15,863 matches
-
arheologice, transcrise într-o succesiune toponimică sonoră: Columna lui Traian - memento al nobleței originilor, Capitoliul ș.a. Lirica ocazională - ode, imnuri, unele sonete și meditații - înregistrează evenimentul istoric și cultural, reușitele constructive și civilizatorii. Îndemnul programatic și militant din Prolog. La Patrie (1836) propovăduiește funcția melioristă a artei și a cunoașterii în transformarea obștii. În ton oratoric sau encomiastic, sunt marcate etapele importante ale propășirii naționale: La moldoveni. La restatornicirea domnilor pământeni. 1822, La introducerea limbei naționale în publica învățătură, Restaurarea școalelor
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
restatornicirea domnilor pământeni. 1822, La introducerea limbei naționale în publica învățătură, Restaurarea școalelor naționale în Moldova, Paladiul moldovenilor (la inaugurarea Academiei Mihăilene). Poezia patriotică nu rămâne doar declamativă și conjuncturală, ci resuscită, alteori, figuri alegorice, clasicizante: motivul „bărcii”, „luntrea”, „vasul patriei plutitor” - preluat din Horațiu. Spiritul religios și sentimentalismul preromantic se întâlnesc în meditația asupra morții din poezia sepulcrală a lui A., în care conștiința deșertăciunilor lumii este îndreptată spre sensul faptelor și virtuților ce se transmit urmașilor, iar neliniștea extincției
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Sirena lacului (variantă a Rusalkăi) mizează pe credințe străvechi despre metamorfozele între regnuri - zâna apelor, pește, sirenă -, dar și pe ideea sancțiunii, aplicată bărbatului necredincios. În Moșii, mântuirea sufletelor dezlegate, într-o panoramă a fantasticului nocturn: ateistul, paricidul, sinucigașul, „vânzătorul patriei sale”, se face prin practici ritualice populare. Disciplina poetică și virtuozitatea tehnică în prelucrarea motivelor universale ale romantismului îl apropie pe A. de capodoperă (Turnul lui But) și suplinește, alteori, vizionarismul său limitat și imaginația cuminte. Motive universale cultivă și
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
fi, totuși, ale lui Bălcescu. Cultul romantic al personalității cu menire providențială, unele respirări idealizante, sentimentul înfiorat al naturii rustice, ca și o anume dispoziție contemplativă, melancolică par ieșite de sub pana lui Alecu Russo. Emanând dintr-o adorație adâncă a patriei, bogată și frumoasă, dar nefericită, Cântarea României este un poem alegoric impresionant. O tristețe sfâșietoare pentru umilințele unui neam mândru, slobod și unit odinioară, se împletește cu imprecația teribilă aruncată asupra celor care l-au trădat. Semne înfricoșate vestesc, ca
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
pentru catastrofa ce va veni și zidește, din tainele Cabalei, Golemul. Cutremurarea cetății sub pașii colosului, urgia vinovaților și sinuciderea Înțeleptului Rabi Lev, strivit de Golem, sunt surprinse în vers alexandrin, solemn și puternic. SCRIERI: Trica-Tot, București, 1965; Dor de patrie, Ierusalim, 1971; Golem, Ierusalim, 1972; Meteorii, Ierusalim, 1973; Anotimpul de cenușă, Tel Aviv, 1982; Idolii, Tel Aviv, 1984; La lumina lămpii, Tel Aviv, 1985; Șlefuitorul de lentile, Tel Aviv, 1988; Cu dragoste, cu patimă, cu ură, Tel Aviv, 1994; Zilnicele
CAROLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
Cațavencu. Cu nelipsita tendință etică, Samsarii de voturi sau Cum se specula inocența poporului e o comedie naivă în care sunt vizate moravurile electorale. Precaragialescă, mai ales în dialog, este comedia cu cântece Clopoțelul fermecat sau O căsătorie la otelu Patria din București, la fel ca și farsa Coriștii în provinție sau Hoții drept hoți. Cu toată înclinația lui spre comedie, C. manifestă o mare slăbiciune pentru melodramă, care se infiltrează chiar și în unele texte umoristice. Însă el rămâne artificial
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
apoi la „Neamul românesc”. Este numit preot militar al corpului de voluntari ardeleni și bucovineni din armata română. Întors, pentru scurt timp, la Orlat, după înfăptuirea Unirii, renunță la parohie și acceptă, ca membru al Partidului Național Român, conducerea ziarului „Patria”, care apărea la Sibiu, apoi la Cluj, și pe care îl dirijează între februarie 1919 și martie 1927. Pentru scriitor, acești ani înseamnă o perioadă de acumulări. Îi apar numeroase culegeri de povestiri, nu totdeauna foarte reprezentative pentru scrisul său
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
1972, la Freiburg, Aachen și München, studii de specializare în limbile greacă și ebraică, precum și în filosofie; face călătorii de studii în Franța, Grecia (la Muntele Athos), Italia, Spania, Israel, URSS. În 1973 își ia doctoratul în filologie cu teza Patria la Pindar și Eminescu. Devine profesor la Facultatea de Filologie din București, unde ține, în paralel cu seminariile de literatură comparată, un curs de limbă și civilizație ebraică, strângând în jurul său studenți și participanți din afara facultății, într-o perioadă în
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
SIMION SCRIERI: Cum să vă spun, București, 1964; Viața deocamdată, București, 1965; Infernul discutabil, București, 1966; Vină, București, 1967; Vămile Pustiei, București, 1969; Poeme, București, 1970; Imnele bucuriei, București, 1973; Imne (1964-1973), București, 1975; Imnele Transilvaniei, București, 1976; Iubirea de patrie. Jurnal de poet, I, Cluj-Napoca, 1978, II, București, 1985; Imnele Moldovei, București, 1980; Imnele Țării Românești, București, 1981; Poezii - Poesie, ed. bilingvă, tr. George Lăzărescu, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1981; Pământ transfigurat, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1982; Imnele iubirii, București
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
care îl are și în prezent. Se spune despre corsicani că ar fi făcuți din roca de granit ce alcătuiește relieful pe care trăiesc. Adică sunt puternici și duri. Mândri și drepți. Cei doar 8,7 mii de km2 sunt patria lor; iar zăcămintele de fier, de cupru, de mercur, de plumb, de zinc, dar mai ales de marmură, cărora li se alătură livezile de citrice și de măslini, dar și vița de vie - toate împodobind relieful muntos - sunt bogățiile lor
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Proclamație către armata din Italia, care avea să-i sporească nu numai prestigiul de comandant, ci și simpatia, poate chiar dragostea, în rândurile luptătorilor: „Soldați! V-ați bătut până acum pentru stânci sterpe, devenite celebre prin curajul vostru, dar inutile patriei... Lipsiți de toate, ați învins toate greutățile. Ați câștigat bătălii fără tunuri, ați trecut râuri fără poduri, ați făcut marșuri forțate fără încălțăminte, ați petrecut nopțile în bivuacuri fără rachiu și adesea fără pâine. Numai falangele republicane, numai soldații libertății
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
acest context se cuvine să ne uităm și în curtea noastră, a românilor. Nu se poate trece cu vederea peste nedreapta și cumplita etichetare de „criminal de război” care s-a pus pe figura celui care s-a jertfit pentru ca patria și poporul lui să fie întregi. Atunci, cum pot fi numiți cei care și-au pus semnătura pe documente ce atestă ciuntirea patriei și a poporului român? Cum putem noi accepta ca poetul nostru național să fie socotit drept „cadavrul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
etichetare de „criminal de război” care s-a pus pe figura celui care s-a jertfit pentru ca patria și poporul lui să fie întregi. Atunci, cum pot fi numiți cei care și-au pus semnătura pe documente ce atestă ciuntirea patriei și a poporului român? Cum putem noi accepta ca poetul nostru național să fie socotit drept „cadavrul din debara”? Și de cine? Ce fel de neam suntem noi? Desigur, nu toată lumea poate să se ducă în Corsica. Dar cei care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
aer liber. Lumea venea la Templul Nr. 1 ca să asculte predicile lui Fard. De asemenea, veneau pentru cumpărături. În vechea garderobă sora Wanda expunea articolele despre care Profetul spunea că sunt „similare cu cele pe care negrii le foloseau În patria lor din est“. Încrețea materialele irizate În lumină și convertiții se Înghesuiau să plătească. Femeile dădeau uniforma de slujnică a subordonării pe chadorul alb al emancipării. Bărbații dădeau salopetele opresiunii pe costumele de mătase ale demnității. Casa de marcat a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
copiii cum le repetă suferințele. ― Ți-ar putea face bine să-ți satisfaci stagiul militar, spunea el. La care Capitolul Unsprezece Îi răspundea: ― O să plec În Canada. ― Ba n-o să pleci. Dacă Îți vine ordinul de Încorporare, o să-ți servești patria, așa cum am făcut și eu. Și apoi Tessie: ― Nu te teme. Totul o să se termine Înainte să ajungă la tine. Totuși În vara anului 1972, pe când eu Îl priveam pe fratele meu fascinat de numere, oficial războiul Încă mai continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de Cold Duck, Capitolul Unsprezece și Meg trăgeau câte-o dușcă de lichior de malț Elephant și ieșeau să mai tragă câte-o țigară cu marijuana. Milton spuse: ― Știi, m-am gândit să facem În sfârșit călătoria aceea În vechea patrie. Am putea să mergem acolo și să vedem satul lui papou și al lui yia yia. ― Și să repari biserica, așa cum ai promis, spuse Tessie. ― Ce părere ai? Îl Întrebă Milton pe Capitolul Unsprezece. Poate facem o vacanță de familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dormit. Și eu eram curioasă despre Grecia, desigur. De-abia așteptam să mergem În vizită acolo. Domnul da Silva mă Încuraja să mă simt grecoaică. ― Domnișoară Stephanides! mă strigă el Într-o zi. Având În vedere că te tragi din patria lui Homer, n-ai vrea, te rog, să fii amabilă și să citești cu voce tare? Își drese vocea. ― Pagina optzeci și nouă. În acel semestru surorile noastre cu mai puține Înclinații academice lecturau Lumina din pădure. Dar În seră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cât cer pentru lumânările alea blestemate? Tessie izbucni În râs. Îi prindea bine. Așa că am continuat, Îngroșându-mi vocea ca să semene cu cea a tatălui meu. ― Doi dolari lumânarea? Ce tupeu! Poate c-ai putea convinge pe cineva din vechea patrie să scoată biștari pentru așa ceva, da’ nu aici, În Statele Unite ale Americii! Era molipsitor să-l imiți pe Milton. Acum Tessie Își Îngroșase vocea În difuzor: ― Jecmăneală curată! spuse ea și râse din nou. Am Înțeles că așa aveam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În același timp, gândurile-i începură să curgă și, din conștiința sa, să se verse în a mea. "Cel care aduce ploaia." "Predarea școlii." "Urmărirea instigatorului"... Clipi. Acest mormânt nu e al meu. E al unui trădător. "Eu sunt un patrio..." Am apăsat cu ochii închiși. N-am vrut să-i văd fața pentru că mi-ar fi părut rău pentru el și i-aș fi plâns moartea, iar el nu merita lacrimile mele. Nimeni nu ar trebui să moară. De ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Iulius Caesar cât și tu v-ați asumat prerogative juridice extraordinare tocmai în cazuri de trădare. Coboară tonul și se apleacă asupra lui: — Ai uitat cine a ales numele celor trecuți pe listele de proscripție? Erau oare toți dușmani ai patriei? Augustus își stăpânește cu greu o tresărire involuntară. Acelea au fost prerogative speciale pentru vremuri extrem de tulburi, îngaimă cu greutate. Își recapătă instantaneu autoritatea și demnitatea: — Dacă insiști că e vorba de o crimă, atunci, pentru ca per soana respectivă să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ei de acasă zeii ancestrali, desigur, pe Adamilki și Nergal, spiritul ciumei, patronul protector al Cuthei și Sidonului, dar s-au închinat în locuri înalte și lui Jahve, stăpânul pământului în care fuseseră strămutați. Au învățat legea zeului noii lor patrii. Își mușcă buzele cu furie, o furie neputincioasă de data asta. Atunci, el de ce nu poate crede - măcar în glumă, sau de formă - în aceste religii caricaturale după care se dă în vânt populația Romei? În fanaticii Belonei de exemplu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
te aud luând partea călăului propriului tău tată! Antonia își coboară pleoapele și murmură: Dacă mă doare ceva este că un nobil roman și un general de excepție cum a fost Marcus Antonius a luptat pentru sine, și nu pentru patrie. Germanicus tace, lipsit de argumente. Rămân toți trei cu ochii la Agrippina, care, cu capul și ume rii învăluite într-o pelerină scurtă, se apropie. Antonia încruntă nemulțumită din sprâncene la vederea sto lei pe care o poartă pe dedesubt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sunt totuna. Evreilor le este garantat dreptul de a-și practica legile, însă nu li se permite să câștige adepți în rândul romanilor. Nici n-ar fi posibil! Cei ce trec la credința lor sunt învățați să se lepede de patrie, să urgisească zeii Cetății, ba chiar să-și socotească părinții, copiii și frații ca pe un lucru de nimic. De aceea au stabilit tăierea împrejur, pentru a se recunoaște după acest semn distinctiv. Se cutremură involuntar. Câtă barbarie! Cum să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de pace de la București (iulie-august 1913) / 424 Concluzii / 435 Bibliografie / 449 Prefață Lucrarea de față completează un capitol esențial din istoria Dobrogei, evoluția administrativă a acestei provincii având ca puncte de referință anul dobândirii independenței României și revenirii Dobrogei la patria mamă și anul dobândirii Dobrogei de Sud (Cadrilaterul), ca urmare a tratatului de pace de la București, care a pus capăt celui de-al doilea război balcanic. Primul capitol al lucrării, intitulat Dobrogea în istoria românilor, cuprinde două subcapitole, reprezentând o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
credem că este semnificativ mesajul adresat de către acesta, la 24 martie 1879, cu ocazia învestirii Episcopului Iosif al Dunării de Jos: "Ești chemat Prea Sfinția Ta să arunci prima sămânță a moravurilor românești în noua provincie: blândețe și devotament către patrie!"541. Un moment important în procesul integrării Dobrogei în cadrul statului român a fost promulgarea de către Domnitorul Carol, la 9 martie 1880, a legii pentru organizarea Dobrogei. Aceasta statua organizarea administrativ-teritorială a provinciei, cuprinzând însă o serie de clauze restrictive ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]