6,669 matches
-
la nevoie se deplasează foarte iute pentru perioade scurte de timp. Ele adesea rămân nemișcate în apropierea suprafeței apei până când prada se apropie destul de mult. Apoi, cu o împunsătură laterală rapidă cu botul (ciocul) prevăzut cu dinți ascuțiți, peștele străpunge prada cu dinții și în cele din urmă o înghite. Cu toate că peștele aligator atinge dimensiuni foarte mare (de până la 3 m lungime totală) și are numeroși dinți mari ascuțiți și un cap care seamănă superficial cu cel a unui crocodil, nu
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
și alte nevertebrate, mamifere mici sau chiar cu gunoaiele deversate în apă. Peștii aligator mari se hrănesc ocazional cu păsări de apă (rațe, anhinga americană etc). Sunt uneori canibale. Fălcile alungite ale acestor pești, prevăzute cu dinți ascuțiți facilitează prinderea prăzii, care înoată în apropiere, cu o mișcare rapidă a capului. Lepisosteiformele adulte au o platoșă bine dezvoltată formată din solzi ganoizi groși și oase dermice și prin urmare, ele au puțini prădători. Masculii ating maturitatea sexuală la 3-4 ani, iar
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
vânătoare, simulând atacuri în aer. La șoimii călători femela zboară frecvent pe spate, sub mascul, iar perechea se atinge din când în când cu ghearele. Se întâmplă ca în timpul zborului acrobatic, masculul să ofere un cadou de nuntă femelei, o pradă de-a sa. Păsările încep frecvent neîndemânatic ritualurile.Cu cât stadiul curtării avansează cu atât devin mai îndemânatice. După consumarea ritualului specific, păsările se împerechează de mai multe ori. Multe perechi rămân împreună și se ajută la construirea cuibului, clocit
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
denunțe curtea Caterinei într-o scrisoare către fiul ei, viitorul rege Henric al IV-lea al Franței: "Aici femeile fac avansuri bărbaților, mai degrabă decât invers". În ciuda avertismentelor mamei sale despre arama femeilor care frecventau curtea franceză, Henric a căzut pradă farmecului sofisticatei Charlotte de Sauve, descrisă ca fiind "unul dintre membrii cei mai desăvârșiți de la L'escadron volant". Spre marea satisfacție a Caterinei, Condé s-a îndrăgostit pasional de Isabelle, a cărei frumusețe și senzualitate l-au făcut să neglijeze
Isabelle de Limeuil () [Corola-website/Science/333905_a_335234]
-
hrănesc cu toate animalele pe care le pot prinde pe sol: mamifere mici (șoareci etc.), păsări, reptile (șerpi, șopârle), insecte, păienjeni, scorpioni și mai rar cu fructe. Fiind însă și bune cățărătoare în arbori, adeseori vizitează cuiburile păsărilor. În urmărirea prăzii nu fac nici un zgomot, se fac una cu pământul, se apleacă și se târăsc de parcă lunecă, iar corpul se alungește. Se reproduc de două ori pe an, dar în perioade diferite, în funcție de zona considerată din arealul de răspândire. Astfel, în
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
Hideie și Hosokawa Tadaoki s-au înțeles să cucerească Jinju pentru a controla provincia Jeolla și a ataca forțele coreene conduse de Gwak Jae-u care se ascundeau în zonă. Castelul Jinju era deasemenea un loc de unde putea fi capturată multă pradă de război. Ukita trebuia să recucerească Changwon, o mică fortăreață care păzea intrarea în castelul Jinju. Prin urmare, o armată de 30.000 de soldați a fost trimisă să atace Changwon și Jinju. Yu Sung-in, comandantul de dreapta al provinciei
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
de călăreți puși la dispoziție de Cazimir al IV-lea, n-a mai ajuns din urmă armata otomană, dar la Cătlăbuga (16 noiembrie 1485), Ștefan a provocat o grea înfrângere forțelor conduse de Băli bey Malkocioglu, pasă Silistrei, venite după pradă în sudul Moldovei. Cetățile Chilia și Cetatea Albă nu au putut fi cucerite, dar el nu a renunțat la acest obiectiv foarte important, sprijinul regatului nordic fiind esențial. În primăvara anului 1486, Ștefan cel Mare s-a confruntat cu o
Bătălia de la Șcheia () [Corola-website/Science/333225_a_334554]
-
și a Indoneziei. Fosile similare cu , ce datează dintr-o perioadă de aproximativ 3.8 milioane de ani în urmă, au fost găsite în Australia. Ca urmare a mărimii acestora, varanii de Komodo domină ecosistemul în care trăiesc prin vânarea prăzii ce include diverse nevertebrate, păsări și mamifere. Se presupune că varanii posedă o mușcătură veninoasă deoarece prezintă două glande plasate pe mandibulă ce secretă diverse toxine proteice. Semnificația biologică a acestor toxine proteice este încă disputată, dar s-a dovedit
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
