10,986 matches
-
anumite stări x0, pentru care f(x0,p) = 0, adică nu apar modificări rapide. Mulțimea punctelor de echilibru x0 se va nota Mf și va fi o suprafață cu k dimensiuni. Atunci când apar modificări ale variabilelor lente p, apare o proiecție Tf a lui Mf. Precizând că variabilele rapide X se modifică având ecuația de dinamică: ),( pxf dt dx = care plasează starea sistemului undeva În mulțimea Mf, dată de f(x,p) = 0 și că există o proiecție Tj a lui
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
p, apare o proiecție Tf a lui Mf. Precizând că variabilele rapide X se modifică având ecuația de dinamică: ),( pxf dt dx = care plasează starea sistemului undeva În mulțimea Mf, dată de f(x,p) = 0 și că există o proiecție Tj a lui Mf pe spațiul variabilelor lente, se ajunge la concluzia că orice singularitate este echivalentă cu o catastrofă elementară. Teoria catastrofelor corespunde mai bine diversității, discontinuității și neliniarității fenomenelor din ecosisteme. Dar, cu toate progresele pe care le-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
anumite stări x0, pentru care f(x0,p) = 0, adică nu apar modificări rapide. Mulțimea punctelor de echilibru x0 se va nota Mf și va fi o suprafață cu k dimensiuni. Atunci când apar modificări ale variabilelor lente p, apare o proiecție Tf a lui Mf. Precizând că variabilele rapide X se modifică având ecuația de dinamică: ),( pxf dt dx = care plasează starea sistemului undeva În mulțimea Mf, dată de f(x,p) = 0 și că există o proiecție Tj a lui
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
p, apare o proiecție Tf a lui Mf. Precizând că variabilele rapide X se modifică având ecuația de dinamică: ),( pxf dt dx = care plasează starea sistemului undeva În mulțimea Mf, dată de f(x,p) = 0 și că există o proiecție Tj a lui Mf pe spațiul variabilelor lente, se ajunge la concluzia că orice singularitate este echivalentă cu o catastrofă elementară. Teoria catastrofelor corespunde mai bine diversității, discontinuității și neliniarității fenomenelor din ecosisteme. Dar, cu toate progresele pe care le-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
3000 3500 4000 mil. RON 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Buget de stat 0.26% din PIB 0.93% din PIB 0.75% din PIB 0.56% din PIB 0.38% din PIB 1% din PIB Fig.4.9. Proiecția fondurilor publice care se vor aloca pentru cercetare pe perioada 2005-2010 Sursa: Ministerul Educației si Cercetării - Autoritatea Naționala pentru Cercetare Științifică, 2005 Elaborarea Programului Operațional Sectorial (POS) privind Creșterea Competitivității Economice (CCE) s-a bazat pe obiectivele priorității strategice corespunzătoare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
3000 3500 4000 mil. RON 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Buget de stat 0.26% din PIB 0.93% din PIB 0.75% din PIB 0.56% din PIB 0.38% din PIB 1% din PIB Fig.4.9. Proiecția fondurilor publice care se vor aloca pentru cercetare pe perioada 2005-2010 Sursa: Ministerul Educației si Cercetării - Autoritatea Naționala pentru Cercetare Științifică, 2005 Elaborarea Programului Operațional Sectorial (POS) privind Creșterea Competitivității Economice (CCE) s-a bazat pe obiectivele priorității strategice corespunzătoare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
INCIPIENTE În dezvoltarea și progresia colangiocarcinomului sunt individualizate două tipuri de leziuni precursoare: neoplazia intraepiteliară biliară (BilIN) și neoplasmul papilar intraductal (IPN) [1,6]. NEOPLAZIA INTRAEPITELIALĂ BILIARĂ (BILIN) Este caracterizată de prezența de celule epiteliale atipice cu nuclei pseudostratificați și proiecții micropapilare în lumenul ductelor biliare [1]. Celulele atipice au un raport nucleo-citoplasmatic crescut, prezintă hipercromazie nucleară și pierderea parțială a polarității nucleilor [1, 6]. În funcție de intensitatea modificărilor celulare acestea se clasifică în: neoplazie biliara de grad scăzut (BilIN-1), de grad
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
de față nu vom analiza decît enunțuri tipărite. Să nu uităm, însă, că pînă și enunțurile aparent tradiționale sînt cel mai adesea fabricate cu ajutorul unor tehnologii complexe (rețele informatice, fax, telefon prin satelit etc.), iar textul însuși nu este decît proiecția unei imagini elaborate pe ecranul unui calculator. 7 SCENA ENUNȚĂRII 1. Cele trei scene O triplă interpelare Un text nu este un ansamblu de semne inerte, este urma unui discurs în care vorbirea este pusă în scenă. Să reluăm publicitatea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
