8,110 matches
-
spiritual și cultural, sigură pe asocierea ei cu identitatea națională, curtată de politicieni după căderea comunismului, ortodoxia pare să fie mulțumită de performanța ei socială în epoca post-totalitară. Cît despre intelectualii credincioși care își permit să semnaleze criza ortodoxiei în raport cu modernitatea, ei sînt tratați cel mult cu un respect distant și formal, dar nu prea sînt luați în seamă. Angajarea lor religioasă, din care fac parte reflexia, studiul, interogația critică, e incomodă. De ce ar trebui ea să tulbure antanta confortabilă dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
păstrează suveranitatea. Printre alți gînditori contemporani, Koakowski, cu tăișul lucidității raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor sale, ne pun din nou sub ochi modelul distanței verticale dintre divin și lume. Mai mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei și a civilizației moderne de la religie, ei nu văd o catastrofă, ci prilejul unui salutar discernămînt. De cîteva decenii totuși, în Occident cel puțin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
astăzi instituțiile religioase privesc individul în singularitatea, nevoile, crizele lui, și mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea spirituală, dar și limitele, parțialitatea în raport cu statura completă a persoanei, cu destinul ei total. Ce alt rost au credința, religia, spiritualitatea decît să lucreze pe axul metafizic, să dea omului suport pentru a-și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
interior, pentru a tinde spre modelul lui divin? Pe de altă parte totuși, nu pentru aceste specialități verticale sînt solicitate astăzi credințele, religiile, spiritualitatea, ci mai cu seamă pentru a hrăni și a fortifica trăsături individuale. Consumatorii de religie din modernitatea tîrzie par să caute mai ales securitate, căldura unui grup afinitar, material pentru propria identitate într-o lume care a răvășit apartenențele tradiționale sau, în sfîrșit, îndreptar pentru o viață nobilă. Iar așa fiind, distanța între divin și lume riscă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să vadă același peisaj transcendent. științele religiei : gestionarea savantă a distanței Pînă acum cîteva decenii, știința făcea parte, alături de istorie și social, din triada în fața căreia religia trebuia să se încline sau să se retragă în spațiul privat, de vreme ce, în modernitate, științele preluaseră de la religie funcția explicativă în ce privește realul obiectiv (ștințele naturii) și chiar subiectiv (științele umane). Din modestie ori din suficiență, omul modern nu mai recunoștea, ca formă de cunoaștere tare, decît cunoașterea științifică, față de care religia putea oferi cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ale divinului, le dă la o parte din drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul modernității tîrzii. Orice Reformă se revoltă în fața unui tradiționalism care a secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fiecărei tradiții , putem presimți diferența de nivel dintre formele sub care transcendentul se comunică și natura lui de neîngrădit, incomprehensibilă. Putem aproxima astfel distanța verticală care, despărțindu-ne de el, ne interpelează. Pluralismul și condiția perspectivală încrederea în diversitate în modernitatea tîrzie, unitatea pare să-și fi pierdut prestigiul, puterea de atracție, caracterul de normă spre care aspirăm. Suverană de cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i se preferă astăzi multiplicitatea. Unitatea a devenit suspectă, evocă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în diversitate nu apare așadar numai ca o descoperire a modernității laice, ca principiu specific societăților liberale contemporane. Ea poate fi așezată foarte bine într-un cadru spiritual, poate primi solide argumente religioase. și mai important e faptul că dominate de atmosfera pluralistă societățile occidentale pot oferi un bun teren pentru ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că teoria tare a secularizării nu se confirmă în afara terenului occidental (ba nici măcar acolo pe deplin) și că ea exprimă mai ales mentalitatea autorilor săi. Cu o anume lipsă de obiectivitate, cercetătorii au aplicat asupra realității religioase de pretutindeni grila modernității triumfătoare, cu un unic chip, treptat, dar inexorabil secularizantă. Credincioși dogmei laice a progresului, a evoluției liniare, ei au luat ca model situația occidentală, pentru a declara profetic că în lumea viitorului religia nu va mai avea relevanță publică în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a declara profetic că în lumea viitorului religia nu va mai avea relevanță publică în mod cert din punct de vedere politic, dar poate nici cultural , ea retrăgîndu-se în sfera convingerilor private. Printr-o reorientare teoretică, specialiștii privilegiază acum imaginea modernității drept criză și a religiei ca flexibilitate. Se referă la capacitatea religiilor de a reacționa creator la delocalizări, de a da sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării ; pun o lumină puternică pe varietatea religioasă, pe care nimeni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a reacționa creator la delocalizări, de a da sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării ; pun o lumină puternică pe varietatea religioasă, pe care nimeni nu o poate ignora astăzi. în ce privește religia, spune Geertz, ceea ce e modern în modernitate este diversitatea credințelor, diversitatea de credință și de angajament religios. Nu numai că recunoaștem diversitatea de facto culturală, etnică, religioasă a lumilor noastre, dar o și respectăm, o susținem, o Poate și mai semnificativ este faptul că însăși conștiința religioasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția modernității. într-adevăr, pentru specialiștii de azi, ca și pentru gînditorii Renașterii sau pentru un filozof ca Berdiaev, Origen reprezintă teologul libertății : nu numai fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă practică o teologie în libertate, mizînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
