6,879 matches
-
cooperatiste poloneze puneau la dispoziție credite necesare pentru investiții. Cealaltă sferă de interes a muncii organice erau educația și dezvoltarea intelectuală a oamenilor de rând. Au fost înființate numeroase biblioteci și săli de lectură în orășele și sate, și numeroasele periodice tipărite au reflectat interesul crescând pentru educația populară. Societățile științifice și educative activau în mai multe orașe. Modificările economice și sociale, cum ar fi reforma agrară și industrializarea, în combinație cu efectele dominației străine, au schimbat structura socială veche de
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
Afrodisia. Ulterior biblioteca a fost îmbogățită de numeroase lucrări istoriografice, calendare, almanahuri, precum și de cărți aduse de oștenii români care participaseră în 1683 la asediul Vienei. De-a lungul vieții Cantacuzino a colecționat manuscrisele cărturarlor care trecuseră pe la Mărgineni și periodice de limbă italiană. Biblioteca a fost destrămată după moartea stolnicului, ajungând parțial în posesia lui Nicolae Mavrocordat. Un catalog al bibliotecii consemnează în anul 1839 263 de titluri de cărți care erau încă păstrate la Mărgineni.
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
Norddeutscher Rundfunk", unde șefa secției literatură, Dr. Gisela Lindemann, arăta un interes deosebit pentru autorii sași transilvăneni și, în special, pentru Oskar Pastior. La începutul anilor '80, se reorienteză spre edituri. Lucrează întâi la "Reader's Digest", unde răspunde de periodicul "Memo". La Stuttgart, Kolf învață să facă studii de piață și marketingul cărților. Pe baza acestei experiențe, devine redactor șef la Editura Falken din Niedernhausen. Prin contribuția sa, în perioada 1984 - 1994 această editură ajuge un model de eficiență. După
Bernd Kolf () [Corola-website/Science/312688_a_314017]
-
Colaborează la diferite ziare și reviste de limba română din Chișinău: Tinerimea Moldovei, Viața satului, Literatura și arta, Tara, Flux, Timpul, Jurnal de Chișinău etc.; Moldova, Femeia Moldovei, Nistru (ulterior Basarabia), Orizontul (Columna), Viața Basarabiei, Clipa siderală ș.a. Publică în periodice de la București (România Liberă, Flacăra, Luceafărul), Iași (24 de ore, Cronica, Convorbiri literare), Cernăuți (Zorile Bucovinei, Concordia, Plai românesc, Septentrion literar), la publicații ale diasporelor românești din Germania, Franța, Canada, SUA, Australia etc.; la unele reviste literare și culturale electronice
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
unui stat minimal, anti-sistem”. Adrian Papahagi este autor al volumului "”Boethiana medievalia” . A Collection of Studies on the Early Medieval Fortune of Boethius' Consolation of Philosophy", București: Zeta Books, 2010. Studii pe teme de literatură antică, medievală și premodernă în periodice din țară ("Echinox", "Chora", "New Europe College Yearbook") și din străinătate ("Neuphilologische Mitteilungen", "Medium Aevum", "Scriptorium", "Notes & Queries", "Bulletin des Anglicistes Médiévistes", "Comptes rendus de l'Académie des Inscriptions et Belles Lettres"), precum și în volume colective. În 2014, publică lucrarea
Adrian Papahagi () [Corola-website/Science/312201_a_313530]
-
sistematic-alfabetic, pe grupe de vârstă: preșcolari, clasele I-IV și V-VIII. Sala oferă, de asemenea, acces la Catalogul electronic și internet. Accesul la serviciile sălii este permis de luni până vineri, între orele 08.00 și 19.00. Sala periodice a fost înființată în anul 1998 și dispune de o colecție reprezentativă de periodice românești și străine: „Viața românească” (1907 - 2002), „Bilete de papagal” (1928), "Magazin istoric" (1970 - 2002, "Gazeta matematică" (1959 - 2002). De asemenea, sunt oferite informații legislative prin
Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui () [Corola-website/Science/311596_a_312925]
-
de asemenea, acces la Catalogul electronic și internet. Accesul la serviciile sălii este permis de luni până vineri, între orele 08.00 și 19.00. Sala periodice a fost înființată în anul 1998 și dispune de o colecție reprezentativă de periodice românești și străine: „Viața românească” (1907 - 2002), „Bilete de papagal” (1928), "Magazin istoric" (1970 - 2002, "Gazeta matematică" (1959 - 2002). De asemenea, sunt oferite informații legislative prin colecțiile Monitorul Oficial, Legi și decrete, Hotărâri ale Guvernului și prin programul de legislație
Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui () [Corola-website/Science/311596_a_312925]
-
Partidul Național Liberal și-a continuat o anumită activitate, în special în domeniul publicistic. În perioada 1940-1944 Mihail Fărcășanu a condus redacția oficiosului PNL, "Românul", a lucrat în comitetul de redacție al revistei "Pământul românesc" și a publicat articole în periodicul antitotalitar, "Viața Nouă". În 1942 publică eseul "Libertate și existență". Între 1943-1944 a fost corespondent de război pe Frontul de Est. La catastrofa de la Cotul Donului nu a lipsit mult ca să fie capturat de ruși, s-a retras în ultimul
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
oficioaselor celor două partide. Deoarece titlul ziarului Viitorul fusese preluat de dizidența partidului liberal condusă de Gheorghe Tătărăscu, Partidul Național Liberal a decis ca noul oficios al partidului să fie numit "Liberalul", titlu care fusese folosit în trecut de numeroase periodice liberale, dintre care cel mai cunoscut era cel care fusese publicat la Iași sub conducerea lui Nicolae Gane și apoi al lui George G. Mârzescu. Fiind urmărit de autorități, Mihail Fărcășanu nu a mai preluat conducerea ziarului, care i-a
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Bază de date cu lucrări științifice text complet (articole din reviste, cărți și conferințe, prezentări și prezentări orale, periodice și rapoarte, multimedia (audio, video, foto, TV, etc.) și prezentări pentru publicul larg ale experimentelor, arhive ale instituțiilor științifice) și preprinturi (prepublicații), gestionată de Centrul de fizică nucleară European de la Geneva. Conține 800 mii de lucrări(documente), inclusiv 360 mii
CERN Document Server () [Corola-website/Science/311253_a_312582]
-
populare săsești prezentau cântece și spectacole, inclusiv la activități organizate de Bundeswehr (Forțele Armate ale RFG) și la sediul NATO din Belgia. În decursul anilor autoarea a publicat în special lucrări de politică culturală și literare, povestiri, biografii pentru anologii, periodice și radio. A mai scris schițe și note de călătorie. A făcut călătorii de documentare prin Transilvania, Cehia, Slovacia, Polonia și Bucovina, de unde a strâns date pe care le-a integrat în context istoric și de istoria artei. O serie
Irmgard Höchsmann-Maly () [Corola-website/Science/311323_a_312652]
-
Șeherezadei și a regelui Shahriyar și cele ale lui Dahna din palestina și evreul Alan, ce sunt doi studenți indrăgostiți din modernul New York. Sceneta a avut premiera în Denver în 2006 și a deschis în ediția din octombrie 2007 a periodicului New York City puternice treceri în revistă. În 2005 novelistul Joseph Covino Jr adapta povestirile clasice ale celor 1001 Nopți într-o trilogie formată din două părți, intitulată "Arabian Nights Lost: Celestial Verses 1&II - Pierderea nopților arabe: Versete Celestiale I
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
