6,699 matches
-
vérité, PUF, ("Perspectives critiques"), 1994, pp. 207-226. 43 În Cugetări, Pascal scrie: "Inima are rațiunile ei, rațiunea pe ale sale, care merg pe principiu și demonstrație (...). Nu demonstrăm că trebuie să fim iubiți expunînd cauzele iubirii. Ar fi ridicol." 44 Jack London, Les Enfants du froid, Phébus ("Libretto"), 1999, pp. 98-122. 45 Fragment dintr-un poem de Jean-Yves Leloup, februarie 1999 (document al Centrului Internațional de cercetări și Studii Transdisciplinare). 46 Pierre Clastres, Chroniques des Indiens guayaki, Plon ("Terre humaine"), 1972
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
costurile administrării sistemului pentru hegemon, precum și avantajele lui pe termen lung, în urma recursului la diplomația multilaterală. Totuși, se poate afirma că dificultățile cu care se confruntă SUA depășesc logica funcțională a teoriei instituționaliste. În lucrarea lui celebră, Myths of Empire, Jack Snyder încearcă să integreze nivelul intern și cel sistemic al analizei pentru a explica de ce, din punct de vedere istoric, supra-extinderea se întâlnește mult mai des în cazul puterilor hegemonice decât sub-extinderea și conciliatorismul (Snyder, 1991). Ideile lui pot fi
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
106-107, 122, 124, 128, 131-134, 137, 140-141 Septembrie, 11 (2001) / 52, 169-174, 176, 178-180 Shambaugh, D. / 134, 137 Shinn, J. / 128, 137, 141 Sikkink, K. / 41-42, 71-72, 151 Sistemul "tortului etajat" / 34 Slovenia / 78 Smith, M. E. / 93, 96 Snyder, Jack / 174-176 Socializare: modelul liberal / 36, 38, 42, 44, 46-48, 53, 66, 73, 148, 151 definiții / 39 Somalia / 79 Srebrenica / 80 Statele Unite ale Americii: Afganistan / 52, 169-170, 172-173, 178-179 APEC / 107, 130 ARF / 106-107 capacități militare / 173 China / 31-32, 35, 43
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
intermediar. Tălmăcind o dramă a lui Aug. von Kotzebue, Die Kreutzfahrer, a izbutit o versiune corectă. Traduceri: Aug. von Kotzebue, Cruciații, Craiova, 1839. Repere bibliografice: O.G.L. [Octav George Lecca], Familia Lecca, București, 1897; Barbu Theodorescu, Constantin Lecca, București, 1938; Jack Brutaru, C. Lecca, București, 1956; Petru Comarnescu, Pictori ardeleni animatori ai culturii secolului XIX, TR, 1959, 10; Cornea, Originile, 444, 448, 454, 487; Paul Rezeanu, Pictorul C. Lecca la Craiova, R, 1974, 3; Nicolae Andrei, Anii de lumină. Istoria Liceului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
1928-1932), „Cuvântul liber” (1933-1936), „Lumea românească” (1937-1939), „Timpul” (1940-1947). Colaborează frecvent la „Contimporanul” și „Urmuz”, „Meridian”, „Facla”, „Orizont”, „Veac nou”, „Revista literară”, „Umanitatea”, „Flacăra” ș.a. Semnează proza și Stephan Roll, iar pentru poezie folosește pseudonime ca Sașa Tanievicin, Dinu Precopan, Jack Spintecătorul, Barbu Albastru și Teodor Cristea. În 1932, în revista „unu”, R. publică un text, Sugestii înaintea unui proces (era vorba de procesul intentat de autorități lui Geo Bogza), semnat Gh. Dinu, un manifest al atitudinii personale de negare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
