970), Cîte mama mi le-o spus (1971), Folclor în împrejurimile Sucevei (1980), Proverbe și ghicitori (1973), Antologia celor mai frumoase basme românești (Praga, 1980). În semn de recunoaștere a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și a III-a în 1988, Doine și balade (1966) - ediția a II-a în 1970, Bună dimineața, lină făntănă (1969), Folclor din ținutul Rădăuților (coautor) - 1969, Cuza Vodă în tradiția populară (1970), Cîte mama mi le-o spus (1971), Folclor în împrejurimile Sucevei (1980), Proverbe și ghicitori (1973), Antologia celor mai frumoase basme românești (Praga, 1980). În semn de recunoaștere a meritelor incontestabile în domeniul specialității sale, foarte tânăr fiind, a fost solicitat să contribuie la realizarea a două lucrări
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în reviste de profil din țară (Iași, Bacău, Brașov, Piatra Neamț, Botoșani, București, Tecuci, Focșani, Timișoara, Craiova, Sibiu, Suceava) și din străinătate (Germania, Cehia, Macedonia, Anglia, Ucraina). Alături de studii și articole, a publicat peste 100 de recenzii ale unor lucrări de folclor (antologii, culegeri monografice, cursuri de folclor, istorii ale disciplinei, dicționare) aparținând unor autori români și străini, precum și unor periodice de profil. Interpretarea și valorificarea documentară a folclorului din Moldova și Bucovina a reprezentat o altă constantă a activității științifice a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Iași, Bacău, Brașov, Piatra Neamț, Botoșani, București, Tecuci, Focșani, Timișoara, Craiova, Sibiu, Suceava) și din străinătate (Germania, Cehia, Macedonia, Anglia, Ucraina). Alături de studii și articole, a publicat peste 100 de recenzii ale unor lucrări de folclor (antologii, culegeri monografice, cursuri de folclor, istorii ale disciplinei, dicționare) aparținând unor autori români și străini, precum și unor periodice de profil. Interpretarea și valorificarea documentară a folclorului din Moldova și Bucovina a reprezentat o altă constantă a activității științifice a prof. dr. Vasile Adăscăliței. După o
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
studii și articole, a publicat peste 100 de recenzii ale unor lucrări de folclor (antologii, culegeri monografice, cursuri de folclor, istorii ale disciplinei, dicționare) aparținând unor autori români și străini, precum și unor periodice de profil. Interpretarea și valorificarea documentară a folclorului din Moldova și Bucovina a reprezentat o altă constantă a activității științifice a prof. dr. Vasile Adăscăliței. După o activitate rodnică de peste cinci decenii, prof. univ. dr. Vasile Adăscăliței a trecut la cele veșnice în ziua de 30 iulie 2007
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Universității „Al. I. Cuza“ Iași (1957-1961). După absolvirea facultății a fost repartizat la Școala elementară cu clasele I-VII din comuna Mogoșești, jud. Iași (1961-1965). A fost promovat cercetător principal în domeniul lingvisticii la Centrul de Lingvistică, Istorie literară și Folclor al Universității „Al.I. Cuza“ Iași, apoi la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“ al Academiei Române - filiala Iași (1965-1993). În 1978, la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza“ Iași a obținut titlul de Doctor în filologie, cu teza
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Dirijat de cor, unde s-a bucurat de îndrumarea unor profesori de valoare, ca: Ioan D. Chirescu (teoria muzicii și solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Marțian Negrea (contrapunct), Tudor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea, George Breazul (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel (folclor muzical), Dumitru D. Botez, Ioan D. Vicol (dirijat de cor și ansamblu coral). După absolvire, în anul 1952, a fost încadrat ca preparator principal, disciplina Istoria muzicii, la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București (1952-1955). A fost profesor-colaborator la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
că în mai mare măsură numele unui actor decât numele unui regizor este, pentru public, un brand. Lumea merge la filmele lui Nae Caranfil pentru că știe că Nae face filme „miștoș. Inteligente, comice, spumoase, cu replici care devin parte din folclorul urban, cu răsturnări de situație, cu personaje vii. Engrossing movies, dacă vrei... Nu cred că mulți spectatori ai filmelor lui Nae spun la ieșirea din sala de cinema că împărtășesc viziunea lui asupra lumii. Cred că mai degrabă ei sunt
