6,982 matches
-
de un fost ofițer pe nume Scorțea (Dorin Dron), care prezida societatea Oastea Domnului și dăruia săracilor din mahalalele sectorului haine, încălțăminte și alimente. Comisarul Roman a cerut confiscarea hainelor și restituirea lor magazinelor de la care fuseseră furate, atrăgând mânia săracilor față de comuniști. Pentru a afla unde se ascunde Scorțea, comisarul apelează la hoțul de buzunare Oarcă (Sebastian Papaiani), fost coleg de închisoare, dar acesta din urmă este ucis după ce aflase că Scorțea întreținea relații cu comisarul Patulea. În timpul unei descinderi
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
a cărții a apărut în serial între 1881 și 1883, și ulterior a fost asamblată și completată ca o carte pentru copii în februarie 1883. Cartea povestește aventurile unui personaj numit "Pinocchio", o marionetă care a prins viață, și ale săracului său tată, un tâmplar pe nume Geppetto. Romanul este considerat un clasic al literaturii pentru copii și stă la baza multor opere de artă derivate, cum ar fi filmul casei Disney din 1940, cu titlul "Pinocchio".
Aventurile lui Pinocchio () [Corola-website/Science/311379_a_312708]
-
Fernando Armindo Lugo Méndez (n. 30 mai 1951) este din 15 august 2008 președintele Republicii Paraguay. Între 1994-2006 a fost episcopul diecezei San Pedro. Pentru implicarea sa socială a fost numit "episcopul săracilor". În decembrie 2006 Congregația pentru Episcopi l-a dezlegat de obligațiile sacerdotale. În aprilie 2008 a câștigat alegerile prezidențiale din Paraguay. Familia lui Lugo nu era foarte religioasă;nu l-a văzut niciodată pe tatăl său să pună piciorul în
Fernando Lugo () [Corola-website/Science/312300_a_313629]
-
sprijinind cererile țăranilor pentru o mai bună distribuție a terenurilor.În 2006, opinia sondajelor de opinie publicată de ziarul Diario ABC Color l-a prezentat pe el ca o posibilă opțiune pentru candidatura la președinție a opoziției. Cunoscut drept “episcopul săracilor ”, Lugo a fost văzut în lunile următoare ca cea mai serioasă amenințare la dominanța Partidului Colorado în politica din Paraguay. Deși a declarat că găsește interesantă președinția lui Hugo Chavez în Venezuela, a ținut să se distanțeze de conducătorii de
Fernando Lugo () [Corola-website/Science/312300_a_313629]
-
mai mult, în ceea ce privește interesele reale a persoaneia. Supunerea fără obiecții a individului polisului nu însemnă că democrația ateniana nu avea conflicte interioare. Astfel de conflicte apăreau periodic, în primul rînd înăuntrul claselor, bogații avindu-se de o parte a conflictului, iar săracii de cealaltă parte. Pe timpul lui Pericle neînțelegerea dintre ei era clarificata cu ridicarea socială a săracilor și mărirea considerabilă a clasei de mijloc. Încă din antichitate există ipoteza că clasa de mijloc se prezenta ca suport al democrației. Aristotel scria
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
democrația ateniana nu avea conflicte interioare. Astfel de conflicte apăreau periodic, în primul rînd înăuntrul claselor, bogații avindu-se de o parte a conflictului, iar săracii de cealaltă parte. Pe timpul lui Pericle neînțelegerea dintre ei era clarificata cu ridicarea socială a săracilor și mărirea considerabilă a clasei de mijloc. Încă din antichitate există ipoteza că clasa de mijloc se prezenta ca suport al democrației. Aristotel scria : a, statul constituit din oamenii de mijloc va avea cea mai bună organizare statală". După părerea
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
o numeroasă clasa mijlocie unește societatea, transformă despicarea cetățenilor în grupuri de interese commune și în așa mod stabilizează statul. Puterea majoritară va fi cea mai bună formă de guvernare doar atunci cînd ea nu va mai fi compusă din săraci ci din clasa mijlocie, cumpătata în năravurile și pretențiile oamenilor către stat. Această formă de guvernămînt Aristotel o numea apoliteia”. În legătură cu schimbările esențiale a clasei mijlocii să dovedit a fi atît înflorirea cît și decăderea democrației ateniene. Despre aceasta
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
clasa mijlocie constituia doar 20000 din 42000 de cetățeni. Prin urmare la căderea democrației ateniene (apr. anul 350 î.e.n.) clasa muncitoare constituia un raport de 12000 împotriva a 29000 aa¢ ceea ce a dus la transformarea democrației în puterea celor săraci sau aohlocratia”. Participarea la conducere, democrația ateniana a avut grijă de formarea unor condiții reușite de participare a cetățenilor în conducerea treburilor statului. Mulțumită folosirii muncii robilor (fiecare familie avea de la unul la 10 robi) cetățenii aveau pentru această
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
