7,852 matches
-
fapte, oameni și evenimente, dar iată, apar În tine, sub masca unui „fals trecut”, semnele și semnalele existenței În ceea ce are ea, de fapt, esențial. O repetiție care, de fapt, nu este o repetiție, și poate, prin această „viziune” a naratorului proustian, putem Înțelege și una din „cheile” filosofiei nietzscheniene, acea „veșnică reîntoarcere a aceluiași”, die ewige Wiederkehr des Gleichen. Memoria, iată, ne Învață Proust și alți câțiva, puțini, mari prozatori, memoria are o dublă funcțiune: de Înmagazinare și selectare În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu reflexe de a fugi de „ele” În clipa când Întindem mâna să le apucăm. În această lungă și labirintică existență, care uneori are aerul - sau caricatura! - unui basm! Iar aceste „semnale” care „trădează” o „dublură” a Memoriei Îi apar naratorului proustian, lui Marcel, doar În zorii senectuții; astfel, el trăiește acele fulgerări ale memoriei, care nu este, cum spuneam, cea „diurnă, curentă”; ci cea care se hrănește din scene și figuri pe care le „pescuiește” dintr-un strat sau altul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care îl interpretase pe Patrick Bateman în film). O astfel de idee mi se părea hilară - că în lumea reală nu exista cineva atât de nebun și de violent ca acest personaj ficțional. În afară de asta, Patrick Bateman era un notoriu narator necreditabil, iar dacă citeai, cartea ajungeai să te îndoiești de faptul că aceste crime au avut loc cu adevărat. Existau indicii serioase că ele se petrecuseră doar în mintea lui Bateman. Tortura și asasinatele erau în realitate fantasme alimentate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
să traduc pentru Contrafort. Fatos Kongoli îmi arată noua sa carte, un roman apărut în aceste zile în Franța. Citesc câteva pagini. O scriitură la persoana întâi, ușoară, simplă, fără prea mari virtuți tehnice. O primă secvență din carte: întâlnirea naratorului cu fiica sa, pe care o vede destul de rar, pentru că a divorțat de familie. Îl întreb pe Fatos dacă romanul e autobiografic. „Peste 60 la sută din text este autobiografie topită artistic”, îmi răspunde Fatos Kongoli, într-un limbaj de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
narative", sau a unui personaj tutelar a fost o problemă de fabricare ad-hoc. Străbunul putativ al anecdoticii a fost prezentat ca fiind originar din Ur, în Chaldeea un centru prestigios, deosebit de valoros și, ajungând tocmai în sudul palestinian, unde numitul narator a avut grijă să precizeze că s-a comportat ca un gentleman: federând populații, ascultând pe toată lumea și negociind politicos cu autohtonii, fiii lui Het, un loc de mormânt pentru soția lui. I se oferă gratis o grotă, el insistă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dezumanizării: "Iarna moale. Faliboga și muierea lui. Primăvara glodoasă.; boierul vine la moșie cu carul cu boi. Primar Perceptor (portrete). În 1912 va apărea ampla nuvelă Bordeienii, o capodoperă pe tema mortificării lente. Ca mai totdeauna când descifrează mentalități rudimentare, naratorul (acum analist întristat) e magistral; odată cu Bordeienii, Sadoveanu demonstra disponibilități pentru viitoare pânze ample. Tot ce ține de fenomenul autohton invită la notații succinte; istorisiri populare, vorbe de duh și sentenții, elemente de rit magic și blesteme toate compun o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
față și, desigur, alături de Eminescu și Caragiale, cea de a treia culme a literaturii noastre moderne" (M. Ralea, în Viața românească, 1927, nr. 2). Dacă Baltagul, capodopera absolută, fusese scris în căldură, în mai puțin de zece zile, e pentru că naratorul avea în minte toate componentele de aspect etnografic, psihologic și etic. Cu patru ani înainte de Baltagul, apriga Vitoria Lipan și fiica ei, Minodora, se numeau Ileana și Aglăița. O evocare din 1926, Primăveri de altădată, prefigurează comportamentul sever al Vitoriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Negru (mare comis) cu fiii lui și alții ca aceștia: "Oamenii măriei sale". Vrafuri de materiale pregătitoare vorbesc despre marile ranguri boierești (comis, hatman, vornic, postelnic, vistiernic, stolnic, logofăt, spătar), dar și de câte vreun medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii, cu Țara Ungurească și cu Poarta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în pericol întreaga împărățieastfel ajungem la contextul prototip al traseului inițiatic, pe care aici îl va parcurge Țugunea. Calul se află în posesia răului în ipostaza lui superlativă: e călărit de zmeul mezin. Apariția așteptată este decodată imediat de eul narator, trădând un ochi cunoscător, în