12,272 matches
-
scădere a dinamicii narative este probabil legată și de schimbarea obiectivului autorului în cea de-a doua parte a romanului. Aici Dickens nu-și mai concentrează energiile asupra poveștii vieții lui David, ci oferă un fel de tur printr-o galerie de personaje. Pe lîngă natura cvasiautobiografică a situației narative la persoana întîi, apropierea gradată în timp a eului narator de cel care trăiește pare să întărească acest efect. Totuși, astfel de motive abia dacă pot explica nivelarea evidentă a profilului
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de exemple concrete pentru o parte a ipotezei sale interesante și îndrăznețe. Unele dintre afirmațiile sale trebuie totuși să fie analizate și discutate detaliat. Acesta susține, de plidă, că "personajele și întîmplările din ficțiune ar putea să se asemene îndeaproape galeriei de tipuri predicative și tipuri nominale [ca elemente ale limbajului din structura de profunzime]"189. Folosirea conceptului de opoziție, care a fost acceptat la scară largă în lingvistică de la Saussure încoace, reflectă de asemenea o înțelegere a funcționării limbajului comună
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o consecință a situației narative auctoriale. O comparație cu o descriere spațială în aceeași măsură auctorială din romanul Casa Buddenbrook al lui Thomas Mann susține această opinie: Prin ușa cu geamuri, aflată față-n față cu ferestrele, se zărea o galerie cu coloane, cufundată în penumbră, iar la stînga intrării se deschidea, spre sufragerie, o ușă înaltă, cu canaturi. Lîngă peretele celălalt într-o firidă semicirculară [...] focul pîlpîia în sobă284. În ciuda situației narative auctoriale, poate fi observată aici o anumită tendință
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de nod sinusal, funcționarea defectuasă a unui “pace-maker” cardiac), fie creșterea sa peste 180 bătăi /min, tahicardii paroxistice ventriculare sau supraventriculare). Astfel de sincope nu prezintă prodrom. Evoluția sincopelor cardiogene este în general benignă. Sincopa vaso-vagală este forma minoră din galeria sincopelor, denumită și lipotimie sau leșin, tradusă clinic prin o pierdere incompletă a stării de conștientă sau mai exact o stare de obnubilare profundă. Funcțiile vitale nu sunt dispărute ci doar diminuate , constatîndu-se totuși rare contracții cardiace și mișcări respiratorii
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
A. Philippide, care remarcă această „poezie de meditație gravă, fără emfază, solemnă cu măsură și cu un accent de sinceră convingere în ce spune”. Semnificativă este la Ș. sorgintea livrescă, versul fiind închinat destinului prometeic, vârstelor omenirii, înălțării omului, unei galerii de figuri mitice, precum Zarathustra, Buddha, Osiris, Prometeu, Oedip, Ulise, Venus, Minerva, Pan, Apollo ș.a., într-o perindare lirică amplă, ce filtrează imnic teme și motive din cultura universală și din folclorul românesc. Artele poetice pe care le-a scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
mai accentuate note morbide, eroul din Liniște apare tulburat nu numai de drama lui sentimentală, ci și de conștiința fatalității, de neputința în fața firii. Alte nuvele (Paraziții, Iancu Moroi, Milogul) alternează perspectiva melodramatică și privirea lucid critică, sarcastică. Într-o galerie de portrete figurând ființe ratate, sunt convocate înduioșarea, umanitarismul, dar și tușa groasă, utilizată în descrierea grotescului sau a patologicului. Remarcabilă în opera scriitorului, ca și în evoluția nuvelei românești, este Hagi-Tudose, nuvelă publicată în câteva versiuni, începând cu cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
secol a dramei istorice românești, în centrul pieselor se află motivul puterii, relația între puterea domnitorului și interesele țării. Dacă la B.P. Hasdeu, V. Alecsandri și Al. Davila apar pe rând trei posibile ipostaze simbolice, D. le reunește într-o galerie de portrete paralele sau mai degrabă într-un triptic. Conflictele dramatice se raportează la un simbolic etic, ilustrat de personalitatea lui Ștefan cel Mare, ceea ce susține ideea complementarității celor trei piese. În viziunea dramaturgului, Ștefan întruchipează identificarea domnului cu țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
și contraproductive pentru literatură și arta. Marele paradox spune istoricul literar Marc Jiménez -constă în faptul că aceste gesturi de rezistență contra invaziei culturii globalizării și contra asfixierii diferențelor sfârșește prin a-i promova pe noii artiști "exotici" în marile galerii de artă contemporană din New York, Berlin sau Londra. La un secol de la aventură lui Rubén Darío, noii romancieri din extremul Occident nu au un drum ușor în față, iar ca lucrurile să se schimbe, ar fi nevoie nu de unul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
