9,132 matches
-
cunoscute prezența și propria conștiință modelată" (Weber, Some Sort, 20). Fără îndoială că orice scriere, inclusiv știrile obiective, reflectă o conștiință modelată. Diferența este una de nivel, iar prin opoziție cu jurnalismul literar, știrile obiective reflectă o încercare de a nega o conștiință modelată prin abordarea obiectivității care derivă din limbajul detașat și abstract. Jurnalismul obiectiv încearcă să depășească sau să evite subiectivitatea ca mijloc care contribuie la producerea știrilor. În al doilea rând, dimensiunea impactului creat de ceea ce face Hemingway
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
2, subliniere adăugată). Totuși mai târziu, simpla recunoaștere a faptului că nu poate ști toate lucrurile ce țin de scriitura sa - pe care Frus o numește "narațiune obiectivă estetizată" - îi conferă esteticii sale o subiectivitate pe care nu o poate nega: Ar fi imposibil să afli ce orori au rămas întipărite în mințile copiilor ce au supraviețuit" (90). Hersey recunoaște limitările propriei sale subiectivități. Întrebarea principală nu este dacă Hersey obiectivizează experiența celor ce au supraviețuit bombardamentelor. Cu siguranță acest lucru
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în cazul ucigașilor Para Smith și Dick Hickock. Frus argumentează în mod convingător, la fel ca în cazul lui Hersey, că Truman Capote îi stereotipizează pe cei doi ca fiind marginalizați de societate sau niște Ceilalți ai societății, pentru că își neagă subiectivitatea. Cu toate acestea, pe spectrul narativ, dintre stilul de reportaj dominant obiectivizat, pe de o parte, și o subiectivitate deschisă sau reflexivă, cum e cea a lui Mailer, pe de altă parte, decizia lui Capote de a folosi metafore
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Elliot, un text care își recunoaște originile nu poate fi considerat artă. Jurnalismul poate fi înfrânt deoarece afirmația relatării implică cel puțin origini fenomenologice. Însă negarea originilor fenomenologice ridică anumite întrebări profunde în ceea ce privește valoarea mărturiilor. Asta ar presupune să negăm, de exemplu, că în Garden City, Kansas, există morminte unde sunt îngropate rămășițele mutilate ale familiei Clutter, a căror crimă a fost anchetată de Truman Capote în Cu sânge rece. Același lucru ar putea fi afirmat și despre evenimentele petrecute
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sânge rece. Același lucru ar putea fi afirmat și despre evenimentele petrecute în cartea Lista lui Schindler de Thomas Keneally, cunoscută mai mult ca ecranizare. Aceste probleme morale pot fi evitate în mod convenabil, sau cel puțin lăsate în urmă, negând originile fenomenologice ale textelor și concluzionând că acestea sunt pure invenții. Evitând aceste probleme, sau lăsându-le în urmă, subiectivitatea se poate înstrăina și separa de crimă și de Holocaust. Criticul Edmund Wilson adoptă același punct de vedere în Castelul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
spuneau redactorii și editorii, adică cei care au pus bazele unei culturi a ziarelor. În 1937, Societatea americană a editorilor de ziare a făcut o afirmație menită să împiedice eforturile de a uni într-un singur sindicat toate ziarele: Nu negăm că orice cauză are nevoie de campioni, și că progresul este datorat talentului suținătorilor. Cu toate acestea, la fel de importanți pentru societate sunt și cei care informează despre evenimentele controversate. Este datoria unui ziarist de a face acest lucru, nu ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
s-au opus sindicalizării, pe motiv că "orice grup care și-a luat deja angajamentul de a fi o organizație ce răspunde în fața problemelor publice controversate" nu poate fi obiectiv (citat din Schudson 157). Drept urmare, jurnaliștii ar fi urmat să nege angajamentul față de propria subiectivitate, ceea ce este în aparență o contradicție. Pentru a fi sigur, Lippman era conștient de puterea și influența perspectivei subiective, și tocmai din acest motiv a cerut "o testare constantă" a știrilor. Însă el confundă această testare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
parte ignorat de scriitori și jurnaliști cât și de cercetători. O asemenea aducere la cunoștință este necesară pentru a caracteriza formele istorice ale genului, mai ales că această prezență istorică nu era permisă, tot așa cum nu mult timp a fost negată existența istorică a unei literaturi feminine sau a uneia etnice. În sfârșit există dovezi că în timpul secolului al XIX-lea evoluția jurnalismului ca produs "nonliterar" își are originea în părerile unei prese partizane elitare care își are originea în neoclasicism
