8,718 matches
-
foarte îndepărtat, tovarășii săi erau un cerb, o potârniche, un elefant și un rege al maimuțelor. În alte perioade, s-a revăzut în persoana unui eremit, a unui fermier, a unui ministru și chiar a zeului Sakka. Această idee a renașterilor se regăsește și în Grecia antică. Pitagora, care accepta metempsihoza, a declarat că sufletele purificate, ca al său, regăseau memoria renașterilor lor succesive; și Empedocle, se spune, credea că fusese în trecut o fată tânără, un tufiș, o pasăre și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
revăzut în persoana unui eremit, a unui fermier, a unui ministru și chiar a zeului Sakka. Această idee a renașterilor se regăsește și în Grecia antică. Pitagora, care accepta metempsihoza, a declarat că sufletele purificate, ca al său, regăseau memoria renașterilor lor succesive; și Empedocle, se spune, credea că fusese în trecut o fată tânără, un tufiș, o pasăre și un pește. Poveștile, narând aventuri din viețile trecute ale lui Buddha, ale discipolilor și ale dușmanilor săi, însoțite de lecții și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Povestirile de acest fel au o valoare inestimabilă pentru studiile folcloristice din vremea noastră, având în vedere că motivul lor reapare în mod frecvent pretutindeni în lume. În credința buddhistă, Buddha este ultimul stadiu care încheie un lung șir de renașteri. De fapt, există mai mulți Buddha-și care au trăit pe pământ. Prințul Siddhartha este al șaptelea din această serie, și el va fi urmat de Maitreya, acum bodhisattva în cerul Tuśita. Potrivit legendei, viitorul Buddha și-a ales singur
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și peste dorințe, revine, și prin viziunile sale caută să l distragă de la concentrarea spirituală, pentru a-l împiedica să ajungă la cunoașterea ultimă. Acest zeu a înțeles că descoperirea iminentă a salvării, oprind ciclul etern al nașterilor, morților și renașterilor, va pune capăt domniei sale. În toate versiunile, se observă că în lupta care se declanșează între Gautama și Măra, primul este de fapt agresorul. El este cel care amenință că distruge puterea Zeului Morții. Practic Gautama și Măra sunt realmente
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a văzut că lumea nașterii și a morții, saṃsăra, era „lipsită de substanță, ca și măduva unui platan”. În cea de-a doua veghe, între orele 22-2, el a dobândit „ochiul divin de o puritate perfectă” și a văzut că renașterea ființelor depinde de meritul faptelor lor, însă „nu a văzut nimic substanțial în lumea devenirii, așa cum nu se găsește nici o măduvă în arborele de platan atunci când i se cojesc straturile unul câte unul”. În cea de-a treia veghe, între
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
arborele de platan atunci când i se cojesc straturile unul câte unul”. În cea de-a treia veghe, între orele 2-6, a văzut adevărata natură a lumii, a văzut cum avariția, înșelătoria și ignoranța produceau răul și împiedicau coborârea de pe roata renașterii. Culmea transei sale a fost Trezirea, starea de atotcunoaștere. „Din creștetul lumii în jos el nu a putut găsi nici un «sine». Ca și focul, atunci când combustibilul este complet ars, s-a liniștit. Pământul s-a mișcat încoace și încolo ca
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
îndelung asupra noii înțelegeri a robiei oricărei existențe individualizate: forța fatală a ignoranței înnăscute, care își împrăștie vraja asupra tuturor viețuitoarelor; setea irațională de viață de care e pătruns totul după aceea; ciclul nesfârșit al nașterii, suferinței, decăderii, morții și renașterii. După scurgerea acestor șapte zile, Buddha s-a ridicat și a mers până la un banyan, „copacul păstorului de capre”, la poalele căruia și-a reluat poziția cu picioarele încrucișate; și acolo, vreme de încă șapte zile, s-a scufundat din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și, cu mâinile împreunate la frunte, se înclină în semn de adorație în fața mântuitorului lumii. În această legendă și în imaginile cu Buddha Muchalinda e reprezentată o perfectă reconciliere a principiilor antagonice. Șarpele, simbolizând forța vitală ce motivează nașterea și renașterea, și mântuitorul, cuceritorul acelei oarbe voințe de viață, sfărâmătorul lanțurilor nașterii, deschizătorul drumului către Transcendentul Nepieritor, aflați aici într-o unire armonioasă, deschid ochilor o priveliște situată dincolo de dualitățile gândirii. Buddha a rămas în starea de iluminare timp de șapte
