7,552 matches
-
registrul cult. Unele combinații sunt fixate în terminologia anumitor limbaje științifice: timpul total de deplasare (E. Poll, Fizică: 27), reflexia totală (idem: 89), drumul optic total (idem: 112) colesterolul total producția totală (S. Mihăilescu, Economie: 43) utilitatea [economică] totală - satisfacția resimțită de un consumator prin consumarea mai multor doze din unul sau mai multe bunuri economice (idem: 45), în opoziție cu utilitatea economică individuală - prețuirea pe care un consumator anume o acordă fiecărei unități (doze) dintr-o mulțime de bunuri omogene
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
măsură imposibil de determinat în mod sistematic în timp ce am putea, așa am încercat să fac, să precizăm conținutul diferitelor libertăți. Astfel, trebuie să acceptăm: societatea noastră, pe care majoritatea dintre noi o considerăm ca o societate a libertăților, poate fi resimțită de către o parte din populație ca o societate de opresiune, din cauza condițiilor materiale în care trăiesc aceste persoane și pentru un alt motiv care merge mai departe, și anume, reprezentarea lor despre o societate bună. În măsura în care ei consideră că societatea
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
a fi liberi într-o anumită societate, de vreme ce ideologia fiecăruia este cel puțin una dintre cauzele principale a sentimentului de libertate sau dimpotrivă a lipsei de libertate. Pe lângă acestea, știm, de asemenea, că disciplina profesională care există în întreprinderi este resimțită de o parte a populației și de muncitori ca un sistem de non-libertate, și că această impresie de non-libertate nu ar putea fi atenuată decât de o organizare mai puțin ierarhică a muncii sau printr-o aderare crescută a muncitorilor
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
scurte. Acesta este prezentul. Ce ne rezervă viitorul? Viitorul a devenit nu numai preocupant, ci și presant. Suntem presați de evenimente, de schimbări care se petrec cu repeziciune, de realități explozive. Primul deceniu al noului mileniu a adus noi provocări, resimțite de fiecare om. Se manifestă acut, la nivel planetar, o criză energetică și o criză a resurselor naturale. Prețul petrolului și al gazelor naturale crește vertiginos. O perturbatoare criză economico financiară și-a extins unda de șoc. Firme altădată prospere
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lipsi ceva, îl determină să devină avar, frica de boli îl determină să nu aibă contact cu alte persoane sau să se izoleze în medii sterile, etc. De data aceasta, insecuritatea pare a fi multiplă și sarcina celui care o resimte așa este de a se pune la adăpost de orice lucru. Securitatea este acum valoarea supremă pentru individ. În forma supracompensată, acest complex se manifestă prin raportarea vieții la moarte. Insecuritatea se transformă în sfidarea permanentă a morții, într-un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
suferința unui handicap real sau a unui defect vizibil, de la un mod de a fi care determină rușine, stânjeneală. În copilărie, între 6 și 12 ani, „a nu fi ca ceilalți” declanșează o ilaritate a copiilor (la școală, la joacă), resimțită dureros de cel în cauză. Altă cauză poate fi găsită în sistemul de educație. Părinții sau profesorii folosesc sentințe „educative” de tipul: „ești un imbecil”, „nu ești bun de nimic”, etc. Același rezultat defavorabil îl pot avea comparațiile între copii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
omul - în fața forțelor naturii, pianistul debutant - în fața unui faimos executant. Când devine maladiv sentimentul de inferioritate? Să luăm drept exemplu pe tânărul pianist. Este el inferior marelui virtuoz? Da, pentru că posedă mai puțină pricepere decât acesta. Dar, mai întâi va resimți această inferioritate ca fiind limitată la domeniul pianului; apoi această inferioritate naturală nu va da naștere la agresivitate ori umilire. Acest tânăr pianist va avea impresia că știe mai puțin și că are mai puține cunoștințe decât celălalt. Dar nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vremii. Mic dicționar de literatură română (2000) include, pe lângă autori, indiferent de meridianul unde s-au manifestat, publicații, curente literare și instituții. Romanul Misiunea de investigare (1987) aduce în prim-plan problematica formării personalității și a limitelor impuse existenței spirituale resimțite de trei generații în intervalul 1936-1976, drama marii falii culturale din veacul al XX-lea, mai ales pentru Europa de Est. Versurile din placheta Limite (2003) vădesc un ochi lucid, introspectiv, și o gestică sobră, dar cu deschideri pentru surprinderea bucuriilor ingenue
ŢARALUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
