6,726 matches
-
-lea ieșean casa spătarului Dimitrie Beldiman, din strada Săulescu, palatul Sturdza, înglobat ca aripă a clădirii Seminarului „Veniamin Costachi”, din vecinătatea Mitropoliei, Egumenia de la Golia, în care au funcționat Arhivele Statului, palatul „Cuza”, actualul Muzeu al Unirii, casa Catargi de la poalele Copoului, în care a funcționat Trustul de construcții, casa logofătului Nicolae Canta, care găzduiește Casa Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată acum în folosința Colegiului „Mihai Eminescu”, numită și curtea domnească din Sărărie, vechea clădire a maternității, din strada
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ființei umane (Bachelard 2003: 3874). Înainte de a fi „aruncat― În lume, așa cum o profesează metafizicile rapide, omul este depus În leagănul casei. Și totdeauna, În reveriile noastre, casa este un mare leagăn. Viața Începe bine, ea Începe Închisă, ocrotită În „poala― călduță a casei. Casa natală ține copilăria imobilă „În brațele sale― (Bachelard 2003: 90-105). Din această perspectivă, dacă, atunci când analizăm desenele copiilor, ne referim doar la imaginea din desen, analogiile dintre liniile trasate și discurs vor părea foarte sărace și
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
vremea aceea, dar în care Fondane nu găsea Ființa, afectivul, deși avusese formidabila intuiție a unei reflecții despre contradictoriu la Lupasco, nu doar a înlocuirii unei logici cea clasică, a non-contradicției printr-o alta, cuantică, a contradicției, rămasă însă în poala rațiunii. Filosofii (între care și Lupasco, la început) au avut mereu ambiția de a-l elibera pe om de chinurile îndoielii, oferindu-i răspunsuri la marile probleme ale vieții. Dar persoane ca Fondane sau Șestov au încercat să demonstreze că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din români, oferă prilejul dezvoltării poemului pe linia motivului „Amor cu aripile muiate de ploaie”, care, pornind de la o odă a lui Anacreon, a cunoscut o largă circulație. Pe fundalul de pastel evocând ținutul Târgoviștei („Se întinde o câmpie/ De sub poale de Carpați/ Câmp deschis de vitejie/La românii lăudați”) este proiectată imaginea unui trai sănătos, vergilian, a cărui robustețe se răsfrânge deopotrivă în viața echilibrată a trupului și în dialogul, fără neliniști, al spiritului cu tainele universului. Atmosfera de împăcare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
trânteau și plesneau de ciudă". Duca, abia înscăunat, dacă auzi că Antioh, posibil pretendent, este scos din închisoare, "îndată se îmbrăcă cu cămeșă de ghiață". Avea casă grea "cu mulțime de mîncăi" și îi fugiră curând boierii "și-și aprinse poalele de toate părțile". Mihai Racoviță "se făcea a nu-i place să primească domniea, ca și fata ceea ce zice unui voinic: Fă-te tu a mă trage, și eu oi merge plîngînd". La usturătura cuvintelor se adaugă filozofia proverbelor, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
exotică: Sub șase stâlpi granitici și-un roșu văl de lână Pe el cu animale cusute tot de mână, Măreț era drapat Un pat de abanosuri, ascuns în bumbac moale, Ș-un jeț de dinți de fildeș cu draperii pe poale, Și-o baie de agat... De-a dreapta se înalță un turn trufaș, gigantic, Zidit de toat-Asia după un plan fantastic, De Iehova damnat; Ș-alăturea cu dânsul a lui Nembrod clădire, Semeață ca și turnul, își dă a ei privire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi văzut trei mii de desmetici săltând în fuga mare, în jurul orchestrei, ca niște demoni bătuți cu biciul și fripți cu smoală fiartă..." Napoli, prin macaroane: În jurul unui blid se așează jos, în mijlocul pieții, tata, mama și copiii, unul în poala altuia". Drăgușanu are esențial o facondă, proprie unor ardeleni și mai ales bănățenilor, și pigmentul reportajelor e făcut din râsete spontane. La Paris lumea striga "Vive l'Empereur!" "și el - spune pelegrinul - e mort de douăzeci de ani!" La Londra
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de tipuri vii în sensul autenticității. Căci altfel ce observație pătrunzătoare găsim în Amintiri? O mamă de la țară își ceartă copiii, un tată se întreabă cu ce să-și țină băieții în școli, copiii fac nebunii, un popă joacă cu poalele anteriului prinse în brâu, toate aceste spuse anecdotic pe puține pagini. Întîmplă-rile sunt adevărate dar tipice, fără adâncime. Însă într-un basm de ce observație poate fi vorba? Acolo totul e simbolic și universal. În poveste și nuvelă nu se observă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apăsătoare ca o molimă, din Dragoste învrăjbită, și suava acalmie florală ce-i urmează: Se pornise vântul prin cireș, și floarea A-nceput să ningă șișăind domol, Și cădea pe pieptul și pe brațul gol Al Siminii, stîndu-i albă-n poala rochii. Două-trei flori poate au ajuns în ochii Cânelui, și-n urmă cânele a-nceput Mârâind să miște capul. Celebrele balade Nunta Zamfirei și Moartea lui Fulger sunt numai superficial epice. Ele corespund, cu o tehnică nouă, poemelor Călin și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
