6,815 matches
-
Sikkink, 1998, p. 893). Autoarele aplică ciclul de viață în cazul unor regimuri internaționale, de obicei cele asociate cu preocupări umanitare. Cu toate acestea, cadrul lor ar putea fi aplicat structurii culturale a sistemului internațional. Această modalitate de contopire a intuițiilor liberale cu cele constructiviste indică faptul că, odată cu apariția unei mase critice de state democratice, se pune în mișcare un proces de aliniere la norme (Harrison, 2002; Mitchell, 2002). Putem folosi afinitățile dintre aliniere și socializare ca metafore descriptive pentru
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de ajustările de politică externă tratate de Kapstein și Mastanduno, constă în influența sistematică a variabilelor interne asupra marilor strategii ale principalelor puteri. Totuși, date fiind posibilele puncte comune dintre aliniere și dinamica socializării, Unipolar Politics ar putea oferi și intuiții utile în tendințele comportamentale asociate cu teoria liberală sistemică. Puncte asemănătoare între alinierea la hegemon și socializarea liberală pot fi identificate în raport atât cu tiparul general al activității instituționalizate între principalele puteri, cât și cu ajustările de politică externă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pe termen lung ale sistemului internațional sunt modelate teoretic. Din acest motiv, capitolul teoretic urmărește să reevalueze principalele teorii ale relațiilor internaționale, precum și modul de conceptualizare a relației dintre ele. Scopul capitolului este de a realiza o nouă sinteză între intuițiile neorealismului, instituționalismului și liberalismului, care să poată crea o conexiune între descrierea generală coerentă a sfârșitului Războiului Rece și analiza tendințelor relațiilor dintre principalele puteri în perioada ulterioară tranziției de la Războiul Rece. Astfel, spre deosebire de alte studii, lucrarea de față urmărește
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
considera neorealismul și instituționalismul mai compatibile unul cu celălalt decât cu abordarea liberală, în virtutea orientării lor sistemice. Capitolul teoretic contestă consensul existent referitor la relația dintre cele trei abordări, afirmând că acest consens s-a opus unei noi sinteze între intuițiile lor, potrivită lumii post-Război Rece. Vom dezvolta acest argument în două etape. Mai întâi reevaluăm interpretarea raționalistă convențională a neorealismului. Afirmăm că modelul neorealist nu cere asumpția raționalității actorilor pentru a produce explicații privind comportamentul internațional. În schimb, el poate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
din rândul actorilor semnificativi. Potrivit acestei descrieri, procesele competitive socializează unitățile în sensul adoptării unei identități egoiste, iar apoi asigură reproducerea ei în timp. A doua etapă a argumentului este reinterpretarea descrierii convenționale și reducționiste a teoriei liberale prin prisma intuițiilor constructiviste asupra socializării. Apariția unei școli constructiviste în anii 1990 a facilitat procesul de creare a unei legături între pacea democratică și analiza la nivel sistemic. Reinterpretarea neorealismului și a liberalismului în această manieră plasează chestiunea socializării în centrul dezbaterilor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
liberale, pacea democratică ar putea înlocui balanța de putere ca tendință de echilibru dominantă în interiorul sistemului internațional. Prin urmare, dezbaterile dintre neorealiști și liberali, privind procesele de construcție a identității de stat și socializarea în relațiile internaționale sugerează posibilitatea subsumării intuițiilor neorealiste și a celor instituționaliste într-o sinteză mai largă, compatibilă cu perspectiva asupra sfârșitului Războiului Rece ca punct de cotitură istoric major în politica mondială. Studiile de caz sunt examinate în capitole separate. Universul de cazuri posibile este ales
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în sistemul internațional în perioada 1989-1999. La rândul lor, aceste informații noi pot influența marile teorii care modelează felul în care înțelegem sistemul internațional emergent (Keohane ș.a., 1993, p. 19). Capitolul 2 Reevaluarea logicii anarhiei Raționalitate versus reflexivitate Pornind de la intuițiile constructivismului și de la încercările recente de a dezvolta un model liberal al relațiilor internaționale, acest capitol compară neorealismul, instituționalismul și liberalismul în termenii modului de conceptualizare a alcătuirii și dinamicii sistemului internațional. SE argumentează că unii reprezentanți de marcă ai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
De asemenea, analizăm modul în care teoriile conceptualizează alcătuirea sistemului internațional, pentru a identifica logica adoptată, de tip raționalist sau reflectivist. În a patra secțiune abordăm relația dintre cele trei modele și posibilitatea de realizare a unei sinteze generale între intuițiile lor. Această secțiune prezintă perspectivele liniară și triunghiulară ale dezbaterilor dintre teoriile sistemice, și discută implicațiile acestor preocupări teoretice pentru structura programelor de cercetare din domeniu după Războiul Rece. Apoi, concluziile rezumă argumentele teoretice discutate și implicațiile lor pentru studiul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
