6,814 matches
-
a unui cabinet de lectură avea un rol esențial. Biblioteca, inaugurată tot în 1867, dotată cu literatură beletristică și științifică, urmărea a „ațâța gustul pentru lectură” al tinerimii studioase și al locuitorilor orașului. Cabinetul de lectură făcuse abonamente la numeroase periodice de limbă română, dar și în alte limbi. Luna februarie 1869 marchează debutul activității publicistice a societății. Acum se tipărește „Speranța”, periodic apărut, cu o întrerupere de un an, până în iunie 1872. Mitropolitul Andrei Șaguna afirmă că revista „lețește cunoștințele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
ațâța gustul pentru lectură” al tinerimii studioase și al locuitorilor orașului. Cabinetul de lectură făcuse abonamente la numeroase periodice de limbă română, dar și în alte limbi. Luna februarie 1869 marchează debutul activității publicistice a societății. Acum se tipărește „Speranța”, periodic apărut, cu o întrerupere de un an, până în iunie 1872. Mitropolitul Andrei Șaguna afirmă că revista „lețește cunoștințele temeinice, din care [...] cărturarii noștri pot înavuți științele [...] școlare și cele istorice”. Din august 1872 până în iunie 1875 se va edita, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
NAȚIUNEA ROMÂNĂ, cotidian apărut la București la sfârșitul lui august și începutul lui septembrie 1877. S-a păstrat doar numărul 7 din 1 septembrie al acestui periodic redactat de Frédéric Damé, cu concursul lui I. L. Caragiale. Ziarul, după cum își va aminti mai târziu Caragiale, este scos din inițiativa lui Damé, gazetar întreprinzător, ca să cultive „entuziasmul popular pe chestiunea independenței”. Câteva articole „de entuziasm” și multe știri de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288363_a_289692]
-
despre istoria și cultura românilor. A colaborat la revistele „Românul de la Pind”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Analele Academiei Române”, „Luceafărul”, „Boabe de grâu”, „Cuget românesc”, „Ideea europeană”, „Lumina”, „Lilicea Pindului”, „Revista aromânească”, „Universul”, „Notes and Queries” (Paris) ș.a. A publicat în periodice proză scurtă și poezii în dialectul aromân. Alături de alți cărturari români - N. Iorga, Gr. Nandriș, G. Cioran, T. Bodogae -, B. a urmărit raporturile culturii române cu sudul Peninsulei Balcanice și îndeosebi cu Muntele Athos, punând în lumină puternica influență a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
a fost preocupat de opera unor scriitori ca Dimitrie Cantemir, Vasile Alecsandri, A. I. Odobescu, Dinicu Golescu, Ion Agârbiceanu, Ion Sava, C. Rădulescu-Motru și P. P. Negulescu. Demersul său cel mai îndelungat și mai fructuos a constat însă în recuperarea din periodicele vremii a scrierilor lui Tudor Arghezi și în restituirea lor într-o amplă ediție. Dacă în 1959 Uniunea Scriitorilor a propus ca opera argheziană să fie editată într-o serie de opt volume, P. a alcătuit un sumar pentru treizeci și patru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
ca opera argheziană să fie editată într-o serie de opt volume, P. a alcătuit un sumar pentru treizeci și patru, amplificat apoi până la șaizeci de volume. Timp de treisprezece ani a făcut „corvoadă” gingașă pe lângă „penița” lui Tudor Arghezi, a scotocit periodicele și ziarele la care acesta a colaborat, a citit poetului tot ce a găsit, a făcut în întregime operațiunile cerute de o astfel de întreprindere și cu o devoțiune exemplară a pregătit pentru tipar douăzeci și șapte de volume în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
apărută la București, săptămânal, între 16 iunie și 15 noiembrie 1860. Atacurile repetate împotriva guvernului, cu mijloace satirice dintre cele mai diverse, între care invectiva era un procedeu des întrebuințat, aduc darea în judecată a redactorului Pantazi Ghica și suspendarea periodicului. Prin iunie 1861 P. ar fi reapărut, dar numărul nu s-a păstrat, iar în anul 1865 Pantazi Ghica încearcă, fără succes, să scoată o nouă serie. Ușurința la scris a redactorului și-a găsit un bun câmp de acțiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288601_a_289930]
-
1985). Membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Asociației Internaționale a Criticilor Literari, din Paris, în 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A colaborat, din 1950, cu articole de istorie și de critică literară la numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
merite în afara unor vagi note de umor, intenția moralizatoare fiind dominantă. Schițele, nuvelele și cele câteva povestiri fantastice din volume precum Pe pământ udat de sânge... sau O bucată de pâne din Banat și alte schițe originale (1925) și din periodice merită ceva mai multă atenție. Notația moravurilor se îmbină cu înregistrarea aproape mereu fidelă a felului în care vorbesc oamenii simpli. Este o „proză țărănească”, în continuarea liniei curentului poporan de la „Tribuna” lui Ioan Slavici, dar și cu influențe dinspre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
