7,806 matches
-
genul ăsta am văzut și în Occident. Se pare că e o mișcare, un curent printre tineri, un fel de „rousseau”-ism care cultivă ideea de retragere într-o existență elementară, naturală, ca a animalelor. O primă impresie a acestei plimbări nocturne prin Moscova: în zona centrală orașul arată bine, e curat, bine îngrijit, se vede că s-au făcut investiții, mai multe decât la Sankt-Petersburg. 6 iulie, joi VITALIE CIOBANU: La micul dejun, ni se servesc prăjiturile nemâncate de-aseară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cinci cărți. O literatură în spiritul vremii. Comunismul și postcomunismul în Est constituie o mină de aur ce trebuie exploatată. Cu unelte noi, postmoderne. Un postmodernism lax, deloc dogmatic, extensiv. 7 iulie, vineri VASILE GÂRNEȚ: Ratez în dimineața acesta o plimbare cu vaporul pe râul Moscova. O fac intenționat, pentru că am mai participat la asemenea plimbări și altă dată. Merg la vernisajul unei expoziții de fotografie, „Europa - casa noastră comună”, la Casa Centrală a Jurnaliștilor. Mult public, însă doar câțiva scriitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de aur ce trebuie exploatată. Cu unelte noi, postmoderne. Un postmodernism lax, deloc dogmatic, extensiv. 7 iulie, vineri VASILE GÂRNEȚ: Ratez în dimineața acesta o plimbare cu vaporul pe râul Moscova. O fac intenționat, pentru că am mai participat la asemenea plimbări și altă dată. Merg la vernisajul unei expoziții de fotografie, „Europa - casa noastră comună”, la Casa Centrală a Jurnaliștilor. Mult public, însă doar câțiva scriitori din Trenul Literaturii, din cei care nu sunt antrenați în lecturile de astăzi. Albanezul Fatos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
optzecistă, stabilită la Berlin de mai mulți ani, unde a dobândit ceva notorietate literară, și cu Ingrid Băltăgescu, critic și profesor de română la Universitatea din Berlin, care se arată deosebit de interesată de aventurile noastre prin Europa... VASILE GÂRNEȚ: O plimbare seara prin oraș, pe o ploaie măruntă, împreună cu georgienii și ucrainenii. Lasca Bakradse, care a stat câțiva ani la Berlin, pe linia Institutului Goethe, ne povestește întâmplări haioase pe care le-a trăti aici. De pildă, cum a fost ghid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mândru că am pus și noi, românii, umărul la edificarea unei lumi mai bune, epurată de aiureli stângiste”, îi spun lui Richard Wagner („tovarășul Wagner”!), care râde în gura mare. VASILE GÂRNEȚ: Abia pe la 3 după-amiază găsesc timp pentru o plimbare rapidă (cu metroul) prin Berlin. Trebuie să revăd niște locuri care mi-au plăcut, altfel nu voi avea senzația plină că am fost din nou la Berlin: Catedrala Memorială, cu vârful retezat, de pe Kürfürstendamm, Palatul Charlottenburg, Potsdamer Platz, Alexanderplatz, Under
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
bazine, purtam o mică discuție cu unele doamne sau domnișoare, studente sau soții de farmacist sau de medic din localitate, despre unele romane la modă sau despre ultimul film american, apoi, numai în slip, desculț, făceam de obicei o lungă plimbare pe malul râului în sus, spre „Podul Ungurilor” și mai sus, aproape de „moara Șpăneasa”, ce se afla în plină pădurice. Acolo, tot pe malul unuia din brațele râului, întâlneam alte cunoștințe „intelectuale” și dezbăteam diverse probleme, politice sau culturale. Lumea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se afla pe malul Timișului, lângă Teatru și liceul „C. Brădiceanu”, azi cumpărată de un rom și dărâmată, pe locul ei înălțându-se o hidoșenie de beton! -, îi băteam în geam lui Pax, doctorul Panciu, și-l luam într-o plimbare ce dura câteva ore și, uneori, se termina tot la mine, în partide de șah. Cu Pax al acelei vremi discutam câte în lună și în stele, politică, literatură, planuri de viitor - politice și literare! - și el mă asculta, atent