face afirmații generale despre comportamentul internațional (Moravcsik, 1997, pp. 515-516). Totuși, această formulare a teoriei liberale inversează recomandarea lui Moravcsik, ca preferințele interne ale statelor să aibă o prioritate cauzală în raport cu structura culturală a sistemului internațional. Această formulare pleacă de la intuiții constructiviste și susține că Moravcsik trece cu vederea o dimensiune sistemică centrală pentru direcția sociologică din tradiția liberală. Cu toate acestea, eticheta de "constructivism" este evitată în favoarea unei terminologii ce recunoaște conținutul normativ liberal al dinamicii socializării. În particular, această
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
anarhiei Neorealism Structura materială Ambiguu Reproductiv Instituționalism Structura instituțională Rațional Reproductiv Liberalism Structura culturală Reflexiv Transformativ Către o sinteză generală După ce am analizat cele trei modele, putem aborda relația dintre neorealism, instituționalism și liberalism, precum și perspectivele unei sinteze generale între intuițiile lor. Discuția este organizată în jurul unei comparații între conceptualizarea "liniară" și cea "triunghiulară" a relației dintre cele trei teorii. Fiecare dintre aceste conceptualizări sugerează posibilitatea unei sinteze generale. Totuși, ele se deosebesc sub aspectul condițiilor de realizare a acestei sinteze
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
iar în interiorul sistemului are loc schimbarea culturală. Presupunând că socializarea și competiția încurajează schimbarea culturală într-un ritm constant în timp, densitatea instituțională va crește gradual în sistem. Este posibilă o modificare a modelului liberal de bază, care să încorporeze intuițiile instituționalismului. În acest scenariu, se consideră că anumite niveluri ale cooperării funcționale sunt condiții necesare pentru apariția unui nucleu relativ stabil, de state democratice liberale. Odată atins acest punct, efectele de socializare generate de pacea democratică pot începe să funcționeze
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pot începe să funcționeze, iar densitatea instituțională va crește mai rapid. Tendința generală produce un tipar "în spirală" al dezvoltării, în care rata schimbării culturale din sistem este accelerată foarte mult dincolo de o anumită etapă a maturității. Încorporarea succesivă a intuițiilor instituționaliste în descrierea dezvoltării istorice a sistemului internațional scoate în evidență latura triunghiului care conectează instituționalismul și liberalismul. Așa cum observă Sterling- Folker, separarea explicațiilor funcționale de cele culturale, pe motiv că primele sunt raționaliste, iar celelalte reflectiviste, generează între ele
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Așa cum observă Sterling- Folker, separarea explicațiilor funcționale de cele culturale, pe motiv că primele sunt raționaliste, iar celelalte reflectiviste, generează între ele o falie ontologică, abruptă și, în cele din urmă, inutilă. Argumentele despre eficiența funcțională a instituțiilor pot completa intuițiile constructiviste dacă se recunoaște că circumstanțele ce țin de mediu se află într-un proces de evoluție. În timp, logica funcțională poate genera efecte de selective, în care formele organizaționale ce supraviețuiesc sunt produsul unei istorii eficiente. În mod similar
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
structura culturală a sistemului internațional. Considerarea colapsului Uniunii Sovietice ca fiind simptomatic pentru modificarea structurii culturale a sistemului internațional generează un program de cercetare mult mai amplu decât cel propus prin dezbaterea dintre neorealiști și instituționaliști. Huntley se inspiră din intuițiile liberale și emite ipoteza potrivit căreia în era post-Război Rece există forțe sistemice puternice, care vor încuraja răspândirea unei structuri pașnice a relațiilor dintre marile puteri în politica mondială. El afirmă că liberalismul anticipează că între principalele state va apărea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
modele teoretice ale politicii internaționale (Huntley, 1996, p. 72). Pe scurt, se poate ca instituționaliști proeminenți să fi conceput greșit natura relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, iar astfel să fi subestimat posibilitățile de realizare a unei sinteze generale între intuițiile lor. Keohane a propus o conceptualizare liniară a relației dintre cele trei școli. Înțelese astfel, încercările de rafinare a modelelor raționaliste reprezintă cea mai fructuoasă cale de progres pentru disciplină. Programul de cercetare rezultat se concentrează pe o serie relativ
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre trăsăturile distinctive ale dezbaterilor din domeniul relațiilor internaționale din ultimul sfert de secol este încercarea de a dezvolta teoria sistemică. Teoria sistemică oferă explicații generale, parcimonioase ale tiparelor de comportament din politica internațională și promite disciplinei rigoarea logică și intuiția explicativă cerute de statutul ei de știință socială modernă. Totuși, dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști devin tot mai neproductive, atât teoretic, cât și empiric. Chiar și participanți importanți la dezbatere recunosc de mult timp că aceasta "tinde să tulbure, și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
