7,468 matches
-
o fi cum spui, Dar ce vreți să facem noi? Noi stim plugul cârmui, Dumneavoastră ... a vorbi. Uite colo în grădină... Și de nu-i cu supărare, Să aduci acum la mine Bolovanu-acela mare. Ion Roată: Să îmi fie cu iertare, Bolovanul e prea mare. Și acolo-i greutate, A-l aduce, nu se poate! Boierul: -Dar încearcă, să vedem... Ion Roată: -Încercăm, dar nu putem. Boierul: Dar cu-n stop de ajutor, Treaba se face ușor. Mergi mata, bade Ilie
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Boierul: Bade Ioane, cum se face!? Cu toții au priceput Doar dumneata n-ai putut!? Cu exemplul ce-am ales, Și-un copil ar fi-nțeles. Spune dumneata acu’ Ce-ai înțeles, si ce nu ?! Ion Roată: Să îmi fie cu iertare, Că-ndrăznesc a spune tare. Dumneata, ai poruncit Bolovanul de-am urnit. N-ai pus umărul, și-apoi... Ușor, greu, l-am dus tot noi. Cred c-așa-i și cu Unirea Greu-l duce tot prostimea. Pan’ acum am
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de sânge", de "teroriștii care trăgeau din orice poziție" și cei 60.000 de morti (ai lui Brucan). Și au venit din urmă securiștii, care îi aveau la mâna pe uzurpatorii lui Ceaușescu (dar și pe noii demnitari) cumparându-si astfel iertarea și neoexistenta în noua epoca, o epocă a furtului, a jafului național, a șantajului și a nemerniciei. Adrian Nastase a trecut rapid de la un stăpân la altul, de la "nomenclaturistic~" la "nesațiul posesiunii" și la capitalistizare. Socrul, Angelo Miculescu, după lovitura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
este nou, și din acest motiv este suspect, si nu duce lipsă de circari, care, la fel ca Paolo Bertini, îi transformă pe ceilalti în musafiri (la răcoare)184 și apoi mă lasă pe mine să dreg lucrurile. Vă cer iertare pentru că v-am împărtășit frică mea, si apoi, oricum voi veni, în intervalul de timp stabilit, să vă vizitez. M-am sfătuit cu Filippo despre lucrărica mea, dacă ar fi bine să v-o trimit ori ba; și dacă aleg
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Prin contrast, o parte majoră a surselor primare ale lui Kent a constat din scrisori schimbate între membrii acelorași grupuri de familie. Multe dintre aceste scrisori conțineau cereri de împrumuturi, de funcții comunale, de ajutor pentru aranjarea unor căsătorii, de iertare în cazul unor acte penale și așa mai departe. Deoarece autorii scrisorilor contau pe ajutor din partea rudelor când făceau aceste cereri, este firesc ca aceste scrisori să fie considerate o mărturie a continuității solidarității de familie. Teza lui Goldthwaite, care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
textul acesta, frumoase și demne de luat în seamă, ar fi primit o altă greutate și un alt înțeles dacă ar fi fost dezvoltate pe parcursul unui eseu analitic, la obiect, decent și fără patima unei retorici să-mi fie cu iertare diletante. Dar, să reținem, oricum, intenția înălțătoare, în acel context dat, al atâtor români aflați departe de țară, ce simțeau nevoia acută (mult mai mult decât cei din țară) de a-și aclama cu patos, înainte de orice altă considerație, valorile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sporturilor pentru spectacol și pentru a fi alături de echipa noastră. Și așa nu mai avem ce pierde, dar măcar să arătăm că totuși știm handbal. Dar când ratezi ca la meciurile de început ale abc-ului handbalistic, să-mi fie cu iertare... Trecând la meci, iată cele două distribuții: Știința - Gârțu, Angheluță - portari, Șurubaru 1, Amoagdei 1, Chiper 4, Blejușcă 3, Matei, Nigă 2, Câlici, Burghel 4, Ilișescu 2, Agrigoroaie 3, Marin 2; HC Dunărea - Vasile, Voicu, Ancerencu - portari, Adespii, Irimia, Drăguț
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
sfiicios în sala de ședințe. Cum te cheamă? îl întrebă judecătorul. Conașule, să mă iertați, am să vă spun ceva. N-ai să-mi spui nimic. Răspunde cum te cheamă. Ion a Ilincăi. Câți ani ai? Conașule, mă rog de iertare... dar... Taci din gură, când îți zic ! Câți ai ai? Să trăiți!... 