situații ineluctabile. Unica temă rămâne mereu spaima întunecată de moartea individuală și de stingerea universală. Gheara setei de glorie se convertește în speranța amară că Poezia poate fi o cale de mîntuire: M-atîrn de tine, Poezie, Ca un copil de poala mumii, Să trec cu tine puntea humii Spre insula de veșnicie La capătul de dincolo al lumii, Mă vei lăsa acolo singur Alături de toți morții lumii? De aci disprețul pentru poezia măruntă: Silită poezie - a vremii noastre, Într-adevăr prea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-lea ieșean casă spătarului Dimitrie Beldiman, din strada Săulescu, palatul Sturdza, înglobat că aripa a clădirii Seminarului „Veniamin Costachi”, din vecinătatea Mitropoliei, Egumenia de la Golia, în care au funcționat Arhivele Statului, palatul „Cuza”, actualul Muzeu al Unirii, casa Catargi de la poalele Copoului, în care a funcționat Trustul de construcții, casa logofătului Nicolae Cântă, care găzduiește Casă Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată acum în folosință Colegiului „Mihai Eminescu”, numită și curtea domneasca din Sărărie, vechea clădire a maternității, din strada
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
restul...? Prin ce muncă sau sacrificii și-a câștigat dreptul de a aspira la egalitate cu cetățenii statului român? Ei au luptat cu turcii, tatarii, polonii și ungurii? Lor li-au pus turcii, când au înfrânt tractatele vechi, capul în poale? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei țări, s-au dizgropat din învăluirile trecutului această limbă? Prin unul din ei și-au câștigat neamul românesc un loc la soare? De când rachiul este un element de civilizație?"288. Judecățile gazetarului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din palmă, a (nu) face hatâr, a-și înfierbânta creierii, a umbla ca mâța pe lângă pasat, a secera înainte de a fi semănat, negustorie cu piei de cloșcă, a se primbla d la Ana la Caiafa, a pune cuiva capul în poale, a pune mânile-n sân, a-și arăta văpseaua, a strâmba din nas, a-și spăla mâinile ca Pilat din Pont ș.a. Înscriem în sfera dialogismului specific publicisticii eminesciene și zonele de convergență pe care le înregistrează aceasta cu opera poetică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Pentru năzuința lor de a zidi altă mănăstire „Mult mai luminoasă/ Și mult mai frumoasă”, meșterul și discipolii săi sunt condamnați la pieire. Asemenea legendarului Dedal, Manole plăsmuiește aripi de șindrilă și încearcă să zboare. El se prăbușește însă la poalele mănăstirii, preschimbându-se într-un izvor „Cu apă curată,/ Trecută prin piatră,/ Cu lacrimi sărate,/ De Caplea vărsate”. Versiunea românească a Meșterului Manole se caracterizează printr-o arhitectonică perfectă. Echilibrul compozițional se explică prin aceea că atât în prima, cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
care furia nepotolită a unor dușmănii îndârjite ajunsese până la vărsarea de sânge, luară drumul păcii. Reverența și evlavia mulțimii față de el erau enorme, astfel încât foarte mulți bărbați și femei se aruncau asupra lui mânați de dorința de a atinge măcar poala hainei sale (Mc 6,56) sau chiar să rupă o bucată din haina sa. D) Ștefan de Borbon Ștefan de Borbon a fost un mare predicator dominican și a murit în 1261. El a inserat multe exemple în compilațiile sale
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
are, adevărat, simțul cosmic pe care Îl vom găsi În poezia română ceva mai tîrziu, dar sînt indicii că ochiul poetului privește curios În jur și gîndul bate departe. În discursul său intră apele, munții, frunza, valea, firea, cîmpiile de la poalele Carpaților, surpăturile unui oraș vechi (istoria, deci), mitologia și, sub formă de simboluri gata făcute (cunoscutul pasaj despre Amor din Anacreon), intră și cultura ca experiență a spiritului și punct de referință pentru imaginație. Ca să exprime o temă (atotputernicia Amorului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