nivel superficial, o astfel de perspectivă asupra relației dintre școlile de gândire subestimează semnificația asemănărilor dintre neorealism și liberalism. Într-adevăr se poate că tocmai angajamentul instituționalismului față de raționalism a blocat activ dezvoltarea unui model al sistemului internațional compatibil cu intuițiile liberale. O abordare mai nuanțată propune o înțelegere triunghiulară a relației dintre cele trei modele, în care dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști alcătuiesc partea raționalistă, iar dezbaterile dintre neorealiști și liberali partea reflectivistă. O astfel de conceptualizare permite o apreciere
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
am încercat abordarea acestui gol din literatura de specialitate. În capitolul teoretic am abordat reconceptualizarea sistemului internațional pentru perioada post-Război Rece. Am analizat înțelegerea convențională a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, și am evaluat perspectivele unei noi sinteze a intuițiilor lor. Această nouă sinteză a urmărit atât să integreze prăbușirea Uniunii Sovietice într-o concepție asupra tendințelor istorice generale din sistemul internațional, cât și să genereze o agendă de cercetare asupra naturii ordinii post-Război Rece, mai vastă decât cea produsă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
secțiuni. În prima secțiune vom aborda implicațiile colapsului sovietic pentru abordările sistemice ale relațiilor internaționale, și vom contura implicațiile teoriei liberale pentru programele de cercetare din domeniu după Războiul Rece. Aici vom evidenția capacitatea distinctă a liberalismului de a sintetiza intuițiile școlilor de gândire concurente, și importanța conceptului de reflexivitate. Apoi, vom rezuma descoperirile empirice referitoare la natura schimbării din sistemul internațional după Războiul Rece. În a doua secțiune ne vom concentra asupra tiparelor generale ale activității instituționalizate din relațiile dintre
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de putere și apropierea de pacea democratică. Prin urmare, densitatea instituțională va crește mai rapid, reflectând o transformare a structurii culturale a sistemului. Astfel, capacitatea distinctă a liberalismului de a oferi o explicație generală a variației socializării promite să subsumeze intuițiile neorealismului și instituționalismului într-o descriere mai amplă a evoluției istorice a politicii mondiale. Conceptul de reflexivitate este considerat central în modelul liberal al socializării. Potrivit lui Wendt, reflexivitatea se definește în termenii capacității unităților de auto-conștientizare critică și de schimbare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și de favoruri, ci și într-o tranziție identitară prin care trece statul, ce decurge din interacțiunea dintre politica internă și cea internațională. Această direcție de cercetare servește la accentuarea în plus a afinităților dintre literatura realistă clasică/neoclasică și intuițiile din perspectiva teoriei liberale sistemice. Chalmers Johnson oferă o descriere a politicii externe americane compatibilă cu o astfel de perspectivă (Johnson, 2002). Autorul afirmă că dilemele de politică externă cu care se confruntă SUA în prezent nu sunt consecința inevitabilă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
niște remușcări că m-am putut gîndi,în genere, și la alte lucruri. Un alt exemplu. O idee nouă răsare pe neașteptate în mintea unui gînditor. El vede posibilitatea unei direcții cu totul noi în cercetarea sa. Cu forța unei intuiții, care e cu atît mai mare cu cît i-a premers o lungă perioadă de îndoială, de descurajare și de încercări nefericite, i se deschid acum perspective de o nouă amploare și căi mai înainte împrăștiate se adună în fața ochilor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
îndoială, de descurajare și de încercări nefericite, i se deschid acum perspective de o nouă amploare și căi mai înainte împrăștiate se adună în fața ochilor lui într-un scop comun. A avut loc o concentrare bruscă; s-a format o intuiție sintetică 1 și nu numai viața ideilor, ci întreaga viață psihică se pune într-o puternică mișcare. Nici un alt interes, în afara celui intelectual, nu se mai poate afirma, nici o altă tendință; și cu toate astea, e prezentă cea mai mare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care au apărut adesea într-o corelație nemijlocită se pot coagula într.o singură reprezentare; așa, de exemplu, în cazul tranziției de la o cercetare discursivă la o cunoștință (Wissen) intuitivă. O analogie pentru organizarea unui grup de sentimente o constituie intuiția senzorială în care o varietate de conținuturi sensibile este ordonată în timp și spațiu și același lucru e valabil în cazul imaginilor din amintire și din fantezie. În domeniul vieții volitive, avem o analogie pentru contopire în instinct și imbold
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nici o analiză a unui fenomen de conștiință, susține el, oricît ar fi de complex, dacă unele dintre elementele acestuia n-au suferit o schimbare. În legătură cu asta, aș dori să remarc, mai întîi, că există mai multe forme de tranziție între intuiția imediată și analiza despre care vorbește James. Chiar și cînd are loc o modificare a unei părți dintr-o imagine intuitivă (de exemplu, fiindcă o singură trăsătură e observată mai atent sau este iluminată mai puternic din exterior), imaginea nu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]