doua parte a zilei, rămânând însă la umbră pe timpul căldurilor mari. Aceste locuri unde se odihnesc sunt de obicei localizate în locuri unde se simte briza mării, marcate de lipsa vegetației și de excrementele lăsate. Varanii sunt carnivori și necrofagi, prada vie o ambuschează mișcându-se silențios. Când prada intră în apropiere de zona lor de acțiune, varanii atacă brusc folosindu-se de gheare, coada puternică și muscătura letală. Hrănirea se face prin ruperea unor bucăți mari de carne pe care
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
pe timpul căldurilor mari. Aceste locuri unde se odihnesc sunt de obicei localizate în locuri unde se simte briza mării, marcate de lipsa vegetației și de excrementele lăsate. Varanii sunt carnivori și necrofagi, prada vie o ambuschează mișcându-se silențios. Când prada intră în apropiere de zona lor de acțiune, varanii atacă brusc folosindu-se de gheare, coada puternică și muscătura letală. Hrănirea se face prin ruperea unor bucăți mari de carne pe care le înghit de-a întregul datorită articulațiilor mobile
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
mișcări ale cozii, dacă le este invadat și mai mult spațiul atunci pot ataca prin mușcături și zgărieturi. Așadar, varanii nu prezintă un pericol real pentru oameni dacă nu sunt provocați. Activități vulcanice, cutremure, pierderea habitatului, incendii, și pierderea de pradă datorită vânatului excesiv al oamenilor, turismul și braconarea varanilor, au contrubuit la statutul de specie aflată pe cale de dispariție. În captivitate, dragonii de Komodo sunt atracții turistice la grădinile zoologice, datorită mărimii și a reputației. Însă sunt găsiți destul de rar
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
fondurile ei au fost repatriate; unele colecții au fost cedate Bibliotecii Naționale din Varșovia, iar altele - Academiei din Cracovia. Biblioteca Poloneză a avut de suferit foarte mult în anii celui de-al Doilea Război Mondial. În mîna hitleriștilor au căzut pradă peste 100 000 de volume, iar palatul a fost devastat. În 1945 a fost înființat un Comitet francez de ajutorare a Bibliotecii Poloneze din Paris. Urmînd apelul savanților și scriitorilor francezi, Biblioteca Poloneză a fost restaurată, iar azi persistă în
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
Neo-Asirian pentru a aduna texte antice. A angajat cărturari și scribi pentru a copia texte, în principal din surse babiloniene. Assurbanipal nu s-a sfiit să folosească războaiele ca un mijloc de a-și completa colecțiile cu tăblițe luate ca pradă de război. Deoarece era cunoscut ca savant și era crud cu dușmanii săi, Assurbanipal a fost capabil să se folosească de amenințări pentru a obține materiale din Babilon și din împrejurimi. Biblioteca regală este formată din aproximativ 30.000 de
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
pace. Emisarii Austriei au jucat rol de mediator până la sfârșitul verii lui 1737, deși Austria semnase un acord secret cu rușii încă din ianuarie. Acțiunile rușilor au eșuat, ceea ce i-a făcut pe aceștia să se arate dispuși să împartă prada cu Habsburgii austrieci. Austria dorea să se implice mai mult în Balcani, și în același timp să limiteze influența rusească. Negocierile cu otomanii, purtate în cadrul congresului de la Nemirow, au esuat în august, iar austriecii au intrat în război de partea
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
o colaborare cu What’s Up și Iony, dar și una dintre cele mai ascultate piesele ale anului, fiind cea mai difuzată melodie din perioada 8-15 aprilie 2013. Urmează “Arată-le la toti”, cu Pacha Mân și Jazzy Jo și “Pradă de război”, feat-ul cu Speak și Brighi. În decembrie 2012 lansează melodia „Apă”, în colaborare cu Loredana Groza, care a fost cea mai difuzată melodie din România în perioadele 24 decembrie - 14 ianuarie și 28 ianuarie - 4 februarie. Anul 2013
Cabron () [Corola-website/Science/334789_a_336118]
-
Loudoun le-a aprobat. Montcalm a luat măsuri îndrăznețe, bazându-se pe hărțuirea lui Vaudreuil a garnizoanei de la Oswego, executând strategic mutarea sediului sau la Toconderoga, conducând atacul de succes pe Oswego. Deși a căzut de acord cu indienii în privința pradei deținuților, britanicii i-au împiedicat pe aceștia să obțină obiecte de valoare, fapt care i-a înfuriat pe indieni. Loudon, un administrator capabil și precaut, a planificat o operațiune majoră în 1757: un atac asupra capitalei Noii Franțe , Quebec. Lăsând
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
britanice. La începutul lunii august, Montcalm și cei 7000 de soldați francezi au asediat fortul care a capitulat, iar soldații britanici s-au retras condiționat. Când a început retragerea, unii dintre aliații indieni ai lui Montcalm, înfuriat de dispută în privința prăzii, a atacat coloana britanică, ucigând și capturând sute de bărbați, femei, copii și sclavi. Între timp, variola s-a răspândit la populații indiene îndepărtate. Vaudreuil și Montcalm au primit provizii, în timp ce blocada britanică limita transportul maritim francez. Situația Noii Franțe
