6,696 matches
-
Railway Station, King’s Palace, National Monument, Parliament House, Lake Garden, Petronas Twin Towers. 502 (1984), când templul a fost asediat de armată și 450 de credincioși sikh au fost masacrați. Mi-am amintit că acest tragic eveniment a constituit pretextul pentru asasinarea Indirei Gandhi, primul-ministru care avizase intervenția militară, de către doi extremiști sikh Satwant Singh și Beant Singh, aflați În gărzile personale ale premierului 679. Kuala Lumpur și-a păstrat și caracterul colonial, mai ales În cartierele mai vechi, denumite
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
curajul să Înaintăm În junglă la Întâmplare, pentru orgoliul unor noi descoperiri. Am lăsat acest lucru pe seama specialiștilor și a expedițiilor etnografice. 758 Regiunea fluviului Sepik este un centru important al artei oceanice. Marea casă de reuniune a bărbaților este pretextul unor realizări plastice În care domină motivele antropomorfe: stâlpi de susținere, grinzi sculptate, coame purtând o piesă din teracotă, modelată În formă de cap uman și pictată, uneori completată cu o pasăre. Tobele mari așezate pe pământ sunt sculptate și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
curăță străzile, Împodobesc casele cu stegulețe, ghirlande de flori, scot tamburinele aurite, se Îmbracă În frumoase cămăși de mătase, 643 Își pictează fața În negru, Încep să bată tobele pentru a se lansa apoi Într-un dans frenetic. Indiferent de pretextul acestor fieste, atmosfera este animată de veselie. Anul Nou chinezesc este sărbătorit de comunitatea chineză prin ample festivități din care nu lipsește dansul dragonului, piese de teatru, petreceri și multă veselie. Fiesta Coifurilor, amintind alegoric istoria centurionului roman Longinus, convertit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
era mai mare și legea prevedea că trebuie lăsat moșierului o treime din moșie. În 1921 satul Drăgăneasa a fost împroprietărit cu circa 450 de pogoane (ca izlaz comunal). Oamenilor nu li s-a dat pământ cu această ocazie sub pretextul că e regiune de munte, locuitorii fiind trimiși la Fulga (în sud- estul județului) să li se dea pământ. Ei au refuzat. În comună rămâne moștenitoarea moșiei lui Grigore Cantacuzino, Alexandrina BarbuCatargiu, care vinde din moșie. Unii locuitori au cumpărat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de Teatru de la Slănic Moldova (1984) ș.a. Prozele din volumul de debut Micul lustragiu (1968) amestecă filonul psihologic cu acela vag parabolic. Intenția lui Ș. este de a contura, în manieră realistă, o cronică fragmentară a cazurilor bizare, alegând ca pretext epic motivul războiului, însă, aproape invariabil, povestirile se frâng într-un ton moralizator. Interesantă este Micul lustragiu, unde în viața banală a unui băiețel se deschide o breșă onirică: o halucinație al cărei personaj este tatăl său mort. În Vadul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
luate deciziile. Fără mobilizarea politică a diferiților actori, nici un regulament nu va putea combate procese sociale precum segregarea. Și aceasta cu atât mai mult cu cât tensiunea dintre dreptul la locuință și dreptul la a locui în oraș face din pretextul de a nu-i primi pe cei săraci din cauza condițiilor nesatisfăcătoare un refuz de a-i primi pur și simplu. Dezbaterile prilejuite de legea SRU396 s-au concentrat în mod semnificativ asupra modului în care ar trebui regândită acțiunea publică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un fulg. Relația între suflare și fulg poate fi extrem de diversă. Se poate stabili aici o întreagă scală. a) În rîsul copilăresc al "zglobiei zburdălnicii și al bucuriei pentru nimic" nu-i deloc necesar să se găsească vreun fulg, vreun pretext exterior. O vitalitate ce se revarsă și un energic simț vital clocotitor duc la un mod de comportare jucăuș și glumeț față de tot și de toate. Rîsul este aici expresia involuntară a sufletului sănătos și puternic. Nu există nici conștiința
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
duc la un mod de comportare jucăuș și glumeț față de tot și de toate. Rîsul este aici expresia involuntară a sufletului sănătos și puternic. Nu există nici conștiința unei siguranțe interioare și a unei superiorități față de lucruri și nici vreun pretext exterior. Acest moment al caracterului involuntar nu dispare niciodată cu totul din rîs, atîta vreme cît acesta este, în general, cu putință.26. Orice rîs presupune un teren solid sub picioare, oricît de mărginit sau de iluzoriu ar putea apărea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în două părți: masa propriu-zisă, când era astâmpărată foamea, apoi eventual simpozionul 98, în cursul căruia participanții beau cupe de vin, ceea ce nu îi oprea însă să continue să ronțăie prăjituri, fasole prăjită, fructe proaspete