se vede din oraș și prin urmare călătorul trebuie să urce până la locul unde este ridicat pentru a-l putea vedea. Pe o poiană dincolo de izvor, castelul de înalță ca o apariție fantastică cu turnurilor și crenelurile lor, cu pavilioanele, galeriile și verandele lui pierdute sub iederă și viță. Acoperișul castelului este înalt, cu mansarde și cu ferestre în forme elegante, ce dă reședinței regale un caracter de locuință intimă și familiară. Stilul este acela al Renașterii germane de secol XVI
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
cu ferestre în forme elegante, ce dă reședinței regale un caracter de locuință intimă și familiară. Stilul este acela al Renașterii germane de secol XVI cu mare bogăție de decoruri. Castelul Peleș este decorat printre altele cu ferestre mari, “cu galerii încântătoare pe câte patru laturele cu grilaje grațioase de fier făurit ca podoabă pe la ferești”.<footnote Léo Bachelin, op. cit., p. 11 footnote> Dar ceea ce uimește este fericita întrebuințare a lemnului. Predilecția Regelui pentru lemnăria sculptată se manifestă la Castelul Peleș
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
una din nenumăratele poteci ale pădurii, ce urmează cursul Peleșului. Castelul Peleș se compune dintr-un corp central cu o curte interioară, având în dreapta un pridvor mic cu două caturi și în stânga o aripă legată de corpul principal prin două galerii care cuprind o a două curte, așa numita “curtea de onoare”.<footnote Ibidem, p. 52 footnote> Interiorul castelului dovedește un simț delicat al frumosului, un înalt gust artistic. Regele și Regina au dat sfatul pentru fiecare amănunt al instalării și
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
obicei de formă curbă sau triunghiulară, plasate deasupra intrării în edificiu, deasupra ușilor, a ferestrelor, etc. footnote> Mobilierul din această sală a castelului era îmbrăcat în piele de Cordova. Sala de biliard, comunică atât cu o baie turcească prin intermediul unei galerii mici, cât și cu sala de serbări în spetele căreia se află o fântână arabă de marmură albă cu ornamente în formă de frunze. Este bine știut că mare parte din timpul său petrecut în sala de biliard, Regele era
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
mutilate, trecutul mai îndepărtat al neamului jalonează în linii mari nuvelistica lui I. Protagoniștii din Dincolo de ploaie, Dans în trei, Magdalena, plictisiți de existența lor mediocră, nu sunt învinși, nici ratați. Ei fac parte din categoria nonconformiștilor, înscriindu-se în galeria tipurilor tradiționale ale prozei rurale. Un hectar de umbră pentru Sahara (1984) are ca personaj central pe basarabeanul dezrădăcinat care, revenit în mediul de obârșie, mânat ca de soartă, își află aici moartea. Proza din ultimii ani de viață ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
21, 6.XI.2007) mai vine din tânăra generație oameni (Pro TV, 26 oct.) 2007 moaștele sfântului Dimitrie va sta aici (Antena 3, 25.X.2007) îmbinația celor două fac din Sorana... (N 24, 9.VI.2009) Transformarea gospodăriilor în galerii amenajate pentru colecțiile particulare îi fac pe turiștii străini să se minuneze (TVR Cultural, 27.IX.2009) urmările scandalului legat de clinica Sabyc dă peste cap legislația (Kanal D, 7.X.2009) numărul de arme vor crește în România (Radio
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
inovator. Deși numai la nivel tehnic, acest spirit este încurajat prin recunoașterea oficială, dar și prin bonificarea elementelor mai valoroase. Climatul acesta s-a păstrat ca un element cultural permanent, chiar și după ce „moda inovațiilor socialiste” s-a estompat. Din galeria inventatorilor, care nu se suprapunea celei politice a fruntașilor în producție, s-au selectat persoane interesante cu rol de eroi. Deși nu erau recunoscuți cu această etichetă, apăreau în această postură din semnalări aparent banale. De exemplu, după o „rupere
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un spectator normal nu se lasă sedus de provocări. Însă Aristotel este verificat și confirmat inconștient încă o dată în finala Cupei României la fotbal din 2009: forma in-formează materia. Iancu își modelează după propriul chip nu doar echipa, ci și galeria. Poate inconștient, dar în mod sigur eficient. Problema este că avem prea mulți patroni clonați după chipul și asemănarea lui nenea Iancu. Să nu știi să pierzi și să refuzi neelegant participarea la festivitatea de premiere este un gest reprobalibil
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
reprezentată în spațiul pictural, grafic sau fotografic capătă valențe descriptive, de interrelaționare. Așadar, ca și metodă, Jocul (și psihologic) ca primat relațional, înțelegerea intelectual/afectivă, jocul creativ prin folosirea materialelor și tehnicilor de lucru în Artă Plastică, vizite în Spații/Galerii care prezintă diverse manifestări artistice, vizionarea de “slideshow-uri” contemporane, analiză și participare, implicare în diverse direcții artistice - de pildă, expoziții realizate, toate conduc către o mai bună cooperare și rezidă în aplicabilitatea Vizuală. Astfel, suntem martori unui rezultat al căutărilor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