faza avansată a inițierii, când se produce iluminarea: „numai iată că se ivi și zmeul, ca un nor gălbui, luminându-se din ce în ce, și călare pe calul minunat, care-n spate avea o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vrut sâ bși oliacâ d’? apâ d’in fîntînâ, au luat-o fata babii ș-au zvârlit-o cu pk’icioarili-n gios în fîntînâ șî s-au înecat acolo-n fîntînâ”. Povestit cu doi ani înainte, basmul mai cuprinde emfaza naratorului: „da adîncâ fîntînă”, ca indiciu pentru genunile spre care conduce izvorul din ea. Frumoasa din covata cu cenușă va fi de negăsit pentru împărat, care, la fel ca familia voinicului pierdut în munții din colindele de fecior, are acces doar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin repetarea adjectivului în „o pădure mare cu copaci grooșigroși” hiperbolizează dimensiunile arborilor prin prelungirea vocalei din primul determinant. Reluarea adjectivului augmentat de pronunția accentuată devine copleșitoare la nivel perceptiv și deschide în fața ochilor un spațiu aflat dincolo de limitele umanului. Naratorul se implifică afectiv în mesaj și face din dimensiunea fonetică un etalon pentru unitățile de măsură necesare. În contingent, durata vocalelor și cuvântul însuși sunt sufici¬ente pentru o funcție referențială a limbajului, pentru a denomina realitatea înconjurătoare, însă planul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în mit, prin care fiecare potecă este smulsă din sacru și dăruită profanului. Procedeul derivării cuvintelor prin sufixare conține o altă opoziție, de data aceasta între dimensiunea negativă (malefică, distructivă) a lumii poetice și cea pozitivă (estetică, eroică), la care naratorul popular aderă. Sufixele augmentative definesc planul sacrului stâng: leoi, săncoi, strânsoi, fricoi, spăimoi, jidăvoaică, în timp ce sufixele diminutivale arată o implicare afectivă față de lumea familiară (sătișoare), erou fiușori, voinicel) și toate caracteristicile lui (fețișoară, mustăcioară), calul acestuia și harnașamentul (călușel, frâușor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
curți domniești-u,/ Curți domniești, împărătești-u./ Da’ din chielea ta ș’om fașe?/ Om fașe curăli la șăli”. Simpla comunicare a gesturilor nu are același impact, adresarea unei întrebări orientează conștiința ascultătorului spre importanța acțiunilor și finalitatea lor. Întrebarea disimulează un narator par derriere, așa cum se întâmplă în fragmentul următor: „Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr?”, numai pentru a momi și mai mult ascultătorul în interiorul lumii poetice. Stârnirea curiozității, suspansul instaurat de un narator care scapă firele epice numai pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și finalitatea lor. Întrebarea disimulează un narator par derriere, așa cum se întâmplă în fragmentul următor: „Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr?”, numai pentru a momi și mai mult ascultătorul în interiorul lumii poetice. Stârnirea curiozității, suspansul instaurat de un narator care scapă firele epice numai pentru a le reliefa mai bine sunt toate tehnici stăpânite cu virtuozitate de povestitorii populari. Similară este și tehnica de a compara lumea eroilor cu date familiare din contingent: „Șî era numa munț’ di piatrî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
gradi... poate mai cald ca la noi”, „No, împaratu, cum o-mbucat prima dată, așa ca dumneavoastră, n-aveț’ timp, numa’ timp, odat-ontinerit cu douzăci di ai”. Comparația apropie „lumea desfășurării evenimentelor, mai ales din perspectiva spațiului și/sau a timpului”, atunci când naratorul simte că dimensiunea ficțională forțează prea mult capacitatea imaginativă. Sentimentul firescului nu părăsește niciodată narațiunea, indiferent de hierofaniile și minunile la care devenim martori. Mentalul tradițional românesc face omul să se simtă acasă în toate dimensiunile ontologice, pentru că ele seamănă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000, 172 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Ediția a 2-a. Iași: Junimea, 2001, 194 p. (Eminesciana. Serie nouă; 2) * LATEȘ, George. Mihai Eminescu: orfism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
are două componente de relevanță: de o parte, prezentarea istoriei României din perioada 1838 (la 1 februarie scriitorul a văzut lumina zilei la Fălticeni) și 1891 (anul morții primului ministru I. C. Brătianu); pe de altă parte, o succintă autobiografie a naratorului, scrisă cu duioșie, înțelepciune, înălțime morală și dreaptă judecată "a celor care au fost". Constatarea a făcut-o și un alt fălticenean bun cunoscător al acestui spațiu de excepție, care își amintea: "când auzeam rostit numele lui N. Gane, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