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ale luptei care nu se potrivesc cu anumite clișee de gândire sau cu anumite forme preexistente în istorie. „Nu felul, forma în care luptăm este dătătoare de măsură”, i-am spus-o în câteva rânduri lui Cioran în timpul lungilor noastre plimbări prin Jardin de Luxembourg când, prinzându-și capul cărunt în mâini, patetic, exclama: Ich schäme mich!, J’ai honte!, obosit, extenuat de acuzele ce se aduceau României văzută de unii ca o țară lașă, de-o inadmisibilă pasivitate față de ultimul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ciment de pe Siloe și-și aruncă pe geam gunoaiele în curte sau în stradă, unde ele se descompun la soare, împrăștiind o duhoare insuportabilă în jur. Mortalitatea infantilă este de două ori mai ridicată în estul decât în vestul orașului. Plimbare prin Ierusalimul de vest în compania unui prieten israelian. Îl întreb: Există un moment prielnic pentru atentatele sinucigașe? Da, dimineața (el a văzut cu ochii lui două asemenea explozii). În ce mă privește, nu iau niciodată autobuzul până la amiază. Ca să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la Pașcani". Galiția e o "țară pustie, țară tristă". În gară la Lemberg un chioșc cu gazete, cărți de Dumas-père, Romain Rolland, Blasco Ibañez, Jack London, Reymont; "nimic de Sienkiewicz"! La Przemysl "a ajuns cu oștile sale Ștefan-Vodă." La Berlin, plimbare pe râul Spree; un mierloi "cântă moldovenește, ca-n grădină la noi, la Iași". Străzi cu "case foarte vechi, înflorite și romantice". Vizită la galeria de artă de la Potsdam ("Sans-Souci"), amintitor de Frederick cel Mare și Voltaire, oaspetele împăratului. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
București Conform alăturatului ordin fiind chemat la Rg. Suceava n. 16 cu onoare vă rog să binevoiți a-mi elibera o foae de drum pe distanța București-Fălticeni. Sublocot. Sadoveanu ["OAMENI ȘI LOCURI"] Astăzi 9 Iunie (906) dimineața, am eșit la plimbare cu Lia, pe o vreme frumoasă, cu adieri ușoare. Deoparte și de alta a drumului spre Oprișeni-Buciumeni câmpii verzi, ogoare în care lucrează prășitori și fânețe de luțernă înflorită. În depărtare munții în ceață. Facem printr-un drum printre o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe gârla Cernețului. Stoluri mari de rațe trec pe de-asupra. Un bâtlan stă neclintit pe o cioată. Pare o statuetă lucie, în colțul unui salon, în umbră, între plante exotice. Lișițe umblă pe aproape. Pui de rață îs la plimbare, iar rața probabil îi pândește din desiș. Trec vulturi. Lopătari. Muete. Pescari. Martin pescarul. Căldura e spăimântătoare. Numai din când în cînd vine o adiere de vânt. La cherhanale, pe când stam în lumina dimineții (îmi aduc aminte), veneau dubele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de grâul ce l-a vărsat La vizitiu a strigat Un cal negru i-a înșeuat Cum e bun de-ncălecat Jos la scară l-a legat, Și pe el c-a-ncălecat Pușca-n mână c-a luat Ș-a plecat în plimbare Din vânare Ca să-și vadă grâul de mare. Grâul lui de departe-nverzea De aproape îngălbenea Față de copt își făcea În paiu ca trestia În spic ca vrabia În grăunte ca mazerea. El s-apleca de călare Și lua trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe Spreea și aud un mierloiu, care cântă moldovenește, ca-n grădină la noi, la Iași. Apoi urmăresc o bucată de vreme casele afumate, cenușii, care se oglindesc în apa liniștită, cu grădinile lor. Eșim apoi în Unter den Linden. Plimbare aerată și nouă. Muzee regale și imperiale; fundații ale vechilor margravi de Brandemburg și a regilor Prusaci. Poarta de Brandemburg. Apoi poarta cu carul de triumf care duce spre aleia cea mare a Victoriei (Sieges alee) cu monumentele stereotipe ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât ceilalți. Are pentru onorata clientelă un fotoliu mare, în care "meine herren" stau și întrebuințează cu succes arta orientală, sistematizată. Primește banii cu nobleță și spune "la revedere". A. Wertheim Societate în nume colectiv, condusă de trei frați. Wertheim. Plimbarea la Sans-Souci. Plecarea. Dela galeria de tablouri dela Sans Souci, se vede dealul ruinilor, ruine artificiale (forul roman). Asemenea copii am mai văzut vreo două la Potsdam un arc de triumf roman și un obelisc egiptean. Inscripția castelului, spre partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au împletit niciodată cozi și abia acuma s-a văzut ce mare dreptate au avut. Fiind nevoie de asemenea costum, de asemenea coafură și de muzica de jazz, sexul slab vrea să ne convingă de un întreit adevăr: 1. Că plimbările cele mai higienice se fac cătră ora 5. Tovărășia noastră nu-i necesară. Ne putem duce la club; 2. Că economia este mama virtuților domestice și ea începe dela haine; 3. Că e neînțeles cum s-a putut trăi atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cotlon al uliței, fărâmături depuse de o mână caritabilă. Este obiceiu aici ca toate fărâmăturile dela masă să se strângă cu grijă și să fie puse la dispoziția păsărelelor. De aceea mierlele și vrăbiile cu care m-am întâlnit în plimbările mele nu fugeau și mă lăsau să trec la un