credem și aici un cuvânt de spus. Estetica modernă însă refuză să acorde frumuseții naturii vreo calitate estetică. Iar dacă i-o acordă câteodată, calitatea estetică a frumuseții naturii n-ar avea o experiență obiectivă, ci ar fi o simplă proiecție subiectivă asupra ei. În cele din urmă, estetica modernă face o deosebire categorică și tranșantă între natură și artă, deosebire care nu e lipsită de justețe; dar concluzia la care ajunge este încă o inovație, adică o nouă amputare și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumusețile artistice”(Ch. Lolo: Introduction a l’ Esthetique, p. 157 ). În afară de om, zice același estetician francez, natura e dincolo de frumos și de urât; adică e indiferentă. Ca atare, noi suntem cei care o valorificăm într-un fel sau altul prin proiecția în afară a preferințelor subiective. Pentru estetica tradițională există, dimpotrivă, două izvoare obiective ale frumosului: natura și arta. Fie în ordinea metafizica, fie în ordinea psihologică, frumosul natural și frumosul artistic stau pe același plan al atenției(Tudor Vianu: Arta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fâșia de lumină a unui proiector. Estetica modernă, formulând acest fals principiu subiectivist pe seama naturii, își distruge de fapt însăși baza științifică, pe care vrea să se reazeme. Căci dacă natura e anestetică și ea se valorifică oarecum „pseudoestetic” prin proiecția unei preferințe a mea de om educat prin artă, atunci ce ne oprește să admitem că însăși capodoperele artistice sunt lipsite de proprietatea frumuseții, și astfel nu ele mi-o comunică mie, ci eu le-o proiectez ca și naturii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o gustă miliarde de oameni. Deformația, de care vorbim, nu există deci în acești oameni, ci în esteticienii care emit asemenea teorii. Charles Lalo insistă în special asupra acestei idei că natura e pseudoestetică, adică neutralitatea ei se valorifică prin proiecția unor reminiscențe artistice. Falsitatea acestei idei ne apare imediat dacă ne gândim bunăoară că poporul românesc iubește codrul și cântă la nesfârșit „frunza verde”. Nu e absurd să credem că acest popor, agramat prin veacuri, și prin veacuri îndrăgostit de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mistic. Dar noi credem că problema principală a inspirației stă tocmai în această dualitate, în acest sentiment de dominație transcendentă al subiectului extatic. Pentru psihologia pozitivistă, dominația transcendentă n-ar fi decât o iluzie, n ar fi adică decât o proiecție a inconștientului. Teoria aceasta a formulat-o William James, căutând să explice fenomenul convertirii religioase. Insul, preocupat de problema religioasă, trece mai întâi printr o perioadă de incubație, de coacere a ideii. Toate preocupările lui similare din această perioadă cad
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
transcendente. În realitate, totul n-ar fi decât o autodescoperire: propriul inconștient apărut ca flota din adânc, în orizontul conștiinței. N-ar fi vorba deci de nici un dualism real, de nici o putere transcendentă care își impune dominația, ci de o proiecție a inconștientului în marginile stricte ale imanenței psihologice. Teoria lui James însă nu rezistă criticii. Ea ar fi verosimilă în cazul când toate inspirațiile și toate convertirile ar fi precedate de o perioadă de pregătire, de coacere sau de incubație
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și îl înzestrează cu o splendidă serie de „categorii abisale”, care n-ar fi altceva decât tiparele primordiale în care zac toate formele de cultură. Să observăm însă că, dacă știința pozitivistă refuză ordinea transcendentă, pe care o declară o proiecție iluzorie a sufletului omenesc, o regiune ireală unde nu construiește decât fantezia iresponsabilă, aceeași știință nu face altceva decât să substituie transcendentului ordinea imanentă a inconștientului și să dea frâu liber imaginației să-l populeze cu fantome explicative, ce nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale; prin raporturi defensive față de un ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui nou echilibru narcisic (refulare, deplasare, refuz, clivaj, intelectualizare, ascetism, proiecție). Adolescența este în felul acesta un moratoriu identificat cu o problematică identificatorie: esențialul constă din negocierea doliilor, a pierderilor și a deziluziilor până în momentul în care subiectul poate să-și asume separarea și diferențierea în autonomie” (R. Doron, 1970, p.
