7,710 matches
-
primarul. Ei conduc, într-un sat bănățean de munte, lupta contra „forțelor diversioniste”, evident elemente burghezo-reacționare și rămășițe legionare. Dincolo de acest roman ratat integral, prozatorul știe să îmbine aventura și clișeele oficiale într-un gen de consum în care predomină spectaculosul, violența, dar și monumentalul artificial. Are predilecție pentru cărți de mari dimensiuni, grandilocvente, cu întâmplări moralizatoare, izbutind să nu ocolească nici un spațiu pentru desfășurarea acțiunii (terestru, aerian, marin) și punând mereu accent pe mesajul ideologic. T. are și o obsesie
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Los cuatro costados este o incursiune privitoare la bunici și o pledoarie pentru cauza ramurii materne (mama scriitorului era fiica lui Constantin I. Creangă, nepoata lui Ion Creangă și sora arhitectului Horia Creangă), dar și a celei paterne, cu evoluții spectaculoase și dramatice povești de familie. Los padres, capitolul despre părinți, va fi dominat de figura tatălui, la a cărui evocare se adaugă, pios, comentarii despre scrierile lui, cu extrase din versuri și traduceri. Ultimele două capitole prezintă copilăria, adolescența și
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
care din voi se mai gândește la cântecele legionare?”. Și nimeni n-a mai zis nimic, totuși i s-a părut lui că unii ezită și i-a pălmuit... Așa, din senin. Prin urmare, reeducarea mea nu-i atât de spectaculoasă ca a altora. Ce v-a rămas cel mai puternic În minte din reeducare? Nu știu ce să spun despre asta... A fost una din Întâmplările cele mai nefericite din cei șapte ani și jumătate de Închisoare pe care am făcut-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
partizanat voalat). Detestat efectiv de mase, în 1876, când părăsește puterea, partidul conservator se modernizează studiu introductiv 27 apoi - după ani lungi și grei de opoziție - îndeosebi prin aportul grupării junimiste, inteligente și interesate în progresul controlat și fără salturi spectaculoase al societății românești. Junimiștii au fost, așa cum au demonstrat convingător Vladimir Streinu și apoi Z. Ornea, o grupare centristă oscilând între liberali și conservatori, apropiată, până la sfârșit, din punct de vedere organizatoric, de aceștia din urmă, cărora le-au împrumutat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
perioadă, de la începutul lunii septembrie și până la capitularea Plevnei, în jurul acesteia, cu câteva excepții (asalturile românești asupra redutei Grivița II) nu au avut loc evenimente militare deosebite, care să mențină trează atenția opiniei publice din țară, iritată de întârzierea victoriei spectaculoase (probabil prin inaniție) pe care o aștepta. 156. V. mai sus, p. 318, nota 108. Dar acei corespondenți ai ziarelor străine care au asistat la crâncenele bătălii din fața Plevnei sunt cu totul de altă părere. Corespondentul ziarului londonian Daily Telegraph
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și pe scenă: Pantazi Ghica avea să compună o „canțonetă“, Cloșca cu pui, interpretată cu mare succes în sala Walhala de I.D. Ionescu, iar echipa de gimnaști a profesorului Moceanu va prezenta la Teatrul Bossel o „mare pantomimă gimnastică și spectaculoasă, în un act și șapte tablouri“, Hoțul de cloșcă sau Furtul nereușit de la Muzeu (TEL., 4 decembrie 1875, p. 3). addenda Reproducem selectiv, așa cum am precizat în Nota asupra ediției (1987), pasajele mai im portante eliminate de Bacalbașa atunci când a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și ne-a spus că a murit Brejnev (Leonid Ilici). Categoric, e un moment istoric. Brejnev a condus PCUS și, apoi, statul sovietic timp de peste 18 ani, o „eră” care-i poartă numele. N-a fost o figură cu ieșiri spectaculoase, ca Hrușciov, ci un moderat. Am citit despre el multe, atît în presa franceză, cît și în cea moscovită, așa că „portretul” său mi-i destul de limpede. A cochetat și cu scrisul, fiind autorul a două volume de memorii de război
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sticla de vin alb, ușor acrișor, rochia și râsul Julietei, zâmbetul lui Bernard, tăcerea afectuoasă a lui