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Mas'ud Zavarzadeh și Toward a Theory of Literary Nonfiction (Spre o teorie a literaturii nonficționale) de Eric Heyne. Zavarzadeh scoate la lumină subiectivismul din expresia lingvistică dar remarcă de asemenea că statutul fenomenologic al lumii nu poate fi negat (226). Și, drept ultimă consecință, "tensiunea dintre energia centrifugală a realității și forța centripitală a ficțiunii produce câmpuri duble de referință în nuvela nonficțională și o distinge atât de nuvela de ficțiune cât și de istoria factuală" (226). În afară de aceasta
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
femeile în raporturile lor cu bărbatul sau cu bărbații: fie tatăl, soțul, amantul sau fiul lor. La Zola și Maupassant semnificațiile personajului feminin sunt sexualitatea și alteritatea 223. Dragostea este reprezentată de naturaliști că un șiretlic al speciei feminine, care neagă toată valoarea sentimentului amoros, pentru a-l readuce la o manifestare a instinctului genezic; aceasta concepție se integrează perfect noii poetici a românului, elaborată contra romanescului. Pentru romancieri, căsătoria devine nucleu de tensiune, de conflicte, de intrigi și drame. Criticând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
http://www.dgaspccs.ro/DGASPC/despre-dgaspc.html. 19 Cf. http://www.dgaspccs.ro/DGASPC/despre-dgaspc.html. 20 http://www.dgaspccs.ro/DGASPC/despre-dgaspc.html 1 Doctrină eretică susținută de preotul Arie din Alexandria (Egipt) în sec. al IV-lea. Arie nega dumnezeirea Fiului, susținând că Acesta nu este decât o ființă creată din nimic, în timp, având altă substanță sau fire decât Tatăl. Această erezie a fost condamnată la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, care a stabilit dreapta învățătură a Bisericii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nordul Italiei, Istria și Dalmația, iar Carol cel Mare renunțând la titlul de împărat al romanilor. Universalismul Imperiului de Răsărit rămâne, teoretic, intact. Ludovic al II-lea, în scrisoarea sa către Vasile I (871), caută să revină asupra acestor concesii, negându-i bazileului titlul de împărat al romanilor și situând în Biserica-mamă din Roma sursa puterii imperiale. Vasile I îi răspunde punct cu punct, apoi conflictul se aplanează prin slăbirea, apoi dispariția Imperiului carolingian. Restaurarea imperiului în anul 962 nu are
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
este obligat să accepte involuntar să se confrunte cu perspectiva angoasantă a diabetului, de aceea se va simți frustrat în manifestările sale de autonomie, care sunt atât de importante pentru a-și putea construi echilibrul psihologic. Adolescentul diabetic tinde să nege sau să se revolte împotriva condiției sale existențiale, maximal frustrante, și fie își conștientizează dramatic existența la dimensiunile unui dezastru familial și personal sau, datorită angoasei, va refuza maturizarea sa psihologică, și acesta în special la fetele mai vulnerabile, la
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
poate avea glicemii atât de mari). Diabeticul utilizează în fața situației sale vitale, maximal stresante mecanisme inconștiente de apărare, de regresie afectivă pentru a-și reduce anxietatea (sau angoasa sa față de pericolul real reprezentat de noua sa condiție existențială); deci, acesta neagă că este diabetic, negând implicit necesitatea aderării la tratament. În plan comportamental, se pot observa două reacții: fie tinde să-și facă analize repetate la mai multe laboratoare (în speranța infirmării diagnosticului); fie reacționează printr-un refuz total de a
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
de mari). Diabeticul utilizează în fața situației sale vitale, maximal stresante mecanisme inconștiente de apărare, de regresie afectivă pentru a-și reduce anxietatea (sau angoasa sa față de pericolul real reprezentat de noua sa condiție existențială); deci, acesta neagă că este diabetic, negând implicit necesitatea aderării la tratament. În plan comportamental, se pot observa două reacții: fie tinde să-și facă analize repetate la mai multe laboratoare (în speranța infirmării diagnosticului); fie reacționează printr-un refuz total de a-și mai face analizele
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
fără sa mai aibă tendințe la disimulare a condiției sale ca pînă acum, cînd răspundea vădit frustrat „Am diabet de 2 luni”, ceea ce indică că diabetul său a fost acceptat, devenind o realitate internă. Numai pacienții cu imaturitate afectivă își neagă a la longue condiția lor de diabetic și necesitatea respectării rigorilor tratamentului până când apar simptomele unei complicații cronice; atunci ei clachează într-o atitudine de resemnare, adoptând o reacție demisiv-renonciativă față de diabet, pe care îl percep ca pe un destin
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
