8,233 matches
-
mai ales Mardi Gras. Orașul este adesea menționat că unul aparte din America. New Orleans este situat în sud estul Louisianei, transzonale râului Mississippi. Orașului și Orleans parohie (franceză: paroisse d'Orléans) sunt limitrofe. Orașului și parohia sunt delimitate de parohiile Sf. Tammany la nord, Sf. Bernard la est, Plaquemines la sud și Jefferson la sud și vest. Lacul Pontchartrain, din care o parte este inclusă în limitele orașului, se află la nord și Lacul Borgne se află la est. Vezi
New Orleans () [Corola-website/Science/304277_a_305606]
-
A fost zeci de ani a fost deputat în Congresul Național bisericesc din Sibiu, membru în Consistoriul Diecezan din Arad și în Sinodul protopopesc din Timișoara. Împreună cu primarul Timișoarei, Stan Vidrighin, la 27 martie 1921 a organizat consfătuirea privind înființarea Parohiei Ortodoxe Române din Cetate. A fost cetățean de onoare al Timișoarei și membru de onoare al PNȚ. La 12 noiembrie 1929 un comitet de inițiativă a hotărât ridicarea unui monument în onoarea sa (cod TM-III-m-B-06308), cu un bust realizat de
Emanuil Ungurianu () [Corola-website/Science/304297_a_305626]
-
ordonat desființarea tuturor ordinelor călugărești și confiscarea respectiv naționalizarea tuturor mănăstirilor și bunurilor acestora. Cu această ocazie iezuiții au fost obligați să-și părăsească casa din Satu Mare. În perioada următoare dizolvării ordinului iezuit, administrarea bisericii Calvaria a fost preluată de parohia catedralei. Ca urmare a creșterii numerice semnificative a membrilor comunităților română și germană, episcopul Eugen Schönberger a înființat în toamna anului 2003 două parohii personale, română și germană. Astfel, administrarea bisericii și a bunurilor ei a trecut din jurisdicția parohiei
Biserica Calvaria din Satu-Mare () [Corola-website/Science/304404_a_305733]
-
casa din Satu Mare. În perioada următoare dizolvării ordinului iezuit, administrarea bisericii Calvaria a fost preluată de parohia catedralei. Ca urmare a creșterii numerice semnificative a membrilor comunităților română și germană, episcopul Eugen Schönberger a înființat în toamna anului 2003 două parohii personale, română și germană. Astfel, administrarea bisericii și a bunurilor ei a trecut din jurisdicția parohiei Catedrală în cea a parohiilor personale. Biserica Calvaria se află în renovare în cadrul proiectului intitulat "„Restaurarea și valorificarea durabilă a bisericii romano-catolice Calvaria”", co-finanțat
Biserica Calvaria din Satu-Mare () [Corola-website/Science/304404_a_305733]
-
parohia catedralei. Ca urmare a creșterii numerice semnificative a membrilor comunităților română și germană, episcopul Eugen Schönberger a înființat în toamna anului 2003 două parohii personale, română și germană. Astfel, administrarea bisericii și a bunurilor ei a trecut din jurisdicția parohiei Catedrală în cea a parohiilor personale. Biserica Calvaria se află în renovare în cadrul proiectului intitulat "„Restaurarea și valorificarea durabilă a bisericii romano-catolice Calvaria”", co-finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 ""Dezvoltarea durabila si promovarea turismului"", Domeniul major de
Biserica Calvaria din Satu-Mare () [Corola-website/Science/304404_a_305733]
-
creșterii numerice semnificative a membrilor comunităților română și germană, episcopul Eugen Schönberger a înființat în toamna anului 2003 două parohii personale, română și germană. Astfel, administrarea bisericii și a bunurilor ei a trecut din jurisdicția parohiei Catedrală în cea a parohiilor personale. Biserica Calvaria se află în renovare în cadrul proiectului intitulat "„Restaurarea și valorificarea durabilă a bisericii romano-catolice Calvaria”", co-finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 ""Dezvoltarea durabila si promovarea turismului"", Domeniul major de intervenție 5.1:""Restaurarea și
