6,618 matches
-
soim călător ("Falco peregrinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvila pitica ("Hieraaetus pennatus"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), gaie roșie ("Milvus milvus"); Insecte (gândaci, cărăbuși, fluturi): croitorul (de fag) alpin ("Rosalia alpina"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus"), cărăbuș ("Cărăbuș variolosus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), gândac de apă ("Rhysodes sulcatus") și două specii
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
care străbate coamele dealurilor îmbrăcate cu pelin și euforbii, ascunzându-se în găuri de greieri și în crăpături. Hibernează îngropată în pământ din octombrie sau chiar noiembrie până în aprilie. Este diurnă, indivizii fiind activi între orele 9-17. Se hrănește cu insecte (ortoptere, diptere, heteroptere, coleoptere, larve de lepidoptere), păianjeni, miriapode, furnici. Are numeroși dușmani, mai ales păsările răpitoare, de aceea foarte mulți indivizi au cozi regenerate. Împerecherea are loc în aprilie-mai, când masculii fugăresc femelele printre tufe. În această perioadă masculii
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
scăzute sunt aproape amorțite, de-abia putându-se mișca. Este o șopârlă foarte sperioasă, nu se poate cățăra, iar mișcările ei nu sunt prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
de săgetare prin nisip, de la o tufa la alta. La dezrădăcinarea tufelor, se găsesc și șopârle de nisip îngropate în nisip. Coloritul și desenul lor homocrom le fac invizibile. Hibernează din septembrie sau octombrie până în aprilie. Se hrănește cu diferite insecte (coleoptere etc.), paianjeni, miriapode, lăcuste; beau destul de frecvent apă. Are mulți dușmani, mai ales păsările răpitoare. Ponta este depusă în iunie-iulie în locuri ascunse și constă din 3-5 ouă, roz-gălbui, de 18 x 14 mm.
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
izolate (mai rar în grupe), sorindu-se pe taluzul potecilor sau pe frunzar. Sunt active din aprilie-octombrie. Evită căldura prea mare, apărând mai frecvent dimineața și după-amiaza târziu. În captivitate sapă în nisip galerii cu două ieșiri. Hrana constă din insecte. Are numeroși dușmani, printre care gușterul ("Lacerta viridis") și șarpele de alun ("Coronella austriaca") care le iau drept hrană. Ponta are loc în iunie, când femela depune 4-6 ouă de 7 x 12 mm, roz-gălbui, cu tegumentul zbârcit. Puii eclozează
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention; Depresiuni umede intradunale" și "Dune panonice") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
intradunale" și "Dune panonice") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Înălțarea Sfintei Cruci: Tradiții și obiceiuri În popor, această sărbătoare se mai numește și Ziua Crucii și este considerată dată ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Conform tradiției populare, de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară. În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru că și în viitor gospodarul să se bucure de o recolta bogată. Strugurii din ultima tufa de vie nu
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce simbolizează Sfânta Cruce și ce NU trebuie să mănânci by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105246_a_106538]
-
sau al febrei galbene. Prevenție Țânțarii și cuiburile larvare constituie un important risc de infecție cu virusul Zika. Prevenirea și combaterea bolii constau în scăderea numărului de țânțari la sursă (eliminarea sau modificarea cuiburilor larvare) și reducerea contactelor între aceste insecte și om. În acest scop se pot aplica produse care să alunge țânțarii, este recomandabil ca hainele să aibă de preferință culori deschise și să acopere o porțiune cât mai mare a corpului, să se pună plase împotriva insectelor, să
Virusul Zika. Simptome, transmitere și diagnostic by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104313_a_105605]
-
aceste insecte și om. În acest scop se pot aplica produse care să alunge țânțarii, este recomandabil ca hainele să aibă de preferință culori deschise și să acopere o porțiune cât mai mare a corpului, să se pună plase împotriva insectelor, să se închidă ușile și ferestrele și să se doarmă sub plasă anti-țânțari. Se mai recomandă golirea, curățarea și acoperirea tuturor recipientelor în care se poate strânge apă, cum ar fi găleți, vaze de flori și pneuri, pentru a elimina
Virusul Zika. Simptome, transmitere și diagnostic by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104313_a_105605]
-
Când depozitați mâncarea în dulapuri sau frigider, mutați produsele mai vechi mai în față și produsele noi în partea din spate. Utilizați recipiente etanșe pentru a păstra alimentele proaspete în frigider și pachete închise pentru a preveni compromiterea lor de către insecte. Prețuiți mâncarea rămasă Dacă ați gătit prea mult, nu aruncați mâncarea rămasă! Congelați o parte și o puteți consuma în altă zi sau o puteți transforma în alt fel de mâncare pentru masa de a doua zi. Dacă vă aflați
Capcane zilnice. Cum ne păcălesc etichetele și secretul km 0 by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104854_a_106146]
-
posibilă atât vizitarea gratuită a expunerii permanente, cât și participarea la atelierele de desen și pictură Art Antipa organizate cu acest prilej. Potrivit organizatorilor, atelierele inedite, proiecțiile de filme documentare oferite de Digi Animal World, dar și colectarea entomologică a insectelor nocturne cu ajutorul surselor luminoase speciale sau interceptarea liliecilor din grădina muzeului cu ajutorul detectorului de ultrasunete, sub coordonarea specialiștilor vor face deliciul unei adevărate aventuri a cunoașterii. * Oaspeții Muzeului Național al Țăranului Român vor putea vizita expoziția permanentă și expozițiile temporare
