7,390 matches
-
fapte. După cum se știe, distincția dintre metafizica speculativă precritică și „metafizica experienței“ este o distincție kantiană. „Știința se sprijină pe o metafizică fundamentală, care nu este o extindere a științei.“19 Ca și Kant, în prima sa Critică, Wittgenstein cercetează fundamentele cunoașterii bazate pe experiență. Ceea ce se urmărește în Tractatus este „o deducție a priori a structurii esențiale a cunoașterii empirice, în stilul lui Kant“20. Și alți comentatori au afirmat că gândirea Tractatus-ului este de inspirație kantiană, iar nu empiristă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a socotit drept noutatea esențială a abordării sale, că ei au căutat în carte o teorie a logicii și a limbajului.27 Asumarea tuturor implicațiilor distincției dintre „ceea ce se poate spune“ și „ceea ce se arată“ implică respingerea oricărei teorii despre fundamentele logicii, ca și a oricărei încercări de a delimita propozițiile prin aplicarea unui criteriu, adică în cadrul unei „teorii a limbajului“. Examinarea formei logice, care se oglindește în simboluri, este pe deplin suficientă. Analiza logică este importantă doar în măsura în care ea ușurează
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
revizuirea unor puncte de vedere, de unele schimbări în stilul gândirii, concepția lui Wittgenstein asupra filozofiei, ca și obiectivele fundamentale ale cercetărilor sale, ar fi rămas aceleași. În opoziție cu cei care au înțeles filozofia drept cunoașterea teoretică ce oferă fundamentele științei și acțiunii omenești, pentru Wittgenstein ea a fost o activitate de clarificare a gândurilor noastre. Este ceea ce o deosebește de știință. Filozofia nu este o știință, cu atât mai puțin știința supremă, deoarece ea nu oferă cunoaștere, în accepția
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Cu toate acestea, acești autori îi prezintă uneori ideile ca și cum ele ar reprezenta contribuții teoretice. Astfel, Haller crede că filozofia târzie a lui Wittgenstein ar reprezenta un „fundamentalism praxiologic“, adică punctul de vedere că „orice întemeiere, orice căutare a unui fundament ferm, ca și orice îndoială au un sfârșit și nu pot reprezenta niciodată o serie infinită. Se ajunge, prin urmare, întotdeauna la un fundament - acesta poate fi credința oarbă, încrederea oarbă -, iar acest ultim fundament este acțiunea.“54 Schulte afirmă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ar reprezenta un „fundamentalism praxiologic“, adică punctul de vedere că „orice întemeiere, orice căutare a unui fundament ferm, ca și orice îndoială au un sfârșit și nu pot reprezenta niciodată o serie infinită. Se ajunge, prin urmare, întotdeauna la un fundament - acesta poate fi credința oarbă, încrederea oarbă -, iar acest ultim fundament este acțiunea.“54 Schulte afirmă că Wittgenstein ar fi elaborat „o concepție organică“ asupra limbajului, al cărei „concept suprem“ (Oberbegriff) ar fi jocul de limbaj.55 Mai mult, Schulte
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
întemeiere, orice căutare a unui fundament ferm, ca și orice îndoială au un sfârșit și nu pot reprezenta niciodată o serie infinită. Se ajunge, prin urmare, întotdeauna la un fundament - acesta poate fi credința oarbă, încrederea oarbă -, iar acest ultim fundament este acțiunea.“54 Schulte afirmă că Wittgenstein ar fi elaborat „o concepție organică“ asupra limbajului, al cărei „concept suprem“ (Oberbegriff) ar fi jocul de limbaj.55 Mai mult, Schulte lasă să se înțeleagă că ar trebui să distingem între fondul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ale lui Frege, la consacrarea standardelor de rigoare și claritate ce disting practica filozofică analitică, devenită dominantă în a doua jumătate a secolului trecut, cel puțin în țările de limbă engleză. Cercul extrem de restrâns al cititorilor scrierilor lui Russell consacrate fundamentelor logicii și matematicii contrastează puternic cu cel al numeroaselor sale lucrări despre subiecte de cel mai larg interes, pe care le discuta cu mult nerv și simț al umorului. (Ceea ce explică de ce lui Russell i s-a putut decerna și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
al XIX-lea. Punctul lor de plecare comun l-a constituit punerea la îndoială a tot ceea ce este asigurat doar prin obicei, prin autoritatea tradiției. Într-un al doilea pas, ei credeau că cercetarea filozofică trebuie să urmărească descoperirea unui fundament ferm pentru ceea ce acceptăm în știință, ca și în experiența comună.1 Merită semnalat că, din perspectiva acelor raționaliști mai failibiliști care i-au urmat lui Russell, orice asemenea încercare era condamnată să eșueze. Unul dintre aceștia, Karl Popper, aprecia
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