sau uscate. Reuniunea era un pretext pentru tot felul de conversații, de la cele mai glumețe până la cele mai metafizice, de jocuri de spirit și de varieteuri. Misiunea stăpânului casei era aceea de a-i distra pe oaspeți, de a le potoli setea, de a întreține discuțiile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mult sau mai puțin teoretice. Pornit la vânătoarea formelor tradiționale - indiferent de orientare -, cum ar fi ordinea, inteligibilitatea și însăși noțiunea de capodoperă, avangardistul sfârșește adesea prin a uita de viitor, pentru că futurismul teoretic al a. ajunge uneori un simplu pretext pentru utilizarea tehnicilor subversive și subminatoare. Evoluând sub auspiciile refuzului categoric, ale unui „nu” autofondator, a. lansează pe piața culturală un nou produs: artistul-om, pentru care viața e spectacol, iar spectacolul e viață. O estetică sinucigașă a „antiartei pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
sau în colaborare). Se pare că autorul este totuși Samuil Vulcan, pe atunci elev la Blaj, în ultima clasă a Gimnaziului Teologic. Oricum, textul a fost înrâurit de dramele școlare maghiare, în care anumite întâmplări grave din istorie erau parodiate - pretext pentru spectacole de divertisment, organizate cu ocazia unor serbări sau carnavaluri. În manieră de farsă, momente cu rezonanță dramatică alternând cu interludii grotești (cântece, scamatorii, dansuri), este evocată uciderea domnului moldovean Grigore III Ghica de către turci, în anul 1777. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
de respect decît oricare alta, admirabil redata în legendă unei femei române care, în fundul unei temnițe, îl alăptează pe bătrînul ei tata. Sînul tînăr în dreptul bărbii albe iată scenă cea mai nouă. Acest nou sîn filial este Cordelia... Tatăl este pretextul fiicei. Această minunată creatură umană, Lear, servește de suport creaturii nespus de divine, Cordelia. Tot haosul de crime, de vicii, de nebunii și suferințe se justifică prin splendida apariție a virtuții. Shakespeare, purtînd-o pe Cordelia în închipuirea să, a creat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
înțelept; Pungașul devine un fugar nebun, Nu nebunul pungaș, ce-i drept. KENT: Unde-ai învățat asta. nebune? BUFONUL: Nu-n butuci, nebunule. (Intra Lear cu Gloucester) LEAR: Refuză să-mi vorbească? -S osteniți, bolnavi, Trudiți de drumul nopții-ntregi? Pretexte doar, Semne de părăsire și revoltă! Mergi, Adu-mi mai bun răspuns. GLOUCESTER: Stăpîne drag, Stii firea înfocată-a ducelui, Ce neclintit, nenduplecat e el Cînd s-a pornit. LEAR: Moarte și răzbunare și prăpăd! Ce înfocat? Ce fire? Gloucester
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
măsura-n vrerea mea, C-am luat o stare slabă și bolnavă Drept omul sănătos. Moartea s-o ia de fire! (Privind la Kent) De ce stă-aici? Acest fapt mă convinge Cum că plecarea ducelui și-a ei E doar pretext. Eliberați-mi omul! Mergi, spune ducelui și ei că vreau vorbi Cu ei acum, pe loc; să iasă, să m-asculte, Ori bat la ușă camerei lor toba, Pîn' le ia somnul moartea! GLOUCESTER: Pace-aș vrea-ntre voi. (Iese
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și ochi, pe-ascuns Dînd știri de starea-ne. Ce s-a văzut De cerțile și lucrăturile-ntre duci, De greul frîu pe care l-au impus Bătrînului bun rege, -or din mai adînc Ceva, cărui poate-astea-s doar pretexte Dar sigur e, din Franța vine-o oaste-n Ast dezbinat regat, și ea deja Știind negrija-ne în taină-ntrat-a-n Cele mai bune porturi și-s pe punctul Deschis să-și nalte steagul. Ție-acum, Pe-al meu cuvînt dacă-ndrăznești clădi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fânului. Analizând poeziile ocazionale ale lui M. Beniuc este necesar să observăm că «ocazia» poemului nu-i tot una cu «tema» ideologică de valoare mult mai generală. Spre a concilia ocazionalul cu universalul trebuie exercițiu și mulți se pierd considerând pretextul din unghiul lui pedestru și jurnalier. Prin urmare M. Beniuc învață atent ritmurile spre a deveni «toboșarul timpurilor noi». Obișnuit cu chiotul răzvrătitului și cu «mânia străbună» aruncă acum chemarea impetuoasă: Ei! Muncitorilor! A voastră e ziua măreață. Din străbunul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un tatuaj, dar el n-a vrut. Probabil că voia doar să te impresioneze. — Ei bine, nu sînt deloc impresionată. CÎt despre Janice... Jess Își trece degetele prin părul scurt. Mă sună aproape În fiecare zi, cu tot soiul de pretexte penibile. M-am gîndit ce cadou Îi fac lui Tom de Crăciun? Vreau să vin și eu cu ei Într-un weekend În Franța, la o degustare de vinuri? Îți spun sincer, m-am cam săturat. Așa că mă gîndesc să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