45 de ani..., da... Nu lungi vorba! Spune, ești rudă cu acuzatul? Cu cine? Cu acuzatul cel de colo, care a furat niște găini. Să mă ferească Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ci un adversar înarmat ca și dânsul și cu mult superior lui în meșteșugul tragerei cu pistolul. Aveam, deci, 99 șanse al 100 să ies teafăr din această încercare. De aceea, în loc să fac ca toată lumea, să las o scrisoare de iertare părinților mei, în cazul nenorocit al căderei mele pe teren, eu m-am culcat liniștit și am dormit un somn adânc și neîntrerupt pănă a doua zi când m-au deșteptat marturii. Nu aș putea mai bine să-mi exprim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mă pricepea din ochi, asculta de semn, mă înfierbânta, mă electriza, încât de multe ori, în loc să-l conduc eu, mă conducea el pe mine. Bag de samă că m-am întins cam mult pentru a face psichologia unui câne. Cer iertare, dar n-am putut să nu dau cinstea cuvenită memoriei unui amic de casă, care făcea, pot zice, parte din familia mea. Milordachi era considerat ca al noulea copil al meu. O! Dac-aș sta să descriu toate plăcerile ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
știe cum, fără șir și fără înțăles, căci n-am mai fost în stare să-mi aduc aminte ce am bâiguit. Noroc că stăpâna rochiei avea pe lângă multă îngăduință și multe bolduri 167, încât reparația s-a făcut repede și iertarea mi s-a acordat prin un surâs. Dar, vai!... O nenorocire nu vine niciodată singură. Când s-a servit ceaiul, vroind să ofer un pahar uneia dintre domnișoare, în graba mea nesocotită, am răsturnat paharul așa că mi-am udat bleașcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Și când te gândești că acest masacru nu e un obicei românesc, ci german, achiziționat de vreo sută de ani... Pentru români, bradul e sfânt, iar pe vremuri, când Încă nu eram emancipați, tăietorul de lemne Îndeplinea un ritual de iertare Înainte de a tăia bradul, explicându-i nevoia și Înfrânându-se de la mai mult decât nevoia strictă. Poate vâscul, deși obicei de origine franceză, galică, dar poate și străromânească știind similitudinile galo−dacice, ar fi mai indicat: la o primă privire
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aceste câteva dezvăluiri din viața monocotiledonatelor vor motiva mai multă iubire pentru ele. Să le considerăm, chiar și atunci când sunt doar niște modeste ierburi, egale cu arborii cărora, prin tradiție, le suntem datori atunci când Îi tăiem, cu explicarea nevoii, cererea iertării și Înlocuirea cu un altul. “Radiosfera”, 8 aprilie 1996, ora 12,44 77. Entropizarea, efectul evoluției Viața e o necesitate. Argumente? Inclusiv faptul că noi nu suntem decât câte un sac umplut cu atomi, cel puțin calitativ identici cu restul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
degrada deci, cine știe ce teren agricol. Dar omul e și cercetător. Ca mine, de exemplu, care nu puteam să văd toate acestea dacă, cățărândumă, n’aș fi mânat la vale câteva pietre. Și, desigur, am s’o mai fac, rugând de iertare. Stânca mă va ierta, căci În schimbul degradării produse În mediul fizic de iscodeala sa, cercetătorul oferă o idee, un concept, o informație, de fapt menirea vieții umane. Cea de astăzi e că omul, deși atât de Încrezător În puterile sale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Sau, În sfârșit, bradul e cel folosit la aprinderea focului sacru, ori viu, pentru o mulțime de ritualuri tradiționale, devenite Între timp creștine. Dar, Întotdeauna bradul a fost smuls pădurii printr’un ceremonial din care nu lipseau motivarea acțiunii, cererea iertării și, mai mult decât atât, promisiunea transcendentului. Această promisiune, făcută bradului real, se leagă de rolul altui brad, unuia mitic, rolul de arbore cosmic, de axă a lumii, axă ce unește lumea imanentă, În care trăim biologic, cu aceea transcendentă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plătesc sume enorme pentru a fi ascultați în cabinetele lor. Îmi vine însă acum în minte o amintire din lumea săracilor. Acum peste 70 de ani, într-un sat din Basarabia, în ajun de Paști, preotul asculta spovedanii și acorda iertarea păcatelor. O bătrânică aflată pentru spovedanie sub patrafirul popii, spunea cu glas tânguitor: „și când mă strângea în brațe, părinte, mă cutremuram toată de patimă și iubire ...”, la care preotul spunea „Dumnezeu îți iartă păcatele, du-te cu Dumnezeu femeie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Se spune că prietenii sunt ca stelele, pe care uneori nu le vezi, dar știi că ele sunt mereu acolo. Și trebuie știut că prietenia, această floare rară dar sensibilă și fragilă, trebuie cultivată și păstrată cu grijă, cu iubire, iertare și înțelegere, ca să ne putem bucura de ea o viață întreagă. Nu căutați defecte la prieteni căci veți rămâne singuri. Doamne-ajută. Badea Gheorghe Memoria Pe drept cuvânt se spune că „memoria este aceea cu care uităm”. Este absolut necesar ca