Iohannis, către români: Vă încurajez să participați astăzi la Noaptea Muzeelor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103014_a_104306]
-
sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceștia dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: "Slobozim câșlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie pețitori". Sfântul Vasile. În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101531_a_102823]
-
rufe, să nu arunce lături în curtea casei în ziua praznicului, iar curățenia generală în gospodărie să se termine în ajunul sărbătorii. Se spune că în casa persoanei care încalcă, totuși, tradiția și spală rufe, se vor adăposti mii de insecte. Totodată, în ziua praznicului Schimbarea la Față, femeile nu trebuie să se spele pe cap. Persoana care încalcă această datină va avea surpriza să nu-i mai crească părul. Se spune că aceia care nu respectă obiceiurile legate de această sărbătoare vor
SCHIMBAREA LA FAȚĂ, pe 6 august. Ce nu trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101892_a_103184]
-
unor informații care să ateste comori arheologice. Pe de altă parte, mediul era ostil. Temperaturi foarte ridicate în timpul verii, furtuni de nisip, frigul înțepător al iernii, drumuri necunoscute frecventate de bandiți care ucideau cu sânge rece, hanuri în care colcăiau insecte, în special purici, meniuri neatractive, pe baza de orez și grăsime de oaie. Pentru un gentleman (arheolog), cu cămașa scrobită de la British Museum, era prea de tot. Și totuși... Deșertul Taklamakan va fi explorat în premieră de o echipă de
Legende INCREDIBILE, spionaj și arheologie extremă. Cum au încercat occidentalii să jefuiască Asia () [Corola-website/Journalistic/102072_a_103364]
-
vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belsug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), făină (pentru ca rodul grâului să fie bogat), ceapă și usturoi (cu rol de protecție împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se așază pasca, șunca, brânza, ouăle roșii, dar și ouăle încondeiate, bani, flori, pește afumat, sfeclă roșie cu hrean și prăjituri. După sfințirea acestui coș pascal, ritualul de Paști se continuă în familie. La Călărași, la slujba
Obiceiuri românești de Paște. Tradiții SUPERBE pe teritoriul țării () [Corola-website/Journalistic/102135_a_103427]
-
utile pentru ciuperci. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Pat.". Narcisse s-a născut într-o familie de țărani. Deja la vârsta de zece ani, a dezvoltat o pasiune pentru științele naturale și a început cu o colecție de insecte, plante și pietre. El a urmărit studiile secundare la liceul din Lons-le-Saunier, dar a fost forțat să renunțe cauzat situației precare a familiei. De acea a intrat la vârsta de cincisprezece ani în serviciile telegrafice, mai întâi în departamentul Jura
Narcisse Théophile Patouillard () [Corola-website/Science/337548_a_338877]
-
în cultura populară. „” era prescurtarea denumirii ruse "Smolnîi dvor" („Curtea smoalei”), referindu-se la funcția sa inițială de loc în care erau călăfătuite cu smoală navele din lemn pentru a le face impermeabile și a le proteja de putregai și insecte. În secolul al XVIII-lea, acest loc era situat în afara orașului Sankt Petersburg, dar aproape de marginilee acestuia. La mijlocul secolului al XVIII-lea, împărăteasa Elisabeta a Rusiei a ordonat construirea unei mănăstiri ortodoxe ruse, Mănăstirea Smolnîi, unde se presupune că ar
Smolnîi () [Corola-website/Science/337597_a_338926]
-
cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm." De asemenea, teii amit fitocide, substanțe organice complexe de autoapărare împotriva microorganismelor și a insectelor, care distrug inclusiv bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei și al unor afecțiuni pulmonare. Plantațiile masive de tei ale orașului, precum cele din Parcul Copou sau Parcul Expozoției, pe lângă creșterea umidității relative a aerului înconjurător, influențează favorabil și microclimatul urban în general
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
granița dintre Alajuela și Guanacaste. Păsări, precum quetzalul, macaul stacojiu, colibri, ciocănitoarea, pescărușul albastru și tucanul sunt originare pentru Alajuela. Există mai multe specii de lilieci, precum liliecii spectrali, liliacul alb din Honduras și liliacul fără deget. Multe specii de insecte, inclusiv fluturi sunt originare din Alajuela. Din acest motiv, fermă Butterfly din La Garita a fost înființată pentru cercetarea științifică a diferitelor specii. Maimuță capucin cu cap alb este originară din pădurile din provincie, așa cum este și maimuță urlătoare cu
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
la fragmentarea habitatelor forestiere decât defrișările . Un alt studiu a concluzionat că fragmentarea cauzată de drumuri a pădurilor anterior contigue din estul Americii de Nord este principala cauză pentru declinul speciilor de păsări de pădure și a afectat negativ și mamiferele mici, insectele și reptilele din Statele Unite ale Americii . Dupa ani de cercetare, biologii sunt de acord că drumurile și traficul duce la fragmentarea habitatelor, izolarea și accidentele rutiere, toate combinându-se pentru a compromite în mod semnificativ viabilitatea populațiilor de animale sălbatice
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), "Waldsteinia geoides" (o specie din familia Rosaceae), obsiga transilvana ("Bromus erectus ssp. transsilvanicus"), lucerna ("Medicago prostrata"), rogoz ("Carex brevicollis"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), broască râioasa bruna ("Bufo bufo"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Pești: zglăvoaca ("Cottus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"). Insecte: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]