în care vorbesc oamenii simpli. Este o „proză țărănească”, în continuarea liniei curentului poporan de la „Tribuna” lui Ioan Slavici, dar și cu influențe dinspre poporanismul „Vieții românești”. Încă de luat în seamă și astăzi sunt paginile memorialistice, cele mai multe răspândite prin periodice, și substanțiala contribuție publicistică. Risipindu-se într-o febrilă prestație de activism social și cultural, P.-P. și-a neglijat tocmai ceea ce pare a fi fost adevărata sa vocație. El se dovedește un lector nu doar comprehensiv, ci și bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
NOUA ALBINĂ ROMÂNĂ, supliment literar la „Gazeta de Moldavia”, apărut la Iași, bilunar, între 5 ianuarie și 7 februarie 1857. Apariția acestui periodic literar și cultural sub redacția lui Gh. Asachi își are explicația în dorința scriitorului de a găsi mijloacele prin care să învioreze un ziar ce devenise anacronic și ca structură jurnalistică, și ca atitudine socială. N. a. r. păstrează însă caracteristicile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288478_a_289807]
-
Editura Fundația Europeană Titulescu, București, 2011. *** Procesul Mareșalului Antonescu. Documente, vol I, Editura Saeculum, Editura Europa Nova, București, 1997. Țurlea, Petre, "Din corespondența lui N. Iorga", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, XXII, 1985, pp. 341-356. Periodice "Adevărul"1934. "Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați", Galați, nr 8, 2009. "Analele Universității Creștine "Dimitrie Cantemir"", București, anul 1, nr 2, 2010. "Analele Universității din Craiova", Craiova, seria Istorie, anul XVII, nr 1(21), 2012. "Analele Universității "Spiru
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
iulie 1930. Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. I, dosar 60/ 1930, f. 15-16. 166 "Mișcarea", Iași, nr. 264, 23 noiembrie 1930, p. 1; Victor Spinei, coordonator, op. cit., pp. 286, 287. 167 Această colecție de periodice poate fi consultată la Biblioteca Academiei Române, fișier Periodice, "Mișcarea". 168 "Mișcarea", nr. 338, 13 ianuarie 1932, p. 2. 169 Idem, nr. 349, 26 ianuarie 1932, p. 1. 170 Idem, nr. 426, 27 aprilie 1932, p.1. 171 "Mișcarea Prahovei", Ploiești
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
participarea colegilor săi Șt. Bodnărescu și I.G. Toma. O lună mai târziu, ei izbuteau să editeze Î.l., la care redactor responsabil era Șt. Bodnărescu, republicând o parte din materialul literar și politic aflat în revista litografiată. Prin program, noul periodic se situa în linia tradițională a gazetăriei din Transilvania și Bucovina, propunându-și să militeze pentru apărarea drepturilor naționale ale românilor, pentru dezvoltarea literaturii și valorificarea folclorului. S-au publicat poezii compuse sub influența liricii eminesciene, dar vădind, nu de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287539_a_288868]
-
definitiv apariția: găsim printre ele câteva care, după septembrie 1940, și-au reluat apariția. În totalitate, 40% (73 de titluri) din 168 de titluri ale unor ziare și reviste maghiare au fost propuse să-și înceteze apariția, în timp ce în cazul periodicelor românești proporția a fost de 70% (din 56 au fost păstrate 9). Pe lângă existența unităților administrației teritoriale, administrația militară avea nevoie de 104 comandanți (în 72 de districte, 11 județe și 21 de orașe), de jandarmi, de agenți financiari, de
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
cu iubirea adevărului - unitatea personalității celei mai mărețe a poeziei și a cugetării românești moderne”, S. își dă seama că o asemenea lucrare nu va putea fi realizată înaintea cunoașterii și publicării integrale a lucrărilor rămase în manuscris ori în periodice și acordă prioritate pregătirii ediției critice. În 1904 editează romanul Geniu pustiu, însoțit de o substanțială introducere critică și de note, în 1905 dă la lumină primul volum (din cele trei proiectate) al ediției critice Scrieri politice și literare, cuprinzând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
cercului și revistei cu același nume, unde își va publica numeroase scrieri, dând publicației bună parte din strălucire și având un rol de prim ordin în fixarea orientării ei literare și ideologice. Se va număra printre colaboratorii altor ziare și periodice înrudite cu „Gândirea”, precum „Cuvântul”, „Curentul”, „Darul vremii”, „Familia”, „Gând românesc”. Semnează și în „Patria”, „Cugetul românesc”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Cultura”, „Convorbiri literare”, „Țara”. Îi apar texte și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII DE LECTURĂ „PETRU MAIOR”, publicație apărută la Budapesta între 1901 și 1918, și la Cluj din 1919 până în 1929, în subtitlu precizându-se că periodicul este „al societăților pe facultăți și al cercurilor studențești regionale din Cluj”. După Unire, vechea societate de lectură a studenților români de la Budapesta devine „Centrul «Petru Maior»”, iar almanahul reunește strădaniile tinerilor cărturari pentru ridicarea culturală a neamului. În anul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