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
acasă, în alt decor, nu în cel de fabrică, de atelier plin de mașini unelte cu zgomote și mirosuri specifice, mi-am amintit dintr-odată, i am dat urgent un telefon, am încercat să-i explic și i-am cerut iertare. Nu știu dacă m-a înțeles, dar așa a fost. În cealaltă extremitate, mi-a povestit cineva următoarea trăire. Omul a fost chemat la Securitate și interogat: Acum doi ani, pe strada principală, ați fost văzut stând de vorbă cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
sacrificiile noastre, de afecțiunea noastră, la fel ca pe cei care ne-au ajutat mereu și au fost întotdeauna alături de noi în clipele grele. Nu spune nimeni să-i tratăm cu ură și cu ranchiună, dimpotrivă, trebuie să le acordăm iertare creștinească, dar trebuie doar să-i trecem din rândul prietenilor, în rândul cunoscuților, cu drept de „bună ziua” dar fără a ne mai implica în viața acestora și fără a le mai permite lor să se mai implice în viață noastră
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cuvânt, i-a arătat soției ochelarii. În aceeași clipă a izbucnit și ea într-un plâns amar. S-au dus amândoi în camera copilului, care întins în pat, plângea cu sughițuri. Tăticul a greșit și a venit să-și ceară iertare. Mă ierți fiule? Te iert,... tăticule... A răspuns copilul printre suspine... Din păcate, în multe familii se consideră și astăzi bătaia, violența, ca mijloace eficiente și necesare pentru educație. Mulți spun că: și pe mine m-a bătut tata, și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nou primită. Mesajul pentru noi al acestor copii curați, nevinovați, luminoși este: „bucurați-vă de clipa prezentului, bucurați-vă de tot ce v-a dăruit astăzi Dumnezeu, bucurați-vă de lumină, de natură, de frumusețea lumii din jur, acordați tuturor iertare și iubire, ca să trăiți în pace și liniște sufletească”. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Orele străzii Suntem mândri de faptul că suntem „oameni liberi” și că trăim după bunul nostru plac, că suntem stăpâni pe viața și pe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pentru care sufereau. Și credința lor a fost mai tare decât toate schingiuirile și torturile la care au fost supuși. Pătrunși de adevărata credință creștină, acești martiri au ieșit din închisori fără ură și dorință de răzbunare, au ieșit cu iertare și iubire, spunând că numai Dumnezeu este în măsură să judece și să pedepsească faptele sălbaticilor torționari. Sfintele Sărbători ale Crăciunului au fost minunat descrise în poeziile marilor scriitori ai neamului, precum George Coșbuc, Octavian Goga și alții, care au
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
renunțăm la ură, la invidie și la dorințe de răzbunare, toate acestea sunt boli ale sufletului și ele vor aduce cu ele în scurt timp boli ale trupului, trebuie să înlocuim în sufletul nostru frica cu credința și ura cu iertarea și cu iubirea. Numai așa vom reuși să trăim cu bucurie prezentul. Ajută-ne Doamne pe toți pentru a găsi calea cea bună și adevărată. Badea Gheorghe Babilon Acum 32 de ani, când am ajuns eu în Germania, eram ca
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nimic comun cu cele scrise în Coran. Ce ne rămâne nouă de făcut? Desigur, să încercăm să ne reunim în numele credinței în Dumnezeu, să renunțăm la ambiții de mărire, avere și putere, să înlocuim ura și dorințele de răzbunare cu iertare, cu înțelegere și iubire acordată din toată inima tuturor pământenilor din toate semințiile, religiile și din toate zonele geografice, indiferent de limba pe care o vorbesc și zonele geografice în care trăiesc, să încercăm să ne împăcăm cu Mama Natură
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Dumnezeu pe mine să scriu aceste rânduri. Ce e de făcut? Trebuie să trăim din plin prezentul, cu bucurie și cu recunoștință, cu dorința sinceră de a deveni mereu mai buni, înlocuind ura cu iubirea și ranchiuna ori dușmănia cu iertarea, înlocuind teama cu credința. Să nu uităm totodată că ura, dușmănia, invidia, ranchiuna, toate acestea sunt boli ale sufletului, care netratate, vor duce la boli ale trupului și ne vor împiedica să ajungem la mult râvnita pace și liniștea sufletească
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]