cu reformarea codului de legi rusești, o acțiune care a continuat pe toată perioada domniei împăratului Nicolae I. Deși revolta decembriștilor a fost un subiect interzis în timpul domniei împăratului Nicolae I, Alexander Herzen a trecut chipurile decembriștilor executați pe coperta periodicului său radical „Steaua Polară”. Alexandr Pușkin a dedicat poeme prietenilor săi decembriști, Nicolai Alexeevici Nekrasov a scris un poem dedicat nevestelor decembriest, iar Lev Tolstoi a început să scrie un roman despre eveniment, care a fost mai apoi dezvoltat, rezultând romanul
Revolta decembriștilor () [Corola-website/Science/309751_a_311080]
-
Baku avea să joace un rol important în formarea literară a viitorului scriitor. Alexandr Movsisian a devenit primul bibliotecar al orașului. În 1883 s-a stabilit în orașul Tiflis, pentru a se consacra literaturii. În același an a publicat în periodicul "Mșac" ("Muncitorul"), la care va deveni secretar de redacție, prima sa lucrare literară, povestirea " Incendiu la sondele de țiței". În 1884-1885, Șirvanzade a scris primul său roman, "Onoare", inspirat din viața unui oraș din provincie. Tot în această perioadă a
Alexander Shirvanzade () [Corola-website/Science/310166_a_311495]
-
Printr-un proces greu de analizat, poezia antirațională, fără a mai fi într-adevăr fructul unei similarități temperamentale, și-a câștigat în ultimul timp adeziunea unui mare număr de tineri autori, foarte fecunzi și cu o masivă prezență în cele mai multe periodice literare. Vorbind despre impresia pe care o dă acest lirism contemporan, unul dintre cei mai autorizați critici români de astăzi, Vladimir Streinu, iscălește, în revista „Contemporanul“ de la 16 decembrie 1966, un foarte judicios articol din care extragem rândurile de mai
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
el însuși un exemplu împărțind gratuit moșia Gropnița sătenilor, fapt care i-a adus frumoasa etichetă „Amicul țăranilor”, făcându-l să se lepede de blazonul unei faimoase și vechi familii de boieri ai Moldovei, îmbrăcând straie țărănești tradiționale. A condus periodice botoșănene - „Opiniunea” - 1867, „Cucoșul în pragul ușii”, „Curierul de Dorohoi”. A îndeplinit funcția de decan al Baroului din Botoșani, precum și de profesor la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani. Într-o ședință a Camerei Deputaților din 21 februarie 1887, Mihail
Dimitrie Scarlat Miclescu () [Corola-website/Science/310314_a_311643]
-
publicația ""Nyugat"" (Vest), fondată în 1908, dar și din literatura de avangardă promovată în special de revistele""A Tett"" (Acțiunea) și ""Ma"" (Astăzi), fundate de Lajos Kassák în 1915, respectiv 1916. Mai târziu, Reiter va face adesea referire la aceste periodice, care circulau la școală și în familie, alături de publicații în limba germană, ca ""Der Sturm"" (Furtuna). În Banat coexistau mai multe culturi, deoarece aici conlocuiau, de secole, români, maghiari, sârbi, germani și evrei. Prin urmare, trecerea lui Reiter de la limba
Franz Liebhard () [Corola-website/Science/310337_a_311666]
-
a permis o vie activitate a editurilor și presei: până la primul război mondial au existat în Ploiești șase edituri (mai importante, cele ale lui Gh. Karjean și Zaharia Nicolau) și apăruseră, mai mult sau mai puțin timp, aproape 50 de periodice. Se creaseră câteva săli de spectacole, iar din 1913 cinematograful „Grivița” (aflat pe locul tribunalului de azi) a început să dea spectacole de patru ori pe săptămână. Ploieștiul a fost în toată această perioadă un centru cultural destul de puternic pentru
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
universitar la aceeși catedră. Spune că nu a inclus în această ediție „Venin de mai”, fiind o activitate științifică/ de cercetare foarte grea. Domnia sa se consideră o „cercetătoare rece” a scrierilor lui Ion Vinea, care și-a risipit opera în periodice, având o publicistică extraordinară ( șase volume din nouă) , îndeosebi pe teme politice și sociale și nici un articol nefiind banal, lipsit de interes. Acest autor avea o mare dorință de a trăi (3 sau 4 neveste), cu Henriette Yvonne Stahl, o
