8,522 matches
-
un bătrân, Hep, Hep, Hep”) (vezi și vol. dr. Peter Pink Die Heidegemeinde Ostern, Timișoara, circa 1939, p. 192). Semnificația inițială a formulei Hep !, Hep ! rezultă și din seriozitatea cu care era pro nunțată de țăranii români, după cum reiese din relatarea unei experiențe personale, publicată de folcloristul Moses Schwarzfeld : „În județul Fălciu, În drumul dintre Vaslui și Huși, mi-a fost dat, la 1881, să văd pe țăranii ce stăteau la seceră, lăsându-și lucrul și, drepți și țepeni, cântând cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
parte din scrisorile pe care le posed n-ar exista. În general, scrisorile către oricare redactor se învîrt în jurul chestiunilor privitoare la „soarta” unor texte ce au fost sau urmează să fie trimise: motivarea temelor alese (ori abaterea de la ele), relatarea dificultăților de redactare, justificarea întîrzierii de a le expedia etc. Prin frecvență, acestea sînt „clișeele”, „refrenele” lor. și corespondența mea cu anumiți autori s-a menținut un timp la chestiuni de genul celor amintite mai sus. în prima fază, adesea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Gesticone, Dicționar latin, p. 148). Dezgustat profund de cele văzute și auzite în zilele Conferinței, Camilar se referă la „coturnii” purtați de unii dintre cei ce se perindaseră la tribuna acesteia, pentru a se evidenția sau, mai ales, a acuza. Relatarea discuțiilor (v. Gazeta literară, 12, nr. 10, 4 martie 1965, p. 4-5, 7) arată că în cadrul acestora a existat un curent împotriva fostului Comitet de Conducere al Uniunii, a Biroului și a președintelui, Mihai Beniuc, care au încălcat „principiul muncii
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Sînt iar pe picior de război...” O revelație inclusiv pentru mine care le-am recitit acum în continuitatea lor, scrisorile lui Mihai Drăgan (6 decembrie 1937, Viișoara Tg. Trotuș, județul Bacău - 1 noiembrie 1993, Iași) pot fi definite, datorită frecventelor relatări de natură polemică, un „jurnal de front” (literar). însă, în primul rînd, ele sînt un document psihologic, întrucît redau graficul mișcărilor interioare ale unui om complex, cu trăiri intense, variate, tip reactiv, neliniștit, oscilînd între romantism și realism, opusul inșilor
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
poate auzi din orice colț al ei. Aici se țin cursuri și se pot auzi” (cf. Constantin Parascan, Cum i-am cunoscut..., Ed. Convorbiri literare, 2004, p. 192). Pe unii „bîlciul” i-a reconfortat (cum am dedus ulterior din diferite relatări), pe Ion Maxim însă l-a obosit și dezgustat, călătoria la „forum” considerînd-o inutilă. Evenimentul de la Iași a fost precedat și urmat de numeroase articole. îl amintesc aci pe cel ce mie mi s-a părut mai sincer decît altele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
108/055 compus din trei file ce fusese emis În anul 1971. Din păcate, data nu ne-a fost transmisă dar informațiile conținute de el ne duc cu gândul la raportul vreunui odios turnător, foarte posibil chiar din sânul bisericii. Relatarea acestuia a fost foarte detaliată ceea ce Înseamnă că raportorul avea ceasul la mână. Iată câteva crâmpeie: „Activitatea mai intensă a Început la 9,45 prin venirea lui Sofianu și a (nume șters, n.n.) care au primit, primul decizia de numire
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
subl.ns.)”. Cum În anul 1971 cel mai bun restaurant vasluian nu putea fi decât „Parcul trandafirilor”, atunci aici vor fi pus la cale dărâmarea Republicii Socialiste România cei doi convivi. Din păcate, numele șterse Înseamnă inconveniente În plus pentru relatarea cât mai fidelă a acestui material retrospectiv, dar cum regulile au fost fixate de legiuitor, trebuie musai să ne supunem. Despre cel de-al treilea preot se afirmase că făcuse parte cândva din P.N.C. (Partidul Național Creștin) despre care istoria
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la cale cu mare migală și pierdere de timp și nervi, iată și REALITATEA privind așa-zisa dare de mită. Totul fusese pus la cale de un ofițer de miliție cu care, zice-se, preotul era În relații excelente. Iată relatarea informatorului „Iancu” din data de 3 ianuarie 1973 ce, se pare că avea unele date despre grosiera Înscenare ce purta temuta și deopotrivă vicleană marcă a Securității: „În legătură cu ancheta În cazul pr. Sofianu, În ziua de 28 decembrie 1972, pe la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Se bucură sau stă un pic la Îndoială asupra contemplării sale filozofice asupra „operelor” lui Karl Marx și Frederich Engels?! ș. „(...) a fost bătut Îngrozitor” Dacă acum bătaia În timpul anchetării unui presupus infractor este interzisă (chiar dacă se mai practică, potrivit relatărilor televizate sau scrise ale unora trecuți prin celulele Poliției), pe atunci era cvasi-legalizată iar torturarea victimei devenise o banalitate din cauza căreia milițienii sau securiștii se scăpau pe ei de atâta râs Înădușit. Informatorul Iancu Își continuase turnătoria În felul următor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dar Chris opinează că drumul reptilelor este într-o direcție negativă, nu deviat de obstacolele întâlnite. A doua ceremonie cu Jorge Ziua următoarei ceremonii. Ne întâlnim la debarcader, suntem cincisprezece oameni de această dată, mulți au decis să participe în urma relatărilor noastre entuziaste. Grazyna nu va participa, este încă prea slăbită după „operația” de acum trei zile dar Jorge i-a promis că va „lucra” pe ea de la distanță. Printre cei prezenți o văd din nou pe femeia belgiancă, de această
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
au reușit să aibă o experiență pozitivă relativ similară cu cea precedentă. Mie nu îmi vine a zice nimic dar Jorge mă întreabă direct și reușesc să articulez doar că a fost o experiență interesantă. Nici nu mai aud restul relatărilor, mă întind pe saltea încercând să înțeleg ce s-a întâmplat de fapt. Chris îmi spune că a simțit cum mă chinuiam și a încercat să mă calmeze, fără să înțeleagă de ce pun atâta la inimă manifestările unei nebune. Scott
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
modele de urmat, cât și soluții. Cu siguranță că cititorii vor urma același traseu pe care l-am urmat și eu, și anume, scrutând printre valurile vieții și ale experiențelor relatate, un scop. Se vede foarte clar că scopul acestor relatări nu este denigrarea unei biserici sau a unor pastori, și nici lauda de sine. Autorul a dus cu tenacitate o luptă care nu era necesară, fiind lovit mai mult din interior, în mod neașteptat, și fiind descurajat adesea până la cele
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
49,6: ,,De aceea, te pun să fii Lumina Neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului!” CAPITOLUL 10 CATARAGOZO, zis “Colț de piatră” Cu mulți ani în urmă, când eram copil, la una din sesiunile Conferinței Generale, am urmărit o relatare care m-a impresionat extraordinar de mult: Printre delegații care se perindau în acea dimineață prin fața microfoanelor din marea sală, se afla un tânăr în jur de 30 de ani, îmbrăcat ciudat, fapt ce trezea curiozitatea tuturor delegaților. Peste un
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Baptiști și Evangheliști). Îmi aduc aminte de un frate baptist care mi-a dat foarte multe Biblii și Noul Testament, dar și filmul “Isus”. Era prima dată când aveam acest film în mână. Era de aproximativ o oră, foarte apropiat de relatarea biblică și trebuia prezentat cu aparat de proiecție. Cu acesta am făcut cea mai mare lucrare prin cartier în acea perioadă. Am avut și diapozitive cu tot felul de subiecte, atât pentru adulți cât și pentru copii. CAPITOLUL 16 Prima
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
-ne foarte dur că nu l-a mai vizitat nimeni în toată această perioadă de 14 ani de când a plecat din Biserică). - Sunt sigur că știți cu toții pilda fiului risipitor și că ați ascultat-o de nenumărate ori în diferite relatări și, de fiecare dată, v-ați bucurat de finalul ei fericit. Ei bine, am să vă povestesc azi întoarcerea fiului risipitor și fac lucrul acesta nu pentru că eu o să vă povestesc mai frumos această pildă, ci pentru că relatarea mea este
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în diferite relatări și, de fiecare dată, v-ați bucurat de finalul ei fericit. Ei bine, am să vă povestesc azi întoarcerea fiului risipitor și fac lucrul acesta nu pentru că eu o să vă povestesc mai frumos această pildă, ci pentru că relatarea mea este una adevărată: “Într-un cartier de la periferia orașului, locuia un tânăr în vârstă de 24 de ani. Era căsătorit și avea un copil. Era un băiat liniștit și, deși se afla la o vârstă la care mulți își
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
părinții, pe care chiar i-a renegat. Hotărât, el și-a schimbat numele din Penu în Iliescu, declarând rudelor: Veți vedea voi ce bine o vor duce copiii noștri în viitor, sub comunism, când va veni la putere.)" Așadar, din relatările rudelor familiei lui Iliescu și ale celor care i-au cunoscut la Oltenița bunicul și tatăl, ar trebui să deducem că Alexandru Penu și-ar fi renegat familia din motive ideologice, moment în care și-ar fi schimbat numele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