apuce pe calea umilinței de sine. Nu există, adevărat, un rege Marc (marele obstacol), dar există o veche mentalitate care cere ca bărbatul să Înceapă numaidecît să suspine, să se dea de ceasul morții și să jure că nu mai poale trăi, iar femeia să se prefacă, după oarecare timp, că Îl crede. După oarecare timp... pentru că și ritmurile timpului sînt, aici, mai Încete și moravurile mai Înțepenite. O complicitate reciproc acceptată reglează aventura sentimentală și determină formele ei de manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trecute sub tăcere. Durerea se oprește la ușile lui și reîncepe de la aceleași uși. Soarta lui Conachi este să fie ținut la oarecare depărtare de locul sfint. Numai astfel este posibilă poezia: creația unei lungi așteptări. Admis fără dificultăți la „poalele” ibovnicei („și nici la poalele tale, precum știi, nu am fost atins”)nu știm ce s-ar fi putut intîmpla cu literatura... Din fericire Casandra, Lucsandra, Elenco, Marghioala și, mai ales, Smărăndița (Zulnia) se țin tare, sînt Îndărătnice, ceremonioase. Seducătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
oprește la ușile lui și reîncepe de la aceleași uși. Soarta lui Conachi este să fie ținut la oarecare depărtare de locul sfint. Numai astfel este posibilă poezia: creația unei lungi așteptări. Admis fără dificultăți la „poalele” ibovnicei („și nici la poalele tale, precum știi, nu am fost atins”)nu știm ce s-ar fi putut intîmpla cu literatura... Din fericire Casandra, Lucsandra, Elenco, Marghioala și, mai ales, Smărăndița (Zulnia) se țin tare, sînt Îndărătnice, ceremonioase. Seducătorul profesionist este ținut oarecare vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin verdeață mișcătoare Închipuind focul nostru din dragoste cu-nfocare, Cărările cele strîmpte de pîndă și de tîlnirc, Unde-ți furam cîte-o gură supt a crengilor dosîre, În sfîrșit, locul cel tainic, de fericirea cea mare, Unde, În genunchi, la poale-ți, spre asfințitul de soare, CÎștigînd prin rugăminte scumpa ta făgăduință, Ți-am dat ceriul chezășie de o vecinică credință.” Spațiul liric conachian iese mai limpede din această evocare: loc tainic Într-un decor grandios; cărări strimte, locuri de pîndă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
făgăduință, Ți-am dat ceriul chezășie de o vecinică credință.” Spațiul liric conachian iese mai limpede din această evocare: loc tainic Într-un decor grandios; cărări strimte, locuri de pîndă și, În fine, sacralizarea amorului: Îndrăgostitul stă În genunchi la poalele ibovnicei și depune jurămîntul de vasalitate. Primește În schimb făgăduita, investitura (Iată-mă-s lipsit de tine). Aceleași elemente le aflăm În Scrisoare către Zulnia, și tot Într-o retrospectivă. Este vorba de acea parte din poem care rememorează „pustiul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și complexitate a sentimentului. Paul Zarifopol crede că toată poezia din epocă este de o „statornică fadoare”. O numește „poezia tabietlie” și-o pune sub semnul unui deplorabil didactism. Didactică, În mod sigur, este, ca orice poezie de Început. Tabietlie poale, Însă fadă și degradată nu (nu, În orice caz, pe dea-ntregul), pentru că ea sugerează o anumită complexitate a gîndirii și are un rafinament ce n-a pierit cu totul. G. Călinescu are dreptate să spună că, Înaintea lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sunt integrate în parcurile naționale deja prezentate, iar altele sunt atracții individuale fie pentru sezonul rece, fie pentru sezonul cald. Primele stațiuni montane americane au apărut în secolul XIX: Colorado Springs, Carlsbad, Hot Springs, Soda Springs. Colorado Springs, situat la poalele estice ale Stâncoșilor sudici, la o altitudine de 1832m, a devenit un centru de recuperare medicală renumit încă de la jumătatea secolului XIX, având ca atuuri principale frumusețea peisajelor montane, climatul uscat și apele minerale. Combinația acestor factori a făcut din
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
cca.30.000 de sclavi care munceau pe plantațiile de trestie de zahăr sau la aceste mori. Peisajul arheologic al primei plantații de cafea din sud-estul Cubei este inclus în lista Patrimoniului UNESCO din anul 2000. Arealul este amplasat la poalele lanțului muntos Sierra Maestra, incluzând plantații de arbori de cafea care datează din secolul XIX. Aceste plantații sunt mărturia unei agriculturi de pionierat într-o zonă naturală dificilă. Parcul Național Alexander Von Humboldt este una dintre cele mai importante rezervații
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]