Puterea adunării poporului nu era de nimic limitată și era prezenta chiar și în viața personală a indivizilor. Atîta timp cît adunarea poporului se află sub influența unor conducători cu o așa autoritate că Pericle, și conflictele dintre bogați și săraci se rezolvau cu ușurință. Dar odată cu schimbarea autorității, și mărimea bunurilor posedate de indivizi, s-a întărit și influența sărăcimii asupra conducerii ducînd la căderea Atenei, care la rîndul sau a luat calea ohlocratiei și tiraniei majorității. Făcătorii de legi
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
calea ohlocratiei și tiraniei majorității. Făcătorii de legi în numele majorității au devenit puterea supremă. Ei luau hotărîrile în privința prețurilor pieței, conduceau acțiunile militare condamnînd la moarte conducătorii militari pentru înfrîngerile suferite în diferite campanii. Tot mai întîlnite erau răfuielile celor săraci cu bogații, cu fetele bisericești și filozofii, ca exemplu clasic servindu-ne soarta marelui filozof Socrate care a fost otrăvit de cetățenii Atenei cu fiertura de cucuta. Cotitură oligarhica din anii 411 î.e.n a marcat începutul perioadei de
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
Contele Raymond al VII-lea de Toulouse, care îl elibera pe tatăl acestuia, Raymond al VI-lea, de suspiciunile de ucidere a unui predicator care avea misiunea de a îi converti pe catari. Pietatea și bunătatea arătată de rege pentru săraci au fost îndelung apreciate. A mers de două ori în cruciadă, în 1248 (Cruciada a șaptea) și în 1270 (Cruciada a opta). Ambele cruciade au fost dezastre totale; după un succes inițial în prima încercare, armata de 15.000 de
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
Iașilor, s-a preocupat de învățământul teologic organizând diferite conferințe religioase, a repartizat circa 100 de preoți basarabeni refugiați la parohiile din Arhiepiscopia Iașilor unde urmau să slujească împreună cu parohii locali, s-a preocupat de strângerea de fonduri pentru ajutorarea săracilor, a achitat din salariul său taxele unor elevi bursieri, a trimis preoți confesori pe front sau în spitalele de campanie pentru a ține predici ostașilor prin care să le ridice moralul etc. S-a stabilit la Mănăstirea Agapia, unde a
Irineu Mihălcescu () [Corola-website/Science/309498_a_310827]
-
schimbarea colosală de la începutul anilor 1980, când acțiunea s-a mutat asupra rivalității dintre familiile și companiile deținute de John Abbott și Victor Newman. Când „” a început să fie difuzat, acțiunea se petrecea în jurul a două familii: bogătașii Brooks și săracii Foster. Patriarhul familiei Brooks, publicistul Stuart Brooks, aparținea înaltei societăți,în timp ce Liz Foster abia putea să facă față facturilor și datoriilor. Creatorul serialului, William Bell, a fost nevoit să elimine toată distribuția, mai puțin pe Jeanne Cooper(Katherine Chancellor) și
Tânăr și neliniștit () [Corola-website/Science/309499_a_310828]
-
biserică și anume: În duminica de după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), era obiceiul ca membrii comunității armenești din Gura Humorului să organizeze o colectă; cu banii strânși se cumpărau vite cornute, care erau tăiate, iar carnea lor era împărțită săracilor. Acest obicei, numit Madach, era o jertfă adusă zeiței păgâne Anahit, înainte de convertirea armenilor la creștinism, dar a fost păstrat și după creștinarea armenilor. Recensământul din 1930 a numărat în această localitate doar 11 armeni dintr-o populație de 6
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
doi ani și jumătate se întoarce acasă și devine învățător la Vulcan. Pentru că nu a terminat studiile, nu-și poate da examenul de preot, meserie pe care nu dorește, de altfel, să o practice. În 1855 este angajat la școala săracilor, de la marginea orașului, iar în 1860 este numit director la școala de fete. După ce a profesat timp de 15 ani în învățământ, s-a retras în 1870 pe o mică moșie pe care o poseda lângă Brașov. Din acel moment
Traugott Teutsch () [Corola-website/Science/309631_a_310960]
-
de tip „Sânge-și-Pământ“ (), care însă nu au succes la public. În 1939 se angajează ca jurnalist la ziarul "Extrapost" din Timișoara, dar este concediat după numai câteva luni. Familia se scufundă în mizerie și ajunge să trăiască din ajutoarele pentru săraci. Casa din Gratzka este scoasă la licitație. Rămâne la Timișoara, unde activează până în 1943, ca îndrumător cultural al "Deutsche Volksgruppe" (Grupul Etnic German din România). În paralel, lucrează și la publicația "Banater Tagblatt" (1941-1942). În 1942, o dată cu moștenirea atelierul fotografic
Otto Alscher () [Corola-website/Science/309696_a_311025]
-