regimului comunist - aici nu greșeau în totul și în final ultima acuzație era aceea că am scindat colectivul școlii în care eram director. În situația de atunci chiar și o învinuire de crimă mi s-ar fi putut înscena! În relatările mele autobiografice amintisem de faptul că în 1942 am avut o atitudine de omenie, ocrotind grupul de evrei din țară, pe care l-am primit în garnizoana în care mă aflam - lucru relatat și în rememorarea de față. Din ocrotitor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
la mormânt, iar bulbul îngropat în fața casei noastre rodește în fiecare an și dăruiește aceeași floare bogată ființei care a dat naștere fiicei mele și care mi-a înseninat viața timp de 43 de ani. Mă voi opri aici cu relatările, nu înainte de a-mi exprima anumite păreri asupra vieții mele obișnuite și a lumii în care am trăit. Câteva cuvinte despre examenele de admitere la liceu. Din 1959, când mi-am terminat studiile universitare până la pensionare, am fost solicitat în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
narator constatăm ponderea substanțială pe care o au cuvintele care descriu punerea în ecuație a simțurilor, de la cel tactil, la cel auditiv, de la cel vizual la cel olfactiv, singurul neîntrebuințat fiind cel al gustului. Simțurile sunt cele care decid în ceea ce privește relatarea, ele constituie filtrul prin care evenimentele intră în câmpul nostru de observație, iar naratorul anunță o dereglare sistematică a lor. Tonul relatării păstrează o neutralitate aproape clinică, ceea ce conferă acea siguranță mimetică prozei realiste. Considerațiile accentuează înainte de toate rolul de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de la cel vizual la cel olfactiv, singurul neîntrebuințat fiind cel al gustului. Simțurile sunt cele care decid în ceea ce privește relatarea, ele constituie filtrul prin care evenimentele intră în câmpul nostru de observație, iar naratorul anunță o dereglare sistematică a lor. Tonul relatării păstrează o neutralitate aproape clinică, ceea ce conferă acea siguranță mimetică prozei realiste. Considerațiile accentuează înainte de toate rolul de observator lucid al naratorului, chiar și atunci când gradul său de contrariere este maxim. Putem spune că naratorul chiar înregistrează ceea ce se află
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rând în limbajul filmului, înregistrarea nemediată a eveni- mentului brut se încadrează în acuratețea a ceea ce André Bazin numea camera‑stilou. Până și localizarea atentă în cadru și înregistrarea bruiajelor sunt în măsură să spo- rească impresia de cinévérité a relatării. Să ne întoarcem la simțuri, o trecere în revistă a voca- bularului prin care percepția acustică, vizuală, olfactivă sau tactilă este invocată ne avertizează asupra delimitării unui câmp de observație. Din zona acustică putem selecta acele zgomote care ne situează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
amănunte. Însă naratorul nu descrie ceea ce vede, pentru că praful îi blochează perspec- tiva. Episodul descris este fie unul la care a asistat anterior, eventual în copilărie, reproiectat la scara exasperării în noi circumstanțe, fie unul imaginar recuperat pe baza unei relatări care precizează faptul cutumiar. Însă, până la un punct, naratorul întreține iluzia participării sale directe. Putem observa dilatarea fiecărui detaliu și înregistrarea minuțioasă, în crescendo a tensiunii nervoase a animalului lapidat, mizanscena dramatică în raport cu prozaismul evenimentului din stradă. Există un crescendo
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
până la un punct, naratorul întreține iluzia participării sale directe. Putem observa dilatarea fiecărui detaliu și înregistrarea minuțioasă, în crescendo a tensiunii nervoase a animalului lapidat, mizanscena dramatică în raport cu prozaismul evenimentului din stradă. Există un crescendo, există tensiune, există climax în relatarea episodului imaginar care are și un alt deznodământ, dramatic, dar nu tragic. În stradă lucrurile stau altfel, vederea a fost blocată tem- porar de norul de praf stârnit de măturoaie, așa cum și țipetele animalului nu se mai aud din cauza râsetelor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
trebui să le pună în act. Mulțimea se desface ca nebunul să poată vedea, mulțimea asigură vizibilitatea maximă, expunându-l pe evreu exac- țiunii pentru care societatea de goi în ansamblul ei devine scena unui act sacrificial. Sosirea diligenței și relatarea unui jaf însoțit de omor la un han relativ apropiat constituie un mod de a amplifica starea de angoasă a subiectului. Caracterul programat al studiului de caz stă și în aceste intenționate acumulări de evenimente care se succed puțin verosimil
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]