mesaj fie cultivat, educat, cizelat funcție de pregătirea estetică de pildă artistul, fie un mesaj care e perceput de omul cotidian dar care nu deține acele „pregătiri estetice”, aplecări sistematice / artistice. Fie ca sunt „resurse” din natură, fie ca sunt din galerii, muzee / direcții din Artă - toate aceste „configurații” sunt diversificate, reprezentate și oarecum”definite” prin contactul vizual/dialog/ colarea percepției. Filtrând focare precum informații ce țin de „cantitativ și calitativ”, binomul Mental-Senzorial prezintă calitativ-ul, înglobat de un mănunchi cu mult
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
divină de la Palmira: Aglibol, Ba'alschamin, Malakbel. Relief sculptat, secolul I d.Ch. Muzeul Luvru, Paris. Fig. 21. Tetrarhia. Dioclețian și Galerius, Maximian și Constantin I, începutul secolului IV. Piața San Marco, Venezia. Fig. 22.a. Iustinian I (detaliu). Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 22.b. Iustinian I (stânga) și Constantin I (dreapta), închinând Fecioarei cu pruncul, primul, Hagia Sophia, și al doilea, cetatea Constantinopolului. Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.a. Christos, între
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Marco, Venezia. Fig. 22.a. Iustinian I (detaliu). Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 22.b. Iustinian I (stânga) și Constantin I (dreapta), închinând Fecioarei cu pruncul, primul, Hagia Sophia, și al doilea, cetatea Constantinopolului. Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.a. Christos, între Constantin IX (1042-50) și împărăteasa Zoe (1028-55). Mozaic, (refăcut după) 1042. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43) și împărăteasa
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și Constantin I (dreapta), închinând Fecioarei cu pruncul, primul, Hagia Sophia, și al doilea, cetatea Constantinopolului. Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.a. Christos, între Constantin IX (1042-50) și împărăteasa Zoe (1028-55). Mozaic, (refăcut după) 1042. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43) și împărăteasa Irina (1118-34). Mozaic, 1118. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 24. Regele Wilhelm II (1166-89) donează catedrala Fecioarei Maria. Mozaic, 1176
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Istanbul. Fig. 23.a. Christos, între Constantin IX (1042-50) și împărăteasa Zoe (1028-55). Mozaic, (refăcut după) 1042. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43) și împărăteasa Irina (1118-34). Mozaic, 1118. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 24. Regele Wilhelm II (1166-89) donează catedrala Fecioarei Maria. Mozaic, 1176. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 25. Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab (1512-21), al doamnei Despina Milița (1512-21) și al copiilor săi. Frescă
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Palmira: Aglibol, Ba'alschamin, Malakbel (zeul solar). Relief sculptat, secolul I d.Ch. Muzeul Luvru, Paris. Fig. 21. Tetrarhia. Dioclețian și Galerius, Maximian și Constantin I, început sec. IV. Piața San Marco, Veneția. Fig. 22.a. Iustinian I (detaliu). Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 22.b. Iustinian I (stânga) și Constantin I (dreapta), închinând Fecioarei cu pruncul, primul, Hagia Sophia, și al doilea, cetatea Constantinopolului. Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.a. Christos, între
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Marco, Veneția. Fig. 22.a. Iustinian I (detaliu). Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 22.b. Iustinian I (stânga) și Constantin I (dreapta), închinând Fecioarei cu pruncul, primul, Hagia Sophia, și al doilea, cetatea Constantinopolului. Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.a. Christos, între Constantin IX (1042-55) și împărăteasa Zoe (1028-50). Mozaic, (refăcut după) 1024. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43) și împărăteasa
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și Constantin I (dreapta), închinând Fecioarei cu pruncul, primul, Hagia Sophia, și al doilea, cetatea Constantinopolului. Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.a. Christos, între Constantin IX (1042-55) și împărăteasa Zoe (1028-50). Mozaic, (refăcut după) 1024. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43) și împărăteasa Irina (1118-34). Mozaic, 1118. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 24. Regele Wilhelm II (1166-89) donează catedrala Fecioarei Maria. Mozaic, 1176
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]