frecvența cardiacă este adesea crescută, ceea ce înseamnă un număr crescut de cicluri de deschidere/ închidere ale valvelor și un stres mecanic mai mare. Rolul hipertensiunii arteriale în patogeneza calcificărilor valvulare este neclar, unii cercetători afirmând [Ribeiro et al., 1998], alții negând [Urena et al., 1999; Facchin et al., 1998] existența unei corelații semnificative între aceste două afecțiuni. Calcificările valvulare în uremie sunt aproape constant asociate cu calcificări extensive ale miocardului, ale aortei și ale arterelor mari și medii, inclusiv ale coronarelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
o asemenea deturnare de fonduri în folosul unei echipe locale, care se zbate să nu retrogradeze, se mai justifică. Gheorghe Nichita și-a făcut un program din sprijinirea echipei de fotbal și anumite beneficii electorale în favoarea domniei sale nu pot fi negate, tot așa cum un observator imparțial nu poate uita cum elemente radicale ale galeriei de suporteri au fost folosite, cu cinism, ca grupuri de presiune și de agitație în cazul mitigurilor electorale ale contracandidaților săi la Primărie - gest reprobabil integral pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sau împăcarea istorică cu Familia Regală din ultimul său mandat). Unele peste altele alcătuiesc un destin politic sinuos (cu bunele și cu relele inevitabile, vorba domniei sale), dar longeviv, influent și imposibil de șters din istoria recentă, pentru că nimeni nu poate nega faptul că Ion Iliescu a marcat decisiv cursul schimbărilor politice și sociale din România postcomunistă, iar judecata depasionalizată a posterității va ști să aleagă între grâu și neghină, nu am nicio îndoială. De aceea, nu intenționez aici să articulez vreun
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
e corect și ce nu, ce se face și ce nu, ce ai voie să spui și ce nu. Pedeapsa pentru încălcarea acestui cod nescris, dar extrem de influent poate fi, câteodată, nimicitoare, deși juridic vorbind, cu excepția discursului negaționist, cel care neagă atrocitățile Holocaustului, nimic din ceea ce incriminează tacit "corectitudinea politică" nu constituie, propriu-zis, o infracțiune. Pornind de la încercarea legitimă de a condamna abuzurile și discriminările de orice natură, acest discurs a virat pe nesimțite într-o formă activă de agresiune simbolică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
isterii moralizatoare ale unui proprietar de BMW care schilodește copii și dă vina, laș, tot pe ei. Cu așa nași, așa rezultat... La fel de des întâlnită este explicația potrivit căreia "oamenii care cumpără sunt de vină" și, evident, e greu de negat partea de adevăr pe care această explicație o are. Problema e că o vină difuză e o scuză prea des folosită de arhitecții manipulărilor de tot felul și că o țară serioasă, stabilă, are legi, are reguli, are morală și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în cele două războaie daco-romane din 101-102 și 105-106 d.Hr., teză îmbrățișată cu entuziasm de reprezentanții Școlii Ardelene, care susțineau, dintr-o pornire națională și politică, puritatea poporului și limbii române, fără să realizeze că furnizau argumente celor care negau autohtonia românilor în propria lor țară. Să fi pierit oare și geții din Câmpia Română, din Dobrogea și cei de pe amândouă maluri ale Dunării? Cine a avut interesul să-i facă pierduți pe strămoșii noștri direcți și să-i
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
aceștia slugi erau privite ca inferiori, chiar dacă proveneau din ilustre familii de prinți și regi. Cât privește pe femeile roabe, acestea erau împărțite și dăruite de șefi subordonaților la fel ca orice obiect. Adversarii lui Gengis-Han nu i-au putut nega, lui, Marelui Han, o anumită detașare de practicile curente. „Am greșit, spune el uneia dintre femeile lui, când mi-am ales o astfel de femeie cu purtări de rând”. Cu siguranță că Marele Han putea fi mărinimos, deoarece, cu alt
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Dunării folosesc termenul generic de barbari sau individualizează grupul etnic dominant: goți, huni, avari, gepizi, păstrând o tăcere suspectă cu privire la romanus . Nici populația romanizată de la sudul Dunării nu-i denumită cu acest termen, deși acestei populații nu i se poate nega existența, ceea ce este și mai de neînțeles. Care poate fi explicația acestei atitudini? Politica imperială nu a recunoscut niciodată că o populație romanizată ar putea trăi sub dominația barbarilor, iar grecii se recunoșteau numai pe ei romani, nefiind dispuși să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din mâinile mele” . Indiferent dacă evenimentele au decurs așa cum relatează Annonimus, sau în alt mod, cert este că el înregistrează o tradiție, bine înrădăcinată în conștiința românilor norddună reni, aceea a apartenenței lor la Imperiu. De altfel nu pot fi negate influențele bizantine în organizarea primelor voievodate-ducate românești care au ca model ducatele (temele) bizantine de graniță, așa cum a fost tema Paristrion, încât se poate spune că cele dintâi cristalizări de stat ale românilor stau „cu fața spre Bizanț” , iar „folosirea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]