pas de dânsele. Acolo sus, pe munțișor este o cafenea (ca în toate părțile din împrejurimi, pe toți munțișorii: aici suntem la înălțimea mănăstirii Neamțului). Pe când treceam în preajma ei pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și-i dorește izbândă cu bune cuvinte la adresa mea. Tot ieri, d. Victor Slăvescu mi-a spus că Regele își dă bucuros agrementul pentru "Rugăciuni", însă ele trebuiesc supuse Sinodului înainte de a fi publicate. * Duminică, la Iași, am făcut o plimbare în pădurice înainte de masă. Vremea era tulbure. A început să sufle un vânt de răsărit și îndată după amiază a pornit viscol. A viscolit douăzeci de ceasuri. S-a pus un troian enorm, blocând circulația. Temperatura n-a scăzut (0o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât cu plăcere, cu dragoste. Urmele distrugerilor războiului se șterg. În marile și pașnicele păduri de mesteceni sate cu clădiri nouă, vesel colorate. Și Moscova ce se înnoiește din an în an. Perspective, construcții. Am făcut într-o dimineață o plimbare cătră margine, pornind de la hotelul "Soviețcaia" până ce am dat de o staliță rămasă încă veche cu căsuțe de lemn, pe care, la anul poate nu le voi mai regăsi. E o insulă a trecutului. Șuvoiul înnoirilor va trece și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ucidă pe Matei, Ștefan a urmărit să provoace cât mai multe pagube și, mai ales, să realizeze un șoc psihologic în stare să frângă voința adversarului, să-l facă să înțeleagă un lucru: lupta cu el nu era o simplă plimbare militară prin Moldova. Scopul urmărit a fost realizat. Și este o realizare extraordinară, dacă țineam seama că Ștefan a atacat doar cu 8.000 de oameni. Autorul Cronicii moldo-germane credea că, dacă vornicul ar fi participat la luptă, n-ar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anexeze Imperiului teritoriul obținut în urma unei izbânzi. Până acum, însă, turcii nu au reușit să câștige o bătălie decisivă. Sultanul nu și-a concentrat toate forțele și nu a participat în persoană la expediție doar de dragul de a face o plimbare la nord de Dunăre. Direcția, pe care turcii puteau înainta spre inima Europei, era cea care trecea prin Țările Române, atâta vreme cât Belgradul nu era cucerit. Evaluarea situației militare a făcut-o Mahomed Cuceritorul. Constantin Mihailovici de Ostrovița, un sârb pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
evoluției spirituale umane. „Naramza a frumoasă” din basmul omonim cules de G. Dem. Teodorescu are o legătură directă cu natura, augmentată de semnificația numelui: naramză înseamnă poame. Frumusețea excepțională a fecioarei este protejată de elementele primordiale: „Când ieșea ea la plimbare,/ era lucru de mirare:/ nici vântul nu adiia,/ nici soare nu dogorea,/ părul să nu-i descrețească,/ fața să nu i-o pârlească;/ păsări nu mai ciripeau,/ ape-n cale se opreau/ și cu drag la ea priveau/ stând pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sofa dar doarme un bărbat. Cine știe de ce nu doarme în dormitor?! Probabil îl deranjează puternicul miros de analgezice și creme. M-a impresionat aseară piața centrală din Estella plină cu copii zburdalnici. Se organiza ceva pentru ei, inclusiv o plimbare pe măgăruși, conduși de un responsabil îmbrăcat și el în costum de epocă ce mergea în frunte trăgând măgărușii legați cu o sfoară și sunând de zor dintr-un clopoțel asemănător cu cel legat la gâtul vacilor de la noi. Centrul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
plecată de acasă din luna aprilie. De atunci este pelerină, pe jos, în drum spre Santiago și apoi Finistere. După aspectul fizic ai zice că acum tocmai a ieșit de la o sală de fitness sau s-a întors de la o plimbare foarte agreabilă. Nu are nici o leziune la picioare și nici o - umflătură. Rămân uimit, neînțelegând cum poate să se mențină atât de proaspătă după un drum atât de lung. Face acest pelerinaj singură fără nici o frică, în spirit de credință dar
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
totuși a fost atât de amabilă cu mine. După prânz revin la acest magazin și-mi cumpăr o pereche de bocanci dintre cei mai buni iar apoi mă întorc în oraș, în zona verde, care freamătă de lume ieșită la plimbare. Spațiile verzi, împodobite cu rigole și alei de flori abundă, iar în mijloc sunt fântâni și canale cu apă, atracția tuturor copiilor. Nenumărate cupluri se plimbă în răcoarea serii, toți îmbrăcați cu o anumită eleganță și decență. Admir bărbații ce
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]