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Celui Binecuvântat, leul, lotusul și cei șapte pași ai lui Buddha. Datorită alcătuirii și formelor sale - cerc, spițe, centru -, roata semnifică curgerea timpului, care nu se sfârșește niciodată, devenirea neîntreruptă. Roata se mai referă la ciclul continuu al nașterilor și renașterilor (saṃsăra) și, în același timp la propovăduirea continuă a Dharmei. Din acest motiv, Buddha este numit ćakravarti, „cel care învârte roata”, iar prima sa predică a fost intitulată Dharmaćakrapravastana, „Punerea în mișcare a Roții Legii”. Urma pasului lui Buddha (buddhapăda
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
degrabă îndemnuri sau recomandări pentru un mod de viață corespunzător eliberării spre care se tinde. Atunci când discipolul se supune, prin aplicarea sau respectarea lor, autocontrolului moral, el nu face altceva decât să-și amelioreze forma de existență odată cu fiecare nouă renaștere. În schimb, în creștinism, respectarea celor zece porunci, pe care Iisus le preia din tradiția iudaică și le recomandă și El, este absolut obligatorie și contribuie la mântuirea crediciosului. Conținutul celor două „decaloage” nu este identic, dar există și prescripții
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
care susține ideea că balanța în sensul unui anumit echilibru este una profund naturală a comportamentului uman. Ca atare, nu este surprinzător ca aceasta să apară chiar și în comportamentele politicii internaționale. Potrivit lui Vagts, originile conceptului se regăsesc în epoca Renașterii, când statele italiene reprezentau un imbold pentru politica expansionistă a regilor francezi. În cele din urmă, în 1494, Carol al VIII-lea invadează Italia, declanșând astfel lupta pentru hegemonia europeană în termeni strict politici și strategici și dând imboldul formării
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
că acest mare adevăr își are și el excepțiunea sa. Nu este în lumea aceasta totul deșertăciune, rămâne ceva statornic, rămân faptele mari cari sunt neperitoare! Da, fraților, faptele mari opresc chiar moartea! Se zice că Vodă-Cuza a murit... Dacă renașterea României a murit, apoi... a murit și Vodă-Cuza, căci Vodă-Cuza nu este decât renașterea României! Dară, vă rog credeți, oare, că vin aci să fac istoria acestui domn? Nu! Căci care glas poate să o facă? Care pagină tipărită poate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aceasta totul deșertăciune, rămâne ceva statornic, rămân faptele mari cari sunt neperitoare! Da, fraților, faptele mari opresc chiar moartea! Se zice că Vodă-Cuza a murit... Dacă renașterea României a murit, apoi... a murit și Vodă-Cuza, căci Vodă-Cuza nu este decât renașterea României! Dară, vă rog credeți, oare, că vin aci să fac istoria acestui domn? Nu! Căci care glas poate să o facă? Care pagină tipărită poate să fie așa de adevărată și așa de elocventă, ca fața țării însăși? Fața
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
declararea războiului, s-au deschis în toată țara subscripțiuni pentru cumpărare de arme. Toate consiliile comunale și județene au subscris sume însemnate; de asemenea și foarte mulți particulari. două crime celebre O telegramă din Brașov anunță că asasinii din strada Renașterii din București au fost osândiți la moarte prin ștreang. Dar ce era asasinatul din strada Renașterii? În luna lui august 1876, Bucureștiul a fost îngrozit de o crimă petrecută în plin centru al Capitalei și în timpul zilei; o doamnă Orăscu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și județene au subscris sume însemnate; de asemenea și foarte mulți particulari. două crime celebre O telegramă din Brașov anunță că asasinii din strada Renașterii din București au fost osândiți la moarte prin ștreang. Dar ce era asasinatul din strada Renașterii? În luna lui august 1876, Bucureștiul a fost îngrozit de o crimă petrecută în plin centru al Capitalei și în timpul zilei; o doamnă Orăscu și fiica sa Cleopatra au fost găsite în pimniță, moarte prin strangulare. Iată cum s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ani, și bărbatul ei Fazekas István - fiind condamnați la moarte și executați prin spânzurare la 27 mai/9 iunie 1878 („Ucigașii d-nei Orăscu“, Pressa, an. XI, 9 iunie 1878, p. 3, știre pre luată din Gazeta Transilvaniei). „Crima din strada Renașterii“ a avut loc însă nu în august 1876, cum notează Bacalbașa, ci la sfârșitul lunii iulie 1877 (vezi o primă relatare, sobră, în Pressa, an. X, 2 august 1877, p. 3; asasinii au fost prinși în Transil vania, câteva săptămâni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care vrea să facă să se vorbească de dânsul ca de un celebru hoț. Iată, după versiunile epocii, cum a fost săvârșit furtul. 422 addenda lasă un nume neuitat în inimile noastre, un nume scris cu litere neșterse în istoria renașterii noastre naționale!... Timpul tutelei străine, timpul vasalității a trecut dară și România este și va ști a fi o țară liberă, o țară de sine stătătoare!“ (MOF., nr. 256, 15/27 noiembrie 1877, pp. 6455-6456). Mesajul era semnat de principele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