dragoste (1958) un filon clasicist își face apariția, din ce în ce mai vizibil, în masa amorfă a poeziei realist-socialiste, prezentă în mai multe volume eclectice. O dimensiune morală iese la iveală în rondeluri satirice, însă fără miză estetică. Tentația epicizării, a colocvializării se resimte în lirica socială din Copiii cartierului (1961), pentru ca „romanul în versuri” (Aurel Martin) Povestea Ioanei (1963), scris în stil folcloric, pe alocuri reușit stilistic, pe alocuri fals, să adopte o tramă epică și lirismul dialogat. Inventivitatea lingvistică a poetului găsește
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
alți câțiva (1960), Ronț-Ronț (1962), Elev în clasa întâia A (1964) ș.a.m.d. - , de vreme ce aici didacticismul nu inhibă, ci stimulează fabulația. În schimb, teatrul, alcătuit îndeobște din texte scurte, scrise pentru a fi jucate de amatori, școlari sau adulți, resimte din plin efectele ideologizării. Astfel, în piesa Într-o seară de toamnă (1963) o tânără ilegalistă reușește să îi înduplece pe soldații însoțitori să o elibereze, impresionându-i prin puritatea ei morală. SCRIERI: Avantajul de a fi câine, București, 1938
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
mici studii penetrante, evaluând scrierile în context larg cultural, în timp ce privirile istorice care au în atenție teatrul sau învățământul din Bucovina devin argumente ale românismului, într-o luptă inegală cu influența copleșitoare a culturii germane îndeosebi și cu presiunea politică resimțită în provincie. Nici colaborarea la Dicționarul limbii române, proiect condus de Sextil Pușcariu, nici preocupările de editor - sub auspiciile Societății Academice Junimea din Cernăuți strânge în volum foiletoanele lui Mihai Teliman, însoțite de o substanțială prefață - nu sunt întâmplătoare. Pe
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
de regulă, la includerea unor doine, cântece propriu-zise, strigături și chiar descântece în structura reprezentărilor dramatice. Interferența cu creațiile culte este însă reciprocă. Comodia vremii (Franțuzitele) a lui C. Facca și unele comedii ale lui V. Alecsandri și Matei Millo resimt puternic influența t.p. de păpuși, așa cum multe spectacole folclorice poartă amprenta textului scris. Piesele ce alcătuiesc repertoriul t.p. continuă să se bucure de interes și conferă sărbătorilor de iarnă o strălucire unică. Surse: G. Dem. Teodorescu, Poezii populare
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
finit sau infinit, poate încerca sentimente nefericite, poate fi incognoscibil. 3. Contemporanii lui Buddha În afara doctrinelor anonime mai sus menționate, izvoarele ne-au păstrat numele câtorva mișcări religioase apărute în India de nord-est, acolo unde influența indoariană a fost puternic resimțită de indigenii nearieni. Astfel sunt adepții Ăjīvika, al căror conducător a fost Maskarin Gosăla (păli: Makhali Gosăla) și adepții Nigrantha („cei fără loc”), adică jainiștii, adepții lui Mahăviră. Textele buddhiste precum Sămaññaphala-sutta citează pe cei șase eretici sau maeștri rivali
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și activitatea literară a unor autori, precum Tagore în India și Eminescu la noi. În mod paradoxal, influența buddhismului pare să fie mai pronunțată la Eminescu decât la Tagore. O posibilă explicație ar consta în aceea că la Tagore se resimte o dragoste intensă de viață și de lume, oarecum contrară concepției lui Buddha, în timp ce la Eminescu buddhismul era mai apropiat firii sale romantice și retrase. Învățătura lui Śăkyamuni a fost nu doar o pasiune intelectuală a poetului român, ci un
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
evoluează în interiorul unei realități date, și cele critice, care își propun schimbarea acestei realități. Adepții teoriilor critice resping abordarea statocentrică, argumentând că, de foarte multe ori, chiar statele sunt o parte a mproblemei securității. Se presupune că cetățenii statelor opresoare resimt că cele mai importante amenințări vin chiar din partea autorităților. Aceste teorii propun individul ca nivel preferat al discutării securității, iar dimensiunea acțională a acestei paradigme îi face pe unii dintre teoreticienii săi să mute accentul pe problema emancipării indivizilor și
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
filiera prin care suntem rude, și n-a Încercat să scoată nimic de la mine, numa’ atâta, a vrut să mă vadă... După aia am aflat c-o fost la mine acasă și-o spus despre mine cum sunt... Cum ați resimțit a doua arestare? A fost mai dificilă ca prima? În prima eram tânăr, n-am considerat că pierd nimica, numa’ atâta mă gândeam la supărarea părinților... A doua a fost un pic mai greu, că mă căsătorisem, și din nou
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