Editura Semne, București, 2009. Ștefănescu, Alex, Istoria literaturii române contemporane, 1941-2000, Editura Mașina de Scris, București, 2005. 4. Studii și lucrări monografice despre Caragiale și ceilalți scriitori analizați Antonesei, Liviu, Semnele timpului, Editura Junimea, Iași, 1988. Bibliografia I.L. Caragiale în periodice (1952-1912),Vol. I, II,coord. Marin Bucur, cuvânt înainte de Eugen Simion, autori: Mioara Apolzan, Marin Bucur, Georgeta Ene, Rodica Florea, Dorina Grăsoiu, Stancu Ilin, Dan C. Mihăilescu, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1997 Călinescu, Al., Caragiale sau vârsta
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
evaluare avute în vedere în matricea de evaluare. Aspectele evaluare în cadrul unității de învățare prin observarea sistemică au vizat în această unitate de învățare comportamentul de emițător al elevilor, urmărit cu ușurință prin grila de evaluare întocmită astfel și completată periodic: Aspecte evaluate prin observarea sistemică MEREU FRECVENT RAR / CU SPRIJIN II.COMPORTAMENTUL DE EMITĂTOR -Redă corect și clar enunțul problemelor, terminologia matematică 39 -Formulează răspunsuri corecte și rapide la calculul în lanț -Participă la dialog în perechi și în grup
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
iluștri, români și străini, precum Titu Maiorescu, A. Philippide, B. Delavrancea, M. Gaster, Jan Urban Jarník, W. Meyer-Lübke, Gustav Weigand, M. Friedwagner ș.a. Directorul publicației a purtat o amplă corespondență cu specialiști de peste hotare, cărora le trimitea revista în schimbul unor periodice similare sau al altor lucrări din domeniul culturii populare, deosebit de utile folcloriștilor români. Personalități ca Angelo De Gubernatis, Arnold Van Gennep, M. Friedwagner, W. Meyer-Lübke, Kristofor Nyrop, E. Györfy, Adam Fischer ș.a. au făcut ca Ș. să fie apreciată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
celei osmotice produsă de diferența de concentrație, procesul este invers și apa trece din soluția concentrată spre cea diluată, cu alte cuvinte de la cea poluată spre cea purificată. Stratul de soluție concentrată care se formează pe suprafața membranei trebuie îndepărtat periodic pentru a preveni astuparea microporilor prin care trec moleculele de apă. În acest sens se poate utiliza un prefiltru cu carbon activ pentru reținerea clorului care poate distruge membrana și a unui prefiltru pentru sedimente care să rețină suspensiile fine
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Onea Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1218]
-
primul tom al corpusului acestei specii a prozei populare: Legende populare românești (1981). Selecția, din care inițial au fost tipărite legendele cosmosului, florei și faunei, a fost alcătuită pe baza cercetării a 120 de autori, 224 de volume, 278 de periodice, precum și a unor manuscrise aflate în arhive. Autoarea și-a asumat riscul de a include aici și „texte oarecum dubioase din punctul de vedere al unei autenticități de prim grad”, însă a făcut-o pentru a înlătura „surpriza atestării ulterioare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
în cazul marilor creații, cât și al celorlalte lucrări. Investigațiile asupra operei călinesciene sunt continuate în monografia G. Călinescu și „Jurnalul literar” (1989), analiză temeinic documentată a direcțiilor literare schițate de directorul revistei și a noutății în epocă a principalului periodic inițiat și condus de critic. Nu lipsit de interes se relevă prozatorul în romanul Împăcare (1985), continuat cu Ultimii ani (1999). G. Călinescu este prezent și aici ca model venerat de personajul principal, Grigore Vântu, care îl evocă în ambianța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
Brașov (1885-1887), devenind ulterior director al unei tipografii din Sibiu și redactor la publicațiile „Telegraful român”, „Tribuna”, „Foaia poporului”. Va edita revistele „Rândunica” (1894-1895) și „Femeia și familia” (1903). În 1911 este numit director al „Gazetei Transilvaniei”. În toate aceste periodice au apărut sub semnătura sa o serie de studii geografice (unele adunate și în volum), basme și anecdote. Împreună cu N. Togan a publicat Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Ungaria (1909). M. a fost membru al câtorva societăți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]