124-126, 358; Patrie 130; Piața Amzei 122; Poetului (Ienă chiță Văcărescu) 130; Polonă 197; Poșta Veche (Nicolae Golescu) 121; Ed gar Quinet (Nouă) 124, 126, 264; RaduVodă 258; Regală (Aristide Briand; 13 Decembrie) 125, 130, 134, 136, 398; Remus 258; Renașterii 394, 395; Râureanu (-Măgureanu) 49, 50, 113, 130, 134; Romană 122, 258; C.A. Rosetti (Clemenței) 121; Sapienței 215; Sărindar (Const. Mille) 114, 127; Scaune 322; Sevastopol 117, 369; Sf. Constantin 142; Sf. Ionică, 379, 419; Sf. Nicolaeșelari 135; Sf.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unul dintre cei mai mari șmecheri pe care i-am cunoscut, să afirme că am porniri de sinucigaș. Lipsit de instinctul de conservare, fără protecție înaltă, trebuia inexorabil să fiu marginalizat. „Sinuciderea” mea „politică” sper să fie urmată de o renaștere profesională. Cu cît redescopăr mai mult gustul meseriei, cu atît îmi dau seama mai bine pe lîngă ce deșertăciuni am trecut. *Jurnalul e un loc mai potrivit pentru a consemna insultele decît „complimentele”. Față de acestea din urmă sînt nu numai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
părere proprie. Aș dori ca postul dvs. de radio să sublinieze în cadrul emisiunilor sale acest aspect, să se arate cât de nefastă este pentru țară această autocrație care o întrece pe departe cea a fostei dictaturi regale în perioada Frontului Renașterii Naționale. Vă mulțumesc pentru publicarea acestor rânduri. P.S. Îmi pare rău că nu pot semna cu numele meu aceste rânduri, dar familia noastră se compune din peste 20 de membri, care, cum bine știți, ar avea de suferit crunte represalii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
am ajuns în beciurile Miliției și apoi în pușcăria din Oradea, unde am stat șase lunișoare din cele nouă ce le-am primit pentru tentativa amintită. Calvarul și teroarea vieții mele încep însă odată cu majoratul și, în același timp, cu renașterea dorinței mele de a pleca în libertate și de a scăpa de asuprirea din țara noastră. Începusem să mă pregătesc pentru a doua fugă și, ca orice om calculat, am strâns câteva mărci procurate cu mari riscuri la negru de la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
chiar la Începutul referatului, putea fi o gafă explozivă (se știe cine simboliza, pe atunci, „televiziunea”...), dar era citată cu perfect firesc, tocmai pentru a păstra senzația „normalității” și a evita orice sugestie de neobișnuit, primejdios, subversiv. Stereotipa invocare a „renașterii” din 1965 (pe care și eu o folosisem În carte, dar mai curând În sens subversiv, pentru a sugera cititorului diferența, după 20 de ani) oferea „acoperire” pasajelor dubioase, calificate neutru, când nu și simpatetic, de către referent, fie că era
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de-al IX-lea Congres al PCR. După 1965 are loc „În literatura română un extraordinar fenomen dinamic de Înnoire și diversificare” (p. 21), o nouă etapă (p.22), o Înnoire (p. 132); se vorbește despre un „climat general de renaștere și speranță” (p. 96), despre „renașterea literaturii și artei, după 1965” (pp. 102-103) și „marele salt al literaturii după 1965” (p. 109). Autorul situează, În fapt, Întreaga bogăție a formelor și formulelor, experiențele și personalitățile literare românești din ultimele două
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
PCR. După 1965 are loc „În literatura română un extraordinar fenomen dinamic de Înnoire și diversificare” (p. 21), o nouă etapă (p.22), o Înnoire (p. 132); se vorbește despre un „climat general de renaștere și speranță” (p. 96), despre „renașterea literaturii și artei, după 1965” (pp. 102-103) și „marele salt al literaturii după 1965” (p. 109). Autorul situează, În fapt, Întreaga bogăție a formelor și formulelor, experiențele și personalitățile literare românești din ultimele două decenii sub semnul Înnoirilor inaugurate de către
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nu renunțase Însă nici la vechile preocupări. Nu mică mi-a fost uimirea primind În 1987, când eram deja la Berlin, eseul Norman Manea and the Roumanian Jewish Renaissance, publicat În foarte buna revistă londoneză Jewish Quarterly. Renaissance? Despre ce „Renaștere” putea fi vorba Într-o țară pe moarte? Autorul se referea la treptata „Întoarcere” a scriitorilor români de origine evreiască (a huliganilor, aș spune azi) la tensiunile „identității” lor complicate, mereu pusă În chestiune. Nu era vorba, subliniase, de o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]