mod evident", "bineînțeles", analistul poate concluziona, ca și majoritatea publicului, că el nu stăpânește bine problematica abordată, motivele nu îi sunt clare și a ales să adopte o strategie de comunicare vagă pentru a face față cerințelor subiectului. Profesorul american Jack H. Hiller (1969, 1971) a definit zece categorii de imprecizie cu ajutorul cărora se pot face analize fine asupra naturii neclarității în comunicarea scrisă sau orală. El a identificat termenii cu caracter vag din limba engleză ce corespund fiecărei categorii în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Robin Pope, Skip Rappaport, Margaret Rose, Lozal Rue, Bambi Schieffelin, Timothy Shopen și Charles Richard Snyder mi-au semnalat lucrări și volume în domeniul lingvisticii, filosofiei, sociologiei și antropologiei și au răspuns la multe dintre nelămuririle mele; Paul Ekman și Jack Goody mi-au facilitat accesul la surse, ca de altfel și Anton Ploeg. El și Stephen Mugford au făcut comentarii pe marginea versiunilor preliminare ale capitolelor, iar Wes Whitten m-a ținut în contact cu lumea din afara științelor sociale; Anthony
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
alta, și concluzionează că numai două din aceste tipuri pot fi numite pe drept "minciuni". În același fel, în clasificarea pe care o aplică problemelor ce ar trebui luate în considerare de către oricine ar încerca să evite să fie înșelat, Jack Douglas (1976:57) face o distincție între ceea ce el numește "minciuni" și "eschivări", care sînt minciuni prin omisiune; acestea din urmă ar fi, după părerea sa, "minciuni indirecte" (Douglas 1976:59). Astfel Bok, și Montaigne înaintea ei, consideră intenția de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Beringer, Johann Bartholomew Adam 1963. The lying stones of Dr Johann Bartholomew Adam Beringer being his Lithographia Wirceburgensis. Berkeley: University of California Press [186]. Berry, Joy 1988. A children's book about lying. Danbury, Conn.: Grolier Enterprises. [127, 259]. Bilmes, Jack 1975. Misinformation and ambiguity in verbal interaction: a northern Thai example. Linguistics 165:63:75 [308]. Bird, Roger 1983. Osborn's concise law dictionary. (ed. a VII-a). London: Sweet & Maxwell [237]. Black, Max 1955. Metaphor. Proceedings of the Aristotelian
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
or the new crusade (Bradenham, ed. a X-a). London: Peter Davies [127]. D'Israeli, Isaac 1791, 1793. Curiosities of literature (2 vol). London: Murray [265, 288]. 1881. Curiosities of literature. Ed. nouă. Vol.2, London: Frederick Warner [147]. Douglas, Jack D. 1976. Investigative social research. Beverly Hills: Sage [110, 128, 271, 333]. Drinker, Henry Sandwith 1952. Some remarks on Mr Curtis' 'The ethics of advocacy'. Stanford Law Review 4:349-357 [163]. du Boulay, Juliet 1974. Portrait of a Greek mountain
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
New York: Charles Scribner's Sons [112]. 1992. Telling lies (ed. a II-a). New York: Norton [137]. Elia, Irene 1988. The female animal. New York: Henry Holt [328]. Eliot, Thomas Stearns 1969. The complete poems and plays. London: Faber & Faber [341]. English, Jack 1986. Police training manual. London: McGraw-Hill [159]. Epstein, Edward Jay 1989. Deception: the invisible war between the KGB and the CIA. New York: Simon & Schuster [137, 241]. Evans-Pritchard, Edward Evan 1956. Sanza, a characteristic feature of Zande language and thought. Bulletin
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care, fără îndoială, au modificat în mod radical raportul cu lumea: mai întâi scrierea și tipografia, care nu sunt, nici una, nici alta invenții occidentale, dar au fost adoptate și dezvoltate în Europa; apoi, revoluția industrială. Lucrările lui Walther J. Ong, Jack Goody etc. arată că scrierea ca tehnică introduce o transformare majoră, care modifică fundamental actele de comunicare. Noi încă nu am delimitat toate implicațiile acestei revoluții, atât în ceea ce privește procesele cognitive, educația, controlul social, cât și în domeniul proceselor tehnologice, al