avansat. Sigur, cazul d-sale nu este unul la fel de încărcat precum cele evocate de tine. Pe de altă parte, dacă procesul deconspirării merge până la capăt, adică la vârf, măcar noi, românii, ca și comunitate, nu vom mai avea scuza sau pretextul că nu am știut despre ce este vorba într-un caz ori altul. În ce-l privește pe Vadim, aș putea chiar constata că, înainte de 1990, a făcut niște porcărioare, dar că și-a dat întreaga măsură a ticăloșiei de-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nu prevede nimic în ceea ce privește accesul în Universități, tradiția europeană a ultimelor decenii fiind oricum "mai generoasă" decât este cea americană mai selectivă, deci mai competitivă. De altfel, în coborârea standardelor de acces din România, deși motivația a fost clar economică, pretextul sau explicația au trimis la "tradiția europeană". Deși această tradiție a laxității e recentă totuși acolo, ca să nu mai spun că "sistemul Marilor Școli", ca să împrumut formula nu și doctrina excesiv de stângistă a lui Bourdieu, n-a renunțat niciodată la
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ca orice observator și comentator responsabil. Prin urmare, pot evoca fapte, întâmplări, pot evalua efectul acestora asupra noastră, pot trage concluzii, dar nu pot eticheta utilizând o etichetă medicală, pshiatrică ori psihologică. Asta se poate face în "Academia Cațavencu" sub pretextul, binevenit, al umorului, ori o pot face "jurnaliștii" de o anumită factură excesiv de relaxată sau, cum se întâmplă adesea, politicenii între ei, însă ascunși în spatele imunității, susținând că, în realitate, etichetările respective ar fi "declarații politice", nu diagnostice medicale! Prin
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Critice, II, 141-162; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971, 377-378, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 395-418; Leon, Umbre, II, 162-166; Protopopescu, Volumul, 49-57; Rotaru, O ist., II, 639-650; Ciopraga, Personalitatea, 200-205; Constantin Ciopraga, Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1973; Tudor, Pretexte, 7-65; Silvian Iosifescu, Proză și luciditate, București, 1974, 172-196; Manolescu, Teme, II, 133-136, III, 7-13; Florin Mihăilescu, Introducere în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, București, 1975; Negoițescu, Analize, 164-169; Maria-Luiza Cristescu, Hortensia Papadat Bengescu. Portret de romancier, București, 1976; Dana Dumitriu, „Ambasadorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
în funcție de simboluri, uneori rămânând strict la denotația precisă și înlănțuind o suită de motivații, pentru că astfel nu vom ajunge la nici un fel de rezultat. Fenomenul decodificării simbolice e mult mai larg și complex. În artă, în special, fenomenele perceptive sunt pretexte pentru o reverie imaginară. În literatură, corpul uman schimbă perspectiva relației cu privitorul eficient. Mână-n mână Pentru specialiști Michelangelo (1475-1564), David, suveran al Regatului Israel (1004-965 î. H.), „favoritul Domnului”, ca păstor l-a învins pe uriașul Goliat, cu
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
rând la nivelul expresiei. Autoarea vine din școala calofilă, personalizată stilistic și ironică, a lui Cornel Regman sau Al. Cistelecan. Textele ei violează precauțiile stilului tranzitiv, autonomizându-se narcisist ca literatură până acolo încât comentarea unei cărți devine uneori un simplu pretext. În Graffiti veriga slabă a selecției autorilor împinge aceste date către autosubminare. Autorii prinși în sumar sunt în bună parte de raftul al doilea. Ca atare, se creează, pe de o parte, o anumită discrepanță între efortul hermeneutic investit și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
Sf. Iosif", misionar apostolic, paroh al catedralei "Sf. Iosif"487. Carol Auner a fost unul dintre preoții din Episcopia de București arestați la ordinul emis de Guvernul României, cu câteva ore înainte de intrarea în Primul Război Mondial, în august 1916; pretextul invocat a fost că erau supuși străini și internați pentru perioada 1916-1917 în Moldova 488. Referitor la momentul revenirii sale, el nota în memoriul de activitate pe anul 1926: "M-am întors în eparhie după 18 luni, în toiul ocupației
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parohiile acestora. Școlile și institutele catolice au fost reamenajate ca spitale și au fost rechiziționate de statul român ca bunuri ale "dușmanului"519, atitudine față de care episcopul Netzhammer a protestat în numeroase rânduri. A fost percheziționat și Spitalul episcopal, sub pretextul găsirii unui eventual telegraf fără fir. După intrarea trupelor germane în București și refugiul guvernului român la Iași, situația s-a schimbat: școlile catolice germane din București și-au reluat parțial activitatea, iar preoții arestați s-au întors din lagărele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]