vechiul continent. În timp, a importat elemente din tradițiile africane și amerindiene. Ce înseamna de fapt carnavalul de la Rio de Janeiro? Înseamnă, în primul rând, parade de stradă, muzica și dans. Carnavalul de la Rio de Janeiro era ocazia pentru cei săraci de a se îmbracă în prinți sau prințese, epatând. Cei bogați se îmbrăcau în cerșetori de rând, urmând practică măștilor și jucând rolul diferitelor personaje. Bărbații obișnuiau să se îmbrace în femei. În acest fel, diferențele sociale dispar, eventualele frustrări
Carnaval () [Corola-website/Science/310048_a_311377]
-
diavoli, profeți, pastori și diferite figuri alegorice. Mai există un gen de teatru comic foarte practicat, având un bogat repertoriu alcătuit din farse pe teme luate din viața de toate zilele. Este vorba de "sotties", a căror protagoniști erau cei săraci cu duhul. Dar în Portugalia au existat, mult înainte de Gil Vicente, unele forme de reprezentații populare, mai ales de tipul farselor. Chiar dacă ele n-au constituit punctul său de plecare imediat, este neîndoios faptul că teatrul lui Gil Vicente și-
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]
-
Auto-ul bărcii infernului), plugarul, care, ca și seniorul, se consideră fiul lui Adam, se plânge: „Noi suntem viața oamenilor și moartea vieților noastre”. În "Romagem de Aravados", Joao Murtinheira îndrăznește să-l acuze pe Dumnezeu că-i persecuta pe săraci. Nobilimea este aspru biciută pentru înfumurarea ei și mai ales pentru pretenția de a trăi trândăvind pe spinarea altuia în "Farsă dos Almocreves" (Farsă birjarilor). Multe din auto-urile lui Gil Vicente pot fi luate drept poeme dramatizate, mai ales
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]
-
rege, a călătorit de-a lungul regatului, contracarând situațiile nedrepte și rezolvând probleme. A ordonat construirea de numeroase castele, a creat noi orașe, și acordat privilegii orășenești altora. Împreună cu soția sa, Elisabeta de Aragon, Denis a încercat să amelioreze situația săracilor, și a fondat mai multe instituții sociale. Mereu preocupat de infrastructura țării, Denis a ordonat exploatarea minelor de cupru, argint, cositor și fier, și a organizat exportul excedentelor către alte țări europene. Primul acord comercial portughez a fost semnat cu
Denis al Portugaliei () [Corola-website/Science/310212_a_311541]
-
pentru bulgari și ei au refuzat-o. "Și cine putea s-o primească? România. Pe trupul bulgarului au pus cei de la guvern capul lui Kogălniceanu și iaca statuia. Cu siguranță ca la mijloc e o învârteală. Și cine plătește? Tot săracul! Rușine! Rușine de trei ori..." Pe soclul statuii se află două basoreliefuri de bronz cu următoarele semnificații: basorelieful din dreapta îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu vorbind țăranilor cu prilejul elaborării Legii împroprietăririi, iar basorelieful din stânga prezintă alegerea lui Cuza Vodă ca
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Iași () [Corola-website/Science/310321_a_311650]
-
de Fete, Liceului „B. Petricescu-Hașdeu", Liceului „A. Russo", Școlii Normale de Băieți, Liceului „Regina Maria", Facultății de Agronomie, Liceului Militar „Regele Ferdinand", Azilului de Bătrâni „Sfântul Alexandru", Închisorii Centrale, Școlii Naționale de Viticultură, Azilului „Cavalji", Spitalului „Costiujeni", Casei copilului, Ospătăriei Săracilor din Piața Nouă, 20, celor trei biserici militare, și Bisericii grecești din Chișinău. Totuși, acești tineri fanatizați reprezentau o picătură minusculă în totalul populației evreiești din Basarabia și Bucovina de nord, care totaliza circa 270 000 de oameni. Însă, aceste
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
, (n. 1 ianuarie 1939 ca Jocelyne Yvonne Renée Mercier, la Nice, Franța) este o actriță franceză de film. Mama sa era italiancă iar tatăl era de profesie farmacist. La început a vrut să devină dansatoare dar părinții, fiind săraci, nu și-au putut permite să-i plătească studiile de balet. Își câștigă proprii bani lucrând împreună cu tatăl ei. S-a mutat la Paris cu familia, unde a fost primită în trupa de balet "Ballets of the Eiffel tower", fiind
Michèle Mercier () [Corola-website/Science/309200_a_310529]
-
de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
numele de Georgia. Oglethorpe a creat legi foarte stricte, care au fost dezagreate de foarte mulți dintre coloniști. Viziunea lui Oglethorpe era ca această colonie să fie un loc de mutare al debitorilor englezi din Anglia, respectiv de stabilire al "săracilor meritorii" (conform originalului, "the worthy poor"). Un alt motiv era crearea unui fel de "stat tampon" (conform, "buffer state") sau a unei "provincii garnizoană" (conform, "garrison province"), care ar fi urmat să apere partea sudică a coloniilor britanice de Florida
Provincia Georgia () [Corola-website/Science/310844_a_312173]