instanță nesituabilă, fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul de poziții sau de perspective al universului. Pentru cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
convergența participativă spre ea. Omul are simultan conștiința că se află într-un dialog unic, intim, absolut cu această Privire și că toate persoanele au același tip de raport cu ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea de tip cusan, nu numai că persoana în singularitatea ei nu e subordonată unei ierarhii sau autorități colective, obiectivate, dar asupra libertății și a demnității ei nu apasă nici o dogmă culpabilizantă, de tipul căderii, nici o catastrofă primordială care să fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
persoană să își realizeze deplin posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță de treburile publice (politică, contemplativ, centrat pe imaginea unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de credință, și au pierdut credibilitatea. Transcendențele obiectivate (națiune, stat, corp social) sînt puse în chestiune, deconstruite ca absoluturi, își recapătă locul lor, relativ. în sfîrșit, al treilea tip de secularizare e mai insidios și poate mai intim legat de modernitatea noastră decît precedentul. Pentru cei mai mulți dintre modernii care recurg la transcendență, ea înseamnă un capital de investit profitabil în mundan. Transcendența poate oferi soluții mai satisfăcătoare de explicare a lumii și a istoriei decît în cazul în care nu e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența veritabilă rămîne înfiptă ca un ghimpe în carnea societăților noastre. Cînd e resimțită cu intensitate, absența ei poate ajunge să lucreze în noi precum acul albinei socratice. într-adevăr, ce definește modernitatea noastră? Nu doar refuzarea oricărui temei transcendent, ci mai ales căutarea contradictorie și, ca atare, fără speranță a temeiului, absența lui experimentată, experiența lancinantă a absenței lui. Dacă de la Lumini înainte s-a decretat că omul ajuns la maturitatea vîrstei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ci și imposibilitatea de a-l obține, aporia unui principiu care trebuie să fie secretat de uman și să-l premeargă totodată. Aceasta este remarca finală a cărții lui Pierre Manent, care desfășoară istoria tuturor modelelor posibile în liberalism. în modernitatea noastră, prin ea, omul își testează cu egală acuitate finitudinea și riscurile ex-fundării despre care vorbea H.-R. Patapievici : se autoconstruiește, ca om recent, pe paradoxul unui timp care suscită singura valoare recunoscută cea a noutății și o macină totodată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
persoana riscă să fie subsumată unui colectiv religios stat, Biserică în calitate de instituție istorică, ierarhie socială pretinzînd să reproducă treptele cerești, mai nou partide ale lui Dumnezeu și să-i fie minate astfel profilul irepetabil, libertatea, responsabilitatea față de destinul ei. în modernitatea tîrzie, societățile liberale elimină definitiv, de la rădăcină, această ambiguitate. Nimic religios nu mai întemeiază viața publică. Ca atare, nu mai există nici ispita de a considera că destinul tău spiritual poate fi asigurat prin anexarea lui la vreo categorie colectivă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
subiectul uman se definește doar prin omul din afară, prin capacitățile umane orientate, de la rațiune în jos, spre exterior : spre univers, istorie, societate, față de care interiorul uman rămîne doar locul unde se elaborează reprezentările celor trei. Mai mult, pînă în modernitatea tîrzie, tradițiile nu au avut niciodată experiența unei lumi totalitare, unde omul poate deveni număr impersonal într-un colectiv, unitate cenușie într-un proiect istoric care nu îi aparține, element anonim al unei mașini sociale fără transcendență. Secolul XX a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
împotriva lumii acesteia (Nikolai Berdiaev), conștientizarea necesității implacabile care domnește în universul fizic și social (Simone Weil), ruperea persoanei de dimensiunea ei socială (Henry Corbin). Să fie opoziția față de lumea tîrziu modernă ultimul cuvînt al acestor gînditori? Să nu ofere modernitatea tîrzie nici un avantaj spiritual, nici o posibilitate pentru omul orientat spre Ultim de a fi un spectator angajat în spectacolul acestei lumi? Pentru Berdiaev, persoana umană e totalitate potențială și, ca atare, nu poate fi parte a nici unui întreg social, deși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de religie și cultură. Ca și Berdiaev, Simone Weil vizează o societate situată la intersecția timpului și a veșniciei, antrenată deja în dinamica verticală. Dar, la amîndoi, e vorba totuși despre un model de societate care valorifică anumite trăsături ale modernității tîrzii. în primul rînd, persoana umană primează asupra instituțiilor, iar instituțiile au a-și pune în scenă propria depășire, au ca regulament de funcționare apofatismul, transparența, interdicția de a se instala pe ele înseși ca orizont spiritual ultim. în al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]