interviului locuia În Târgu Mureș. Interviu realizat de Alin Mureșan la 29 mai 2007. Transcrierea și tehnoredactarea interviului - Dan Drăghia, editarea - Alin Mureșan. Interviul se află În AIO-IICCR, având cotele 135, 136. Domnule Nagy, puteți să-mi spuneți cum ați resimțit instalarea regimului comunist În România? Mai Întâi, eu am crezut că va fi bine, până la ’48, atuncea când au luat puterea. Și, Începând din ’48, am văzut că toate sunt bazate pe Înșelăciune și pe minciună. De aceea am hotărât
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care unele din principiile de căpetenie ale „Petițiunii de la Iași“ sunt adoptate.41 literatura Părintele literaturii române, Ion Heliade Rădulescu, era în declin. Avea încă numeroși admiratori, dar nu mai putea produce. Trăia numai pe trecut, iar influența lui se resimțea asupra limbii scrise, care păstra încă formele degenerate ale eliadismului în agonie. La 1870, Ion Heliade-Rădulescu inaugurează un nou fel de petrecere literară; el începe, în ajunul Anului Nou 1870, seratele sale literare, cu 104 oracoli 42 după tradiția evreie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
popular urma pe alți ziariști cari scriau mai puțin estetic, însă mai mult înțeleși de masă. N.T. Orășanu avea un nume. Satirele lui, versurile lui umoristice, toate cu caracterul diatribei politice foarte naive, foarte primitive și incorecte ca factură gramaticală, resimțindu-se de incultura epocii, plăceau totuși. Pe Orășanu toată lumea îl făcea haz, iar unele din satirele lui erau cântate în oraș. bucureștiul în 1871 169 Revista contimporană (1873-1876), deja amintită aici; bihebdomadarul La Roumanie al lui Fr. Damé (1873-1876); gazeta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București sau la Iași). În realitate, „congresul“ din toamna anului 1871 nu a fost un congres al întregii prese române, ci numai al aceleia de nuanță liberală, convo carea acestei reuniuni ziaristice și politice fiind făcută din necesitatea din ce în ce mai acut resimțită de a se realiza o unitate a tuturor grupărilor liberale în vederea luptei ini țiate pentru răsturnarea regimului conservator. Ideea convocării unei reuniuni a reprezen taților pre sei române a fost enunțată în vara anului 1871, aproape simultan, de principalele periodice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
clară: aceea de a fi cu toții sănătoși. După-amiază m-a vizitat Corneliu Dima-Drăgan. S-a lamentat mai puțin decît data trecută, dar păstrează încă în gesturi urme de deznădejde, ca să nu zic de lehamite. Fără îndoială, n-o duce ușor. Resimte - mi-a declarat - puținătatea prietenilor (cine are, cu adevărat, mulți?) și apăsarea multiplelor nevoi materiale. Totuși nu și-a pierdut amabilitatea și reflexul de a zîmbi: un zîmbet modest, politicos, fugitiv. Am băut împreună vin de Frumușelu și..., la urmă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fuseseră scrise cu cîțiva ani în urmă, nouă fiind doar formula de „umanism getic”, introdusă printre rînduri, ici-colo, cu stiloul. Ce l-a determinat pe eminescologul bucureștean să le actualizeze atît de superficial? Cred că puseul de tracomanie care se resimte în climatul nostru cultural. Ce și-o fi zis dumnealui? Că dacă-și agrementează articolul cu „umanismul” „celor mai viteji dintre traci” (Herodot), „merge”, i se publică „urgent”! Din păcate, Gr.T. n-a ales prea bine destinatarul: l-am respins
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Am sărit peste etapa „rumegării” cunoștințelor, a reflecției, mai ales în epoca „buletinelor informative”, numeroase la începutul anilor ’70. Eram încărcat de amănunte ca un molid de ace și, pe deasupra, euforic. Credeam că nu se vor scutura niciodată. Eroarea am resimțit o nu în fața unor erudiți, ci în a unor interlocutori de o relativă simplitate. Cîte un „cum?” și cîte un „de ce?” (naiv, fără intenție de șicană) m-au pus în dificultate. Anumite răspunsuri a trebuit să le improvizez, de fiecare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe la alții, ca să ascult muzică? în al doilea, mă anunța că lefuzorul deja a năucit-o, tata fiind, se înțelege, cel vinovat de aducerea în casă a „hodorogelii” aceleia, pentru care neglijează uneori treburile din gospodărie. Dependența de difuzor am resimțit-o eu însumi. Ca student, în vacanțe, am stat nenumărate ore cu urechea lipită de el, deși pentru mine nu mai era de mult o noutate. N-aveam altă sursă de știri și divertisment. În schița mea arătam eficiența difuzorului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bine pe care mi l-a făcut într-o mulțime de rele) m-a sfătuit să mă duc să mă odihnesc. S-au scurs doisprezece ani de atunci. G., Cs. și alții au folclorizat întîmplarea, fiecare după imaginația sa, dar resimt încă frustrarea de a nu avea amănunte. Cînd vor să producă o „diversiune”, nu pierd ocazia de a mi le cere. Rezultatul rămîne însă același. *Problema mea sufletească și intelectuală e alta decît a celorlalți: în timp ce eu mă frămînt în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]