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) BRIGITTE CHAMAK (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 1997 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Brigitte Chamak GRUPUL CELOR ZECE sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică cuprinzînd convorbiri cu Henri Atlan, Jacques Attali, Jack Baillet, JeanFrançois Boissel, Alain Laurent, Edgar Morin, René Passet, Annie Robin, Jacques Robin, Michel Rocard, Joël de Rosnay, Jacques Sauvan, Michel Serres Prefață de Basarab Nicolescu Traducere din limba franceză de Diana Ciobanu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 În amintirea tatălui
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și politicieni începe să se concretizeze, fiecare din-tre cei mentionați gîndindu-se la posibili invitați. Robert Buron și Jacques Robin îl propun pe Gérard Rosenthal, avocat, și el membru al Mișcării socialiste pentru Statele Unite ale Europei. Jacques Robin îl invită pe Jack Baillet (medic al Spitalurilor din Paris și consilier al Laboratoarelor Midy), precum și pe JeanFrançois Boissel (inginer, informatician)12. Henri Laborit propune să-l invite pe asistentul său, Bernard Weber (biolog), și pe Jacques Sauvan (medic, cibernetician)13. Edgar Morin se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
totuși, o perioadă aparte... J.R. Prima întîlnire, decisivă, întîlnirea Objectif 72, cu Morin, Laborit, Buron și cu mine, datează din decembrie ′68. E adevărat că trăisem momentul Mai ′68 ca pe un moment mare, ca pe un formidabil detonator. Doar Jack Baillet și Jacques Sauvan se aflau departe de o asemenea harababură, însă Robert Buron, Edgar Morin, Henri Laborit și eu însumi resimțisem puternic imensa semnificație a lui Mai ′68. B.C. Grupul celor Zece lucra împreună cu Objectif 72? J.R. Nu. Era
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
era destinat cercetătorilor consacrați și era despre "transferuri de modele în slujba științei umane." Majoritatea membrilor Grupului celor Zece au luat parte la el: René Passet, Jacques Sauvan, Jean-François Boissel, Alain Laurent, Jacques Robin, André Leroi-Gourhan, Michel Philippot, Henri Laborit, Jack Baillet, Gérard Rosenthal, Joël de Rosnay, Jacques Attali, Jacques Piette și Odette Thibault. J.R. Acest stagiu s-a întins pe durata a trei ședințe de trei zile fiecare. Am semnat o convenție cu Centrul de educație permanentă al universității Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
A mai fost și întîlnirea deja amintită cu membrii Clubului de la Roma, stagiul pentru cercetători. Trebuie să mai cităm și participarea la două zile ale Partidului socialist, după congresul de la Épinay: prin mijlocirea lui Jacques Piette, Henri Laborit, Alain Laurent, Jack Baillet și cu mine am fost invitați de Partidul socialist să participăm la una din zilele de studiu consacrate raporturilor dintre știință și politică. A fost prezentă crema partidului, François Mitterrand și-a făcut apariția la sfîrșitul dimineții și am
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
integra în "instituții sociale neadaptate". Lu-crurile stau astfel nu doar în domeniul educației, ci și în cel al muncii. B.C. Ce rol a jucat psihanaliza în Grupul celor Zece? J.R. Îi recunoșteam cu toții importanța. L-am invitat, la cererea lui Jack Baillet, pe Held, un psihanalist care ne-a vorbit într-o manieră uluitoare despre rolul banilor în viața indivizilor și în societate în general. Un alt psihanalist, Diatkin, ne-a pus la curent cu rolul fenomenelor inconștiente în timpul adolescenței. B.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de a schimba idei și de a discuta. Adesea ne conduceam unii pe alții în grupuri mici. După cîțiva ani de funcționare, ne-am spus: "Rezultatele grupului se vor afla în cărțile noastre". Asistam cîteodată la certuri homerice. Un psihanalist, Jack Baillet, avea un adevărat talent de a ne psihanaliza cu mult umor și ne punea la locul nostru. Era foarte caustic. Henri Laborit era mereu un pic acru, un pic frustrat deoarece fusese unul dintre pionierii ciberneticii și ai teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