printr-o metodă mai răbdătoare și mai adecvată, cu toată acea precizie și certitudine pe care au atins-o cele mai înaintate științe.“4 Această metodă este metoda logic analitică. Noua dezvoltare a logicii, pe care a prilejuit-o cercetarea fundamentelor matematicii, oferă instrumente puternice pentru clarificări conceptuale, care au lipsit până atunci filozofilor. Cunoașterea filozofică pășește acum „pe drumul sigur al unei științe“ într un alt fel decât credea Kant, și aceasta deoarece pot fi distinse, pentru prima dată, în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
al textelor sale, Russell admite chiar că elevul său are o minte mai clară, mai creatoare și mai pasionată decât a lui.8 Atât timp cât discuțiile dintre Wittgenstein și Russell s-au învârtit aproape exclusiv în cercul problemelor de logică și fundamente ale matematicii, comunicarea dintre ei pare să fi fost deplină. Ei împărtășeau sentimentul că, împreună cu puținii bărbați care cultivaseră înaintea lor aceleași preocupări, au privilegiul unic de a cerceta o lume a formelor ideale, pure, eterne, pe deplin desprinsă de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
eforturi intense și îndelungate. Pentru Russell, ca și pentru Wittgenstein, patosul acestei onestități intelectuale incoruptibile s-a exprimat într-un mod exemplar în reacția lui Frege, atunci când cel dintâi i-a comunicat un paradox care ruina rezultatele cercetărilor sale asupra fundamentelor aritmeticii. Iată câteva rânduri din răspunsul lui Frege la scrisoarea lui Russell: „Descoperirea de către dumneavoastră a contradicției m-a surprins extrem de mult și, trebuie să spun, m a lăsat înmărmurit deoarece a zguduit terenul pe care am crezut că pot
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mult și, trebuie să spun, m a lăsat înmărmurit deoarece a zguduit terenul pe care am crezut că pot construi aritmetica. [Ă] Este unul dintre lucrurile cele mai serioase deoarece prăbușirea axiomei V pare să submineze nu numai propriile mele fundamente ale aritmeticii, ci și singurele fundamente posibile ale aritmeticii ca atare. [Ă] Descoperirea dumneavoastră este, în orice caz, una foarte remarcabilă și va duce probabil la un mare progres în logică, cât ar fi ea de nedorit la prima vedere
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a lăsat înmărmurit deoarece a zguduit terenul pe care am crezut că pot construi aritmetica. [Ă] Este unul dintre lucrurile cele mai serioase deoarece prăbușirea axiomei V pare să submineze nu numai propriile mele fundamente ale aritmeticii, ci și singurele fundamente posibile ale aritmeticii ca atare. [Ă] Descoperirea dumneavoastră este, în orice caz, una foarte remarcabilă și va duce probabil la un mare progres în logică, cât ar fi ea de nedorit la prima vedere.“9 Nimic nu poate pune mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
înainte, crede că ar fi potrivit să-și limiteze relațiile la sfera preocupărilor logico filozofice. Simțea că de Russell, ca persoană dependentă de succes într-o societate rafinată, nu îl mai leagă nimic. Dar continua să creadă că în clarificarea fundamentelor logicii și matematicii le mai stă în față o muncă orientată spre obiective comune. Wittgenstein continua să vadă în Russell cea mai bună minte implicată în asemenea cercetări și spera din suflet că o bună comunicare asupra muncii lor în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pot vedea nici un punct în care ea este greșită.“17 Probabil că Wittgenstein a fost de acord cu opinia prietenului său Engelmann, care credea că în „Introducere“ Russell considera Tractatus ul doar o contribuție la literatura de logică și de fundamente ale științei, și nu „o operă filozofică“ în sensul deplin al cuvântului, care aduce ceva fundamental nou în abordarea unor probleme ce i-au preocupat dintotdeauna pe filozofi.18 Cititorului de astăzi al Tractatus-ului, care consultă „Introducerea“ lui Russell, îi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este că, dacă în lumina cercetărilor din neuroștiințe devine tot mai clar că multe decizii ale oamenilor sunt determinate cauzal de mecanisme biologice, dreptul penal va trebui să fie regândit. „Cercetarea creierului ar putea așeza sistemul de drept pe un fundament mai obiectiv. Țelul ar fi un sistem de norme de drept întemeiat științific.“ Într-o practică juridică reglementată de un asemenea sistem, cuvântul hotărâtor ar trebui să-l aibă, în multe cazuri, experți în cercetarea creierului.84 Asemenea considerații amenință