poarta zeiței Istar, acoperită cu ceramică smălțuită de culoare albastră. Urmau Grădinile Suspendate, pline cu arbori și plante din Persia. Urma apoi Turnul lui Marduk, înalt de 91 m (acesta era probabil Turnul Babel). Istoricul grec Herodot, mare călător și narator fidel, a vizitat Babilonul pe la mijlocul secolului al V-lea i.Hr. Acesta a văzut numai niște uriașe ruine, turnul din Babilon fiind distrus de Xerxes, odata cu cucerirea locului. În viziunea Bisericii creștine, în înțelesul literal al cuvântului, Biserica este „adunarea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu tătarii și pelicanii. Cuvintele trebuie manevrate precum un material explozibil. În sat nu relațiile economice sunt importante până la urmă. Nu acestea determină coerența comunității. Satul are o coerență narativă. Și orice demontare a miturilor fondatoare, orice imixtiune a unui narator individual producea dereglări funcționale. Magazinul, abia acum intuiam cu adevărat, e mai întâi de toate un centru narativ și abia apoi unul economic. Asigură integrarea narativă a oamenilor. Magazinul permite oarecum oamenilor să-și înfățișeze satul și relațiile la care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cărei text are la bază un ciclu de poeme scrise de danezul Jens Peter Jacobsen pe o muzică fascinantă, compusă sub auspiciile postromantismului de compozitorul Arnold Schönberg (1874-1951). Lucrarea a fost subtitrată în limba română și l-a avut ca narator pe îndrăgitul actor bucureștean Victor Rebengiuc. Nu putem să nu consemnăm câteva observații cu privire la premiera operei Otello, susținută de către soliștii, corul și Orchestra Operei Naționale București, un spectacol destul de controversat, care trădează o oarecare lipsă de conlucrare dintre factorii implicați
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
chestii de-ăstea cu denumiri pom poase. Cu toate acestea, am întîlnit critici literari (Alex. ștefănescu este unul dintre ei) care, comentînd o narațiune la persoana I, se grăbesc să spună că auto rul face și gîndește ceea ce face și gîndește naratorul. Ei bine, eu vin în ajutorul unor astfel de critici și spun că ceea ce face și gîndește Dănuț am făcut și am gîndit eu însumi. și pentru aceasta nu e nevoie ca povestirile să fie la persoana I. Nu este
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mare sinceritate ale lui Rousseau; l-a iscodit pe Proust, l-a citit pe Jean Guéhenno, cel din Amintirile unui bărbat de patruzeci de ani; l-au interesat alții. Cu rădăcini la Piatra Neamț (venit pe lume la 13 septembrie 1874), naratorul trece grăbit peste prima copilărie în spațiul montan ("lumea mea de basme aurite (...) copilăria mea adevărată"). Emoțiile "copilului blond", într-o "încântătoare călătorie" la Iași cu trenul, vegheat de părintele său, sunt neuitate. La unsprezece ani, el devenea elev al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cu vibrația umanistului care, de pe culme, reconstruiește. Până la un punct, discursul savuros se înscrie relevant în matca Negruzzi, Creangă, Gane, Sadoveanu; pe de altă parte, de observat citatul livresc, un intelectualism de substanță, achiziții junimiste încă vii în anii formațiunii naratorului. "Am cunoscut pe toți junimiștii rămași în viață", va preciza el. O demonie a cunoașterii îl definea de timpuriu: "Temperamentul meu arzător și neliniștit, spiritul meu deopotrivă chinuit de curiozitate și de îndoială, explică de ce toate actele vieții mele poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
dansului. adica, la intolerance am rezistat fix o ora, la broken blossoms fix jumatate de ora, ceea ce dovedeste ca, la griffith, marimea chiar nu conteaza ! conteza ca nu pot, orice-ai face, sa trec peste story-telling-ul ala primitiv, cu interventiile naratorului care sa ne explice ce se-ntampla pe scena (in caz ca esti prea distrus ca sa-ti dai seama singur), jocul actoricesc comic, naivitatile regizorale etc. sunt gata sa fiu omorat in bataie (de ALS, eventual de nae caranfil, de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
distribuiți (a, ba da : este amintită Mihaela Rădulescu, cu o apariție scurtă, dar cu impact garantat)... Restul cronicii (adică mai mult de 75%) este o variațiune sprințară și locvace, desigur, doar este semnată de Andrei Gorzo ! pe tema Cine este naratorul acestei povești ? (cronica se intitulează E o falsă problemă, pentru că este clar de la bun început. Vocea din off este a lui Kiki, iar dacă acest lucru nu este limpede încă din start, după o scenă, două te prinzi ușor că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]