că mă gîndisem și scrisesem toate astea înainte de a aparține Grupului celor Zece, însă am putut să-mi aprofundez ideea și să o îmbogățesc cu instrumente noi mulțumită acestuia. În această privință, le datorez mult lui Edgar Morin, Henri Laborit, Jack Baillet, Henri Atlan și lui Jacques Sauvan, care mi-au permis să merg mai departe în înțelegerea ciberneticii. Dincolo de Descartes, îi întîlneam pe von Bertanlaffy, von Newmann, Jean-Louis Lemoigne, într-un cuvînt, gîndirea sistemică. Pe măsură ce progresa, Edgar Morin ne făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nevoie de așa ceva pentru a fi dezinhibat, iar într-o zi în care luase o doză un pic mai generoasă am avut parte de un episod deosebit de însuflețit în Grupul celor Zece. Complet dezlănțuit, Laborit se luă mai ales de Jack Baillet cu o violență pe care cel din urmă foarte demn în această încercare nu o înțelegea prea bine. Nici noi, de altfel. Am rîs mult "victima" în aceeași măsură ca ceilalți cînd am aflat cheia misterului. Dar să închidem
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în grup care să vă fi marcat mai mult? J.A. Toți erau foarte diferiți. Exista un medic ce cunoștea foarte bine fiziologia și psihanaliza, de care n-am mai auzit vorbindu-se în altă parte decît în acest grup, Jack Baillet, un pesimist formidabil. L-am prețuit mult și pe Leroi-Gourhan. I-am descoperit pe Edgar Morin și Jean-François Boissel. B.C. Ați devenit prietenul unora dintre ei? J.A. Da, al lui Jacques Robin, Joël de Rosnay, Henri Altan, Edgar
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
suferit această influență. Scrierile lui Atlan, Prigogine, Thom, Shannon și Wiener mi-au adus mult. B.C. Care a fost după dumneavoastră impactul Grupului celor Zece? J.A. Impactul său se vede în toate cărțile publicate de membrii săi. INTERVIU CU JACK BAILLET ȘI ALAIN LAURENT 72 A.L. Am intrat în grup deoarece îi cunoșteam pe Robert Buron și Edgar Morin, care era coordonatorul meu de teză de doctorat. Tocmai îmi terminam perioada de studenție. Robert Buron e cel care mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
interesez de problemele pe care le-am abordat la vremea respectiva. Citesc toate cărțile noi ce tratează acest domeniu. Venisem la Grupul celor Zece pentru că eram deja puțin cu-rios în legătură cu acest lucru, iar faptul de a fi păstrat legătura cu Jack Baillet mi-a întreținut curiozitatea. Cartea lui Francis Crick sau cea a lui Damasio, L'erreur de Descartes (Greșeala lui Descartes), sau cea a lui Edelman despre la Biologie de la conscience (Biologia conștiinței) m-au interesat profund, iar ăsta e
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sau cea a lui Damasio, L'erreur de Descartes (Greșeala lui Descartes), sau cea a lui Edelman despre la Biologie de la conscience (Biologia conștiinței) m-au interesat profund, iar ăsta e efectul Grupului celor Zece. Totuși, fiind anarho-liberali și individualiști, Jack și cu mine eram mai mult sau mai puțin percepuți ca dizidenți ai Grupului celor Zece. Trebuie amintit faptul că am avut un mare proiect comun cu Jack Baillet, "vînătoarea de alibi". Jack Baillet avusese ideea de a publica o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]