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care-l creează îl numesc interpretantul primului semn. Semnul ține locul a ceva, anume a obiectului său. El ține locul acestui obiect nu în toate privințele, ci cu referire la un fel de idee, pe care am numit-o uneori fundamentul representamenului"83. Umberto Eco sesizează confuzia dintre interpretant și interpretul semnului din definiția dată de Peirce, deoarece interpretantul garantează validitatea semnului chiar dacă interpretul lipsește, cu alte cuvinte ,,poate fi conceput și ca definiție a representamentului și deci ca intensiune a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Editura Polimark, București (How to Read Faces, Aquarian/Thorsons, Londra), 1997/1989. DeVito, Joseph J., Human Communication. The basic course, ediția a XI-a, Pearson Education, Londra, 1983/2009. Dinu, Mihai, Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Știință, București, 1997. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura BIC ALL, București, 2004. Dospinescu, Vasile, Semiotică și discurs didactic, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998. Eco, Umberto, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Meridiane, București, ediția a II-a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pp. 14-19. 3 apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de ajuns, Editura Comunicare.ro, București, 2004, p. 19. 4 Jan Bremmer, Herman Roodenburg, op. cit., 1994/2000, p. 11. 5 Mihai Dinu, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura BIC ALL, București, 2004, pp. 215-216. 6 Mihai Dinu, Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Științifică S.A., București, 1997, p. 230. 7 Mihai Dinu, op. cit., 2004, p. 216. 8 Jan Bremmer, Herman Roodenburg, op. cit., 1994/2000, p. 18. 9
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și forța prejudecăților. Una dintre primele și cele mai bine conturate poziții În ce privește raportul tradiție interpretare a fost exprimată În evul mediu În contextul interpretării/Înțelegerii textelor sacre. Aici, tradiția / prejudecata exprimată sub forma dogmei, a adevărului sfânt, absolut, este fundamentul pe care se Înfăptuiește interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea. Puterea absolută a bisericii face ca Întregul proces de comunicare, orală sau scrisă, să fie afectat de superstiții și prejudecăți puternic Înrădăcinate În mentalul individului. Tradiția, În această perioadă, poate fi privită ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
colegii "sunt percepuți ca având anumite trăsături psihice care se manifestă în aptitudini, priceperi, gânduri, sentimente, particularități temperamentale. Pe baza acestei imagini apar și anumite aprecieri de valoare, exprimând un anumit grad de cunoaștere interpersonală și servind, ulterior, chiar ca fundament al relaților preferențiale", notează P. Golu (2003, p. 234). Relațiile simpatetice (interafective, preferențiale). Toate relațiile noastre interpersonale sunt caracterizate și influențate de stările noastre afective. Relațiile simpatetice au ca suport factorul afectiv-emoțional. Ele constau în atitudinile pozitive sau negative, de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Arta de a iubi, București, Editura Anima. Giblin, L. (2000), Arta dezvoltării relațiilor interumane, București, Editura Curtea Veche. Goleman, D. (ed.) (2008), Emoții vindecătoare, București, Editura Curtea Veche. Goleman, D. (2005), Emoțiile distructive, București, Editura Curtea Veche. Golu, P. (2003), Fundamentele psihologiei sociale, București, Editura Miron. Grant, W. (1998), Rezolvarea conflictelor, București, Editura Teora. Handy, Ch. (1999), Understanding Organizations, Londra, Penguin Books. Harris, Th. A. (2011), Eu sunt OK Tu ești OK, București, Editura Trei. Hayes, N., Orrell, S. (2003), Introducere
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Apare o situație (și o stare emoțională) de criză. În urma unor asemenea dramatice experiențe, când multe dintre postulatele lui (superioare) nu mai stau în picioare, individul se trezește față-n față cu o lume care (aproape în totalitate sau în fundamentele ei) se prăbușește, iar această (neașteptată, șocantă) experiență dă naștere unei angoase extreme. Se pot instaura condițiile unui traumatism psihologic (poate fi vorba chiar de un brusc și nescontat moment de fericire ce poate produce un riscant șoc psihologic!). În
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
n.n. G.A.) ajunge astfel să instaureze, să conserve și să pună la adăpost valorile care îl apără de precaritatea sa" (2008, p. 387). Pe scurt, potrivit acestei teorii, impactul experiențelor emoționale profunde (chiar extreme) pot pune sub semnul întrebării fundamentele universului virtual al individului sau pot deschide o breșă în acest univers. "Când breșa atinge structurile sale cele mai abstracte, edificiul se poate prăbuși, experiența lăsându-l pe individ fără busola cu care se orientează în procesul adaptării sale și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
menționat În același timp că această reînnoire intelectuală coincide adesea cu abandonarea sau respingerea vechilor idei. Sens: Doar imbecilii nu-și schimbă niciodată opiniile, spune proverbul. Ieși În Întâmpinarea viitorului! Capcană: A fi prea sigur pe ideile tale și pe fundamentele lor poate să conducă la intoleranță și fanatism (vezi semnificația disonanțelor) N.B.: Eu Însămi am Mercur la 28ș Balanță. În 1974, sub tranzitul lui Uranus peste Mercur, mi s-a propus să scriu prima mea carte. Trigon sau sextil Dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]