Biserica Calvaria din Satu-Mare () [Corola-website/Science/304404_a_305733]
-
Ianuarie 1940, prezidată de I. P. S. Mitropolit, fiind prezenți toți conducătorii Secțiilor și Comitetului Central, s-a dat un nou impuls de viață Renașterii prin înlăturarea neajunsurilor scoase la iveală de experiența celor 18 ani de activitate, hotărindu-se următoarele: a) Parohia rămâne adevăratul centru de acțiune al preotului. b)Centrul parohial are rolul de a îndruma, verifica și stimula activitatea parohială a preotului. Pentru acest motiv, Centrele Parohiale au fost înmulțite, ajungând dela 74 la 140 în toată Eparhia. Centrele Parohiale
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
are rolul de a îndruma, verifica și stimula activitatea parohială a preotului. Pentru acest motiv, Centrele Parohiale au fost înmulțite, ajungând dela 74 la 140 în toată Eparhia. Centrele Parohiale din zona Tismana țineau de "Centrul parohial Racoți", compus din parohiile: 1) Pocruia, 2) Tismana, 3) Ungureni, 4) Sohodolu, 5) Mischii, 6) Godinești, 7) Celeiu, 8) Racoți. Întâiul Stătător, pr. loan C. Arjoca, Subrevizor, pr. Petre Ciaușu. Tot în anul 1940, circumscripția Arcani-Brădiceni-Tismana, avea ca revizor, clasa a II-a Pr.
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
numită Sân Francisco Bay Area. Sân Francisco este cel de-al doilea mare oraș după densitate în Statele Unite ale Americii. În 1776 coloniștii spanioli s-au stabilit în vârful peninsulei Sân Francisco, construind o fortăreața la Golden Gate și o parohie numită în cinstea Sfanțului Francisc din Assisi. Ca rezultat al goanei după aur în California în 1848, orașul a intrat într-o perioadă de creștere rapidă. După ce a fost devastat de cutremurul și incendiul din 1906, orașul a fost reconstruit
San Francisco () [Corola-website/Science/298044_a_299373]
-
iar hrana muncitorilor era tot de post. Sfințirea mănăstirii s-a făcut la 26 septembrie 1954, de către I.P.S. Mitropolit al Moldovei și Sucevei. Mănăstirea are hramul la 15 august, "Adormirea Maicii Domnului". Din anul 1960, această mănăstire a fost predată parohiei din Botuș, al cărei paroh era preotul Batariuc Gheorghe. După transferarea întregului inventar parohiei din Botuș, la ordinul organelor superioare ale Partidului Comunist Român, călugării și călugărițele de la mănăstire au fost împrăștiați prin țară, iar chiliile și celelalte dependințe au
Mănăstirea Orata () [Corola-website/Science/312493_a_313822]
-
septembrie 1954, de către I.P.S. Mitropolit al Moldovei și Sucevei. Mănăstirea are hramul la 15 august, "Adormirea Maicii Domnului". Din anul 1960, această mănăstire a fost predată parohiei din Botuș, al cărei paroh era preotul Batariuc Gheorghe. După transferarea întregului inventar parohiei din Botuș, la ordinul organelor superioare ale Partidului Comunist Român, călugării și călugărițele de la mănăstire au fost împrăștiați prin țară, iar chiliile și celelalte dependințe au fost demolate, iar o parte din materialul rezultat a fost folosit la construirea școlii
Mănăstirea Orata () [Corola-website/Science/312493_a_313822]
-
, este lăcașul de cult deținut de comunitatea ortodoxă din satul Cizer, Sălaj, ridicat în jurul anului 1946, de către parohia greco-catolică. Biserica este revendicată în prezent de comunitatea greco-catolică din localitate. Din istoricul acestei biserici este cuprins în actuala pisanie care, însă, nu face referire deloc la faptul că biserica a fost construită de comunitatea greco-catolică satului, în jurul anului 1946
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Cizer () [Corola-website/Science/312503_a_313832]
-
faptul că biserica a fost construită de comunitatea greco-catolică satului, în jurul anului 1946: ""Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și binecuvântarea Sfântului Duh s-a zidit această biserică cu hramul Nașterea Maicii Domnului între anii 1942-1948 prin jertfelnicia bunilor credincioși ai parohiei Cizer. Între anii 1990-1992 a fost tencuit exteriorul, iar pictura în tehnică frescă s-a făcut între anii: 2002-2003 de către Marius Cioran. Aceste lucrări s-au făcut sub păstorirea preotului paroh Anania Pojar și grija prim-curatorului Sabău Aurel, protopop
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Cizer () [Corola-website/Science/312503_a_313832]
-
latura sudică. Fațadele exterioare au fost tencuite și văruite. În anul 1862 a fost construit turnul-clopotniță pe sub care se intră în incinta mănăstirii. Mănăstirea Războieni a fost desființată prin Decretul nr. 410/1959, iar biserica voievodală a devenit biserică de parohie. Maicile în vârstă au fost trimise la mănăstirile Agapia, Văratec și Slatina, iar cele tinere au fost scoase din monahism. Cu toate acestea, patru maici au rămas la Războieni, părăsind numai de formă veșmântul monahal. Cele mai multe chilii mănăstirești au fost
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
conflictului care se iscase. Dar, în loc să țină partea fiului său, părintele Anania Pop a dezaprobat atitudinea pe care Vasile o avusese față de episcop, gândindu-se probabil și la faptul că Lemeny îi oferise lui Vasile, după îndepărtarea sa de la catedră, parohia greco-catolică din Alecuș, pentru a nu îl lăsa cu totul pe drumuri, ofertă pe care acesta o refuzase însă cu hotărâre. Ca urmare, părintele Anania a încheiat conversația adresând fiului său și colegului acestuia o vorbă care nu a fost
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
fost construită și catapeteasma actuală de către preotul Șofronie de la Mănăstirea Agapia Veche, care era pictor. Printre primii preoți care au slujit la această biserică a fost părintele Cozma și Vasile Apopi, apoi părintele Onișoru (1890-1910). Până în anul 1910, biserica aparținea parohiei Moișa. După moartea părintelui Onișoru, în anul 1910, a venit părintele Alexandru Varganici de la Târzia. El a servit până în anul 1920 când a fost înlocuit de fiul său, părintele Vasile Varganici, având și parohia Târzia. În anul 1925, când s-
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
1890-1910). Până în anul 1910, biserica aparținea parohiei Moișa. După moartea părintelui Onișoru, în anul 1910, a venit părintele Alexandru Varganici de la Târzia. El a servit până în anul 1920 când a fost înlocuit de fiul său, părintele Vasile Varganici, având și parohia Târzia. În anul 1925, când s-a făcut îndreptarea calendarului, era încă preot părintele Vasile Varganici, dar în anul 1926 a venit părintele Moldovanu de la Moișa, care a slujit până în anul 1936. În anul 1928 preotul Moldovanu ajutat de ilustrul
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
și un delegat al raionului Tg. Neamț (regiunea Bacău) ca monumente istorice. În anul 1936, părintele este numit preot în satul Bărăști, comuna Boroaia iar în locul lui vine preotul Costică Cercel din Moișa, care avea ca și preotul Moldovanu și parohia Moișa până în anul 1943 când revine la parohie părintele Vasile Varganici, care are și Târzia și stă până în anul 1945 la venirea preotului Corduș Aurelian, de locul lui din comuna Sf. Ilie din Suceava care slujește timp de aproape 50
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
Bacău) ca monumente istorice. În anul 1936, părintele este numit preot în satul Bărăști, comuna Boroaia iar în locul lui vine preotul Costică Cercel din Moișa, care avea ca și preotul Moldovanu și parohia Moișa până în anul 1943 când revine la parohie părintele Vasile Varganici, care are și Târzia și stă până în anul 1945 la venirea preotului Corduș Aurelian, de locul lui din comuna Sf. Ilie din Suceava care slujește timp de aproape 50 de ani, până în anul 1994 când iese la
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
bătrânețe. Preotul Corduș a fost absolvent al vestitei facultăți de teologie din Cernăuți fiind numit după terminarea facultății preot in județul Ismail din Basarabia. A cunoscut ororile regimului comunist, a fost strămutat cu familia în iarna anului 1943 la o parohie din județul Bârlad de unde în anul 1945 a venit la biserica noastră și din 1951 și la biserica satului Poiana unde se stabilește cu familia până la moartea sa. Mai menționăm că din luna martie până în luna mai a anului 1944
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
În prezent, nu se mai pot recunoaște nici măcar temeliile lor de piatră din secolul al XVI-lea. Biserica a rămas singura clădire păstrată, ea fiind înconjurată de paviliaonele moderne ale spitalului. În perioada regimului comunist, Biserica Socola a funcționat ca parohie pentru enoriașii din cartier. Această situație s-a schimbat după Revoluția din decembrie 1989, când biserica a devenit locaș de rugăciune pentru bolnavii din Spitalul de psihiatrie. În decursul timpului, Biserica Socola a suferit diverse intervenții arhitectonice. Cum lăcașul de
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
bisericii s-a amplasat o placă de tablă cu următoarea inscripție: În jurul bisericii a existat un cimitir, care a fost desființat în 1887, iar osemintele au fost mutate la Cimitirul Eternitatea. La începutul secolului al XX-lea, era filială a Parohiei Bărboi. Ea avea puține venituri, fiind subvenționată de Primăria orașului Iași. Noi lucrări de reparații s-au executat și în secolul al XX-lea, mai precis în anii 1931, 1959 și 1971. Biserica a fost declarată monument istoric în anul
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
administrative, militare și politice. Unul din rolulire principale ale comitatelor era acela de judecătorii. Curțile penale și judecătorii de pace erau organizate în funcție de comitate. În fruntea ierarhiei juridice se afla un șerif (). Ordinea publică a fost tradițional organizată la nivelul parohiilor. Odată cu înființarea Poliției Metropolitane în 1839, aceasta a fost organizată în teritoriu pe bazele comitatelor. În anii 1540 a fost înființat postul de Lord Locotenent. Aceștia aveau un rol militar și erau responsabili de administrarea miliției comitatului. În 1871 instituția
Comitatele istorice ale Angliei () [Corola-website/Science/312086_a_313415]
-
Soke of Peterborough în cadrul comitatului Northamptonshire. Majoritatea comitatelor erau subdivizate din punct de vedere administrativ în hundreds, wapentakes sau wards. Diviziuni intermediare existau în Kent (lathes) și în Sussex (rapes). Sub nivelul diviziunilor hundreds și echivalentele acestora existau tithings și parohii () (singurele subdiviziuni care mai exitstă actualmente), acestea fiind la rândul lor împărțite în sate și seniorii. Până la înființarea districtelor și a instituțiilor dedicate, burgurile și parohiile erau principalele instituții ce ofereau servicii publice în Anglia. Comitatele istorice prezentau numeroase anomalii
Comitatele istorice ale Angliei () [Corola-website/Science/312086_a_313415]
-
și în Sussex (rapes). Sub nivelul diviziunilor hundreds și echivalentele acestora existau tithings și parohii () (singurele subdiviziuni care mai exitstă actualmente), acestea fiind la rândul lor împărțite în sate și seniorii. Până la înființarea districtelor și a instituțiilor dedicate, burgurile și parohiile erau principalele instituții ce ofereau servicii publice în Anglia. Comitatele istorice prezentau numeroase anomalii și numeroase exclave, teritorii aparținând de un comitat de care nu erau conectate geografic. În 1844 o reorganizare teritorială a abolit majoritatea exclavelor. Cele mai importante
Comitatele istorice ale Angliei () [Corola-website/Science/312086_a_313415]