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
slabi nu se oferă voluntar să răspundă (nu ridică mâna) profesorul nu poate fi acuzat că nu le-a dat posibilitatea să se afirme. 3. Unele forme de tratament diferențiat sunt necesare și reprezintă mai degrabă expresia lucrului individualizat, decât proiecția așteptărilor negative ale profesorului. Această observație este valabilă mai ales în cazul elevilor slabi din clasele mici care necesită structurarea aparte a conținuturilor și de urmărirea îndeaproape a muncii lor mai mult decât ceilalți colegi (T. Husen, T. Neville Postlethwaite
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
stadiul actual, "sincronic" al unei limbi - unități nemotivate, deoarece caracterul lor ne(de)compozabil opacizează relațiile etimologice dintre sensul literal și cel idiomatic. b) În schimb, "sintagmele stereotipe" (ex.: a se îmbăta turtă) sunt parțial motivate, întrucât, după cum am văzut, proiecția metaforică e posibilă doar pentru unul/unii dintre termenii unității (în cazul de față, turtă = "foarte tare"), celălalt figurând în continuare cu sensul său literal (a se îmbăta). c) În sfârșit, "textemele" (ex.: a face cu ou și cu oțet
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cazul de față, turtă = "foarte tare"), celălalt figurând în continuare cu sensul său literal (a se îmbăta). c) În sfârșit, "textemele" (ex.: a face cu ou și cu oțet) pot fi considerate fără excepție drept unități motivate, deoarece ele permit proiecția figurată/metaforică a tuturor elementelor care compun respectiva secvență de "discurs repetat". 3.3.2. Din perspectiva lingvisticii integrale, modelul prismatic prezintă, totuși, două carențe importante. În primul rând, el nu precizează cu exactitate planul/planurile lingvistice pe/în care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
rezultat din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor; (5) și (6) constituie semnificatele idiomatice ale "lexemelor" (de fapt, ale culturemelor) ce alcătuiesc un textem - semnificate care, fără a rupe orice legătură cu semnificatele lor strict lexicale, transcend aceste semnificate printr-o proiecție/ motivație de tip metaforic; (4) reprezintă doxa, adică semnificatul metaforic global la care trimite un textem și care rezultă din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor ce alcătuiesc textemul respectiv. Pe baza acestor distincții, putem stabili, în funcție de motivațiile care se stabilesc
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
generice" și pentru faptul că ele nu intră în opoziții cu alte tipuri de texteme din sfere semantice asemănătoare, care să le particularizeze astfel semnificațiile. 2.2.2. Alta e situația grupurilor de expresii care se construiesc pe baza unei proiecții constante într-un domeniu-țintă. În cazul textemelor diasketice din câmpul FURIEI, majoritatea lor se proiectează în domeniul corpului uman. Corpul este privit ca un CONTAINER, dar - cel puțin în cazul limbii române - această proiecție nu presupune neapărat imaginea FLUIDULUI sau
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care se construiesc pe baza unei proiecții constante într-un domeniu-țintă. În cazul textemelor diasketice din câmpul FURIEI, majoritatea lor se proiectează în domeniul corpului uman. Corpul este privit ca un CONTAINER, dar - cel puțin în cazul limbii române - această proiecție nu presupune neapărat imaginea FLUIDULUI sau schema ÎNCĂLZIRII. Amânăm, deocamdată, identificarea metaforei conceptuale aferente acestor reprezentări. În schimb, semnalăm că domeniul corpului este el însuși configurat în funcție de mai multe compartimente. Faptul a fost evidențiat de către Keiko Matsuki 359, care a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
furiei, deoarece ele pot fi localizate atât în zona "extremităților" corpului (ca manifestări epidermice), cât și în punctul culminant al procesului (ca manifestări faciale). 2.3.1. "Scenariul prototipic" descris mai sus necesită încă două observații. Prima dintre ele vizează proiecția sistematică a FURIEI într-un alt câmp idiomatic. Astfel, există numeroase expresii care, deși nu pot fi situate cu exactitate în traseul ascensional amintit, indică cu certitudine o culminare a acestuia. Ele se configurează, în mod generic, în jurul metaforei conceptuale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
accentuarea analogiilor și suspendarea tensiunii, fie prin "alunecarea" spre unul dintre cele două câmpuri, fie prin trecerea într-un plan 'metatextual' în raport cu ele, și (c) strategia epiforică, prin care coliziunea dintre CRI și CRII se reia și se rezolvă prin proiecția unui câmp CRIII, în care împăcarea celor două planuri anterioare ar fi posibilă (o "lume posibilă imposibilă"). Instituirea lui CRIII ar corespunde polului maximal al construcției de sens, realizabil doar în textele de tip poetic, anume creația de sens ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de aur 2.0. Apărut în 1933, romanul Creanga de aur este considerat una dintre capodoperele prozei lui Mihail Sadoveanu și ale literaturii române în ansamblul ei. Valoarea cărții a fost explicată de către critica literară prin coerența sa compozițională, prin proiecția mitică a faptelor relatate și prin profunzimea sensurilor sale. În această secțiune, ne propunem să explorăm modul în care textemele contribuie la construcția sensului romanului și, implicit, la impunerea valorii sale estetice. În acest scop, vom proceda la o triplă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]