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
acordat de Editură Contact Internațional în 2012. Publică volumul Vagabondul stelar, Editura Contact Internațional. POPESCU-NEVEANU, Paul (1926-1994), fiu de preot, psiholog, autor; PRICOP, Ion Gheorghe (n. 1994), scriitor; RAICU DELAHUȘI, George, scriitor; RĂDUCANU, Maria (1967), Cântăreața de jazz, nonconformista, îmbină folclorul românesc cu jazzul, bluesul. Lansează o serie de albume. RĂDULESCU, Constantin (n. 1914), fiul profesorului Al. Rădulescu de la Liceul „Cuza Vodă”, dirijor, artist emerit, directorul Teatrului de opereta din București; RĂILEANU, Grigore (1913-1966), geolog, profesor universitar doctor, autor. ROTARIU, Mihai
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
fantastic; eu niciodată nu te-am visat, Monica. Lucrez nebunește, fără spor, cu imense dificultăți bănești - apa, lumina, întreținerea casei s’au ridicat la sume astronomice... Astă-seară au început marile serbări pentru revoluția octombristă; la radio cântece românești, unele din folclor, altele noui cu splendide îndemnări (sic) la înfrățire internațională. Îți închipui, iubito, ce repercusiuni au în sufletul meu atât de acce sibil marilor mișcări ale țării mele. Mă gândesc cu fervoare la tine ca la un ideal inaccesibil; dorm seara
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Grădina de dincolo. Zoosophia: Comentarii mitologice. Prefață la ediția a treia Istoria acestei cărți poate fi rezumată În câteva rânduri. Preocupările mele În domeniul imagologiei etnice datează de pe la Începutul anilor ’90. Primul studiu, intitulat „«Evreul imaginar» versus «evreul real» În folclorul și mitologia română”, l-am publicat În 1995 În Revista de Istorie și Teorie Literară. În perioada 1997-1999, Centrul Internațional de Studiere a Anti- semitismului din cadrul Universității Ebraice din Ierusalim mi-a oferit o bursă pentru o cercetare cu tema
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1896) privind imaginea evreilor „În literatura lor populară” <endnote id="(300)"/>, dar și un „studiu de psichologie populară” (În 1892) intitulat Evreii În literatura populară română, prin care a Încercat să contureze portretul-robot al evreului, așa cum apare el În folclorul, literatura și mentalitatea populară românească. În anexă (intitulată „Evreul În literatura populară universală. Tablou comparativ”), autorul a prezentat peste patru sute de proverbe și zicători referitoare la evrei, culese mai ales din centrul și estul Europei <endnote id="(3)"/>. Studiul lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înțelege românul, dar nu așa cum a fost sau cum este În adevăr” <endnote id="(3, p. 5)"/>. La concluzii similare au ajuns, peste un secol, savanți care au studiat imagologia etnică sau au psihanalizat inconștientul colectiv : „Caracteristicile atribuite evreului În folclorul antisemit - observă savantul american Alan Dundes - nu au nimic de-a face cu evreul real, ci cu creștinii, care au făcut inițial aceste atribuiri. Dacă folclorul este «etnografie autobiografică», atunci folclorul antisemit ne spune foarte multe despre creștini și aproape
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care au studiat imagologia etnică sau au psihanalizat inconștientul colectiv : „Caracteristicile atribuite evreului În folclorul antisemit - observă savantul american Alan Dundes - nu au nimic de-a face cu evreul real, ci cu creștinii, care au făcut inițial aceste atribuiri. Dacă folclorul este «etnografie autobiografică», atunci folclorul antisemit ne spune foarte multe despre creștini și aproape nimic despre evrei” <endnote id="(83, p. 114)"/>. Pentru profesorul german Klaus Heitmann - care a studiat imaginea românului În spațiul cultural german -, „la fel ca toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau au psihanalizat inconștientul colectiv : „Caracteristicile atribuite evreului În folclorul antisemit - observă savantul american Alan Dundes - nu au nimic de-a face cu evreul real, ci cu creștinii, care au făcut inițial aceste atribuiri. Dacă folclorul este «etnografie autobiografică», atunci folclorul antisemit ne spune foarte multe despre creștini și aproape nimic despre evrei” <endnote id="(83, p. 114)"/>. Pentru profesorul german Klaus Heitmann - care a studiat imaginea românului În spațiul cultural german -, „la fel ca toate imaginile despre națiuni, și mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai ales, deosebirile. Reciproca este la fel de adevărată : avem nevoie de „ei” pentru a ne defini mai bine pe „noi”. Contemporan cu Moses Schwarzfeld, Moses Gaster a ridicat miza problemei, transferând-o din zona socio-culturală În cea socio- -politică. Nu doar folclorul referitor la evrei este simptomatic : felul În care societatea, În ansamblul ei, Îi tratează pe evrei (pe minoritari, În general - adaug eu) este definitoriu pentru toate palierele acesteia. „Modul de tratare a evreilor - scria Gaster În 1894 - constituie un fel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cel protestant și cel ortodox ; la confluența dintre lumea evreilor așkenazi și cea a evreilor sefarzi ; la granița dintre Europa Centrală, Europa Orientală și cea de sud-est ; la intersecția dintre Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și cel otoman. O istorioară din folclorul urban - publicată În 1844 În revista vieneză Der Humorist - punctează cât se poate de bine poziția de „graniță Între imperii” pe care o avea spațiul românesc. Se spune că un englez, vrând să petreacă aceeași noapte În trei imperii diferite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la care, parțial, m-am așteptat, dar căreia nu i-am bănuit amploarea. Este vorba de rănile de nevindecat pe care cenzura comunistă le-a provocat În corpusul literaturii științelor sociale. În marea majoritate a cărților, publicațiilor și studiilor de folclor și etnologie apărute după război În România nu se vorbește aproape deloc despre evreu, pentru că acest nomen ethnicum și tot ce era legat de el au devenit În bună măsură tabu. După un exces de popularitate (negativă, ce-i drept
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
context discursul antisemit eminescian. În 1957, tot Moses Rosen ceruse (și pentru o vreme obținuse) eliminarea primei pagini din romanul Baltagul, În care Mihail Sadoveanu inclusese o nevinovată legendă populară referitoare la câteva etnii, inclusiv la evrei. În volume de folclor - altfel meritorii -, În colecții de colinde, balade, legende, snoave etc., elaborate de autori altfel respectabili, mențiunile referitoare la evrei au fost cu grijă cenzurate și, În cel mai bun caz, Înlocuite cu puncte de suspensie. În această ultimă situație măcar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
70, p. 180)"/>, iar despre un om Înglodat „până peste cap În datorii” tot ei spun : „A sărutat evreul pe barbă” <endnote id="(127, p. 89)"/>. Proverbial pentru lungimea bărbii sale a devenit, În toată Europa, legendarul „Evreu rătăcitor”. În folclorul finlandez el este numit „Pantofarul din Ierusalim”, iar zicala „O barbă lungă ca aceea a Pantofarului din Ierusalim” este dublată de o explicație comică : „El a vrut să Înghită un cal și acestuia i-a rămas afară numai coada” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Stamati, puterea hanului tătar se află Într-un talisman vrăjit care conține „Câteva fire de păr/ Din barba lui Solomon/ Și alte lucruri drăcești” <endnote id="(14, p. 240)"/>. Multe poezioare, aparent hazlii și nevinovate - ajunse, prin degradarea semnificației, În folclorul copiilor <endnote id="(128)"/> -, pun În evidență relația dintre barba evreului și Diavol. În România, ele sunt atestate În secolul al XIX-lea, mai ales În Moldova, unde imaginea evreului ortodox era mai prezentă : „Iese Dracul din tăciuni,/ Cu jidanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
i-au dat domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849), cea mai umilitoare poreclă - Jidan roș -, pe motiv că ar fi Încurajat imigrarea evreilor : „Mihai Sturzea, lungă ghiară,/ A băgat Jidanii’n țară”, suna un fragment de satiră care circula clandestin În cadrul folclorului urban. O satiră politică interzisă de cenzură pe vremea domnitorului Sturza <endnote id="(159 ; 148, p. 69)"/>. 5. Jidan murdar, jidan Împuțit Explicația rasistă O altă prejudecată foarte puternică, răspândită În toată Europa, se referă la murdăria evreului și la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]