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
Eretele vânăt sau uliul vânăt "(Circus cyaneus)" este o pasăre de pradă zveltă, cu o lungime de 40-50 cm și o anvergură de 100-120 cm. Zbor asemănător cu cel al eretelui de stuf "Circus aeruginosus", dar poate ataca fulgerător prada, precum ulii. Această pasăre migratoare clocește pe terenurile deschise din Europa Centrală
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]
-
Eretele vânăt sau uliul vânăt "(Circus cyaneus)" este o pasăre de pradă zveltă, cu o lungime de 40-50 cm și o anvergură de 100-120 cm. Zbor asemănător cu cel al eretelui de stuf "Circus aeruginosus", dar poate ataca fulgerător prada, precum ulii. Această pasăre migratoare clocește pe terenurile deschise din Europa Centrală și de sud. Își face cuibul pe sol. Cuibărește în regiuni deschise și mlăștinoase, plantații tinere de conifere, turbării din taiga și zona subalpină. Masculul gri-argintiu, cu abdomenul
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]
-
o gazdă de origine a puricelui "(Leptopsylla segnis)". Paraziții joacă un rol in regularizarea populațională, șoarecele de casa putând fi și o specie-rezervor a unor specii patogene de paraziți. Șoarecele este foarte prolific, însă are mulți dușmani naturali, fiind o pradă ușoara. Dușmanii naturali sunt mamifere carnivore precum pisica, nevăstuica, vulpea etc. dar și reptile (șarpele), sau păsări răpitoare - sturzul, barza etc. Omul îl consideră un animal dăunător care distruge recoltele și propagă diverse boli prin paraziții si dejecțiile sale, motiv
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
de asemenea, ca ei se inspiră de la formații metal și rock din anii '80, cum ar fi: Guns N 'Roses, Metallica și Motley Crue lăsând de asemenea, comentariul: „"Noi, de asemenea, ascultăm benzile Bring Me The Horizon, The Devil Wears Pradă, există un amestec întreg foarte mare de trupe. Când am scris primul nostru album, cred că cele mai mari influențe ale noastre au fost, probabil, mai mult de la trupe americane decât britanice. Am fost ascultat o mulțime de piese de
Asking Alexandria () [Corola-website/Science/332455_a_333784]
-
v-a plăcut Urzeala tronurilor, pregătiți-vă să fiți uimit! Coroana celor trei este o carte pe care adulții o cumpără pentru copii și sfârșesc prin a o citi ei înșiși. Regatul Toronia, în care tiranul Brutan răspândește teroarea, este pradă unui război civil. Singura speranță a locuitorilor sunt copiii ilegitimi ai regelui, Tarlan, Elodie și Agulphus. Tripleți separați la naștere, magie și monștri, vrăjitori și război, în îndepărtatul regat Toronia. Secretele de familie se împletesc cu fenomene miraculoase într-o
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]
-
loess sau stâncile unde există vegetație arbustivă sau arborescentă. Are spatele cafeniu, brun-gălbui sau brun-cenușiu cu o dungă mediană longitudinală deschisă pe fiecare solz. Abdomenul este galben. Se hrănește cu șopârle de ziduri, gușteri, hârciogi, popândăi, șoareci și șobolani. Prinde prada cu o viteză uluitoare, apucând-o cu gura și o sugrumând-o prin încolăcire. Este cel mai rapid șarpe din România, alunecând cu viteza săgeții, încât de-abia poate fi văzut. Se cațără cu mare iuțeală pe arbuști, copaci și
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
dar cel mai adesea înfulecă puii de păsări care cuibăresc pe pământ. În România hrana preferată a șerpilor tineri și maturi o formează reptilele, îndeosebi șopârlele: șopârlele de ziduri ("Lacerta muralis") și gușterii ("Lacerta viridis"), iar pentru șerpii adulți principala pradă o reprezintă rozătoarele: hârciogii ("Cricetus") și popândăii ("Citellus"). În Crimeea în hrana exemplarelor studiate au fost găsite reptile - șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârla de stâncă ("Darevskia saxicola") și șarpele de casă ("Natrix natrix"), păsări
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
gerbili ("Gerbillinae") (18%), șoareci săritori ("Dipodidae") (13,5%), hârciogi ("Cricetulus") (18%), precum și cu insecte și păianjeni În captivitate, exemplarele mai tinere preferă șopârlele, cele adulte se hrănesc bine cu șoareci și șobolani albi. Acest șarpe rapid și puternic își prinde prada într-o clipită cu o viteză uluitoare. Prada măruntă de obicei o înghite vie, fără a o sugruma. Animalele mai mari care opun rezistență le omoară, strivindu-le de pământ cu corpul său puternic sau după ce a apucat prada cu
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]