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
de vice-președinte PNȚCD, rămînînd simplu membru al partidului. Alexandru Ion Herlea este autorul, coautorul sau editorul a 11 cărți (listate mai jos) și a peste 50 de articole științifice. A fost membru al mai multor comitete de redație la diferite periodice de specialitate. A realizat și publicat de asemenea un mare număr de analize și interviuri politice, si a participat la numeroase emisiuni de radio și televiziune atât în România, cât și în Franța. În 1991 a înființat asociația « "Solidarité Universitaire
Alexandru Ion Herlea () [Corola-website/Science/309060_a_310389]
-
și, respectiv, trei volume din cea înfăptuită de E. Petrovici, cel din urmă fiind și autorul unui volum de "Texte dialectale". Începând din 1921, va apărea revista „Dacoromania”. Din acest buletin al Muzeului, considerat, la vremea respectivă, cel mai bun periodic de specialitate de la noi, au fost publicate, până în 1948, 11 volume masive, însumând aproximativ 9000 de pagini, consacrate cercetărilor de lingvistică și filologie, în principal, dar și celor de folclor și istorie literară. Institutul va edita, începând din 1956, o
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
Durrës. Între anii 1996 și 2001 au fost hirotoniți 120 de preoți. Au fost reactivate cinci mănăstiri albaneze, s-au pus, în 1997, bazele unui gimnaziu bisericesc în Durrës și s-a deschis o tipografie. Biserica publică din 1992 un periodic lunar "Ngjallja" (Învierea), un periodic pentru copii "Gëzohu", unul pentru studenți "Fjala" și o pagină de știri în limba engleză "News from Orthodoxy in Albania". Ea are din 1998 o stație de radio proprie "Ngjallja" (Învierea), o fabrică de prelucrare
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
2001 au fost hirotoniți 120 de preoți. Au fost reactivate cinci mănăstiri albaneze, s-au pus, în 1997, bazele unui gimnaziu bisericesc în Durrës și s-a deschis o tipografie. Biserica publică din 1992 un periodic lunar "Ngjallja" (Învierea), un periodic pentru copii "Gëzohu", unul pentru studenți "Fjala" și o pagină de știri în limba engleză "News from Orthodoxy in Albania". Ea are din 1998 o stație de radio proprie "Ngjallja" (Învierea), o fabrică de prelucrare a lemnului și o manufactură
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
și patriotice, lucrarea „Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria" (1901), iar în anul 1905 tipărise „Iconografia și întocmirile din internul bisericei răsăritene”, un valoros tratat de artă creștină, republicat ulterior, pe capitole, în periodicul „Telegraful Român”. În calitate de mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române din România Mare, Miron Cristea a definitivat unificarea eclezială prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii românești unificate. Dintre inițiativele în acest sens: Cristea a sprijinit de asemenea înființarea unor
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
că Biserica Catolică l-a hirotonit la Roma ca episcop pe preotul român unit Vasile Cristea. Patriarhul Justinian a publicat 12 volume sub titlul semnificativ "Apostolat social" (București, 1948-1976), cu toate pastoralele, cuvântările și articolele sale. S-au editat noi periodice bisericești ori și-au continuat apariția cele vechi: "Biserica Ortodoxă Română" (din 1874), "Ortodoxia", "Studii Teologice", "Glasul Bisericii" (a Mitropoliei Ungro-vlahiei), "Mitropolia Moldovei și Sucevei", "Mitropolia Ardealului", "Mitropolia Olteniei", "Mitropolia Banatului" și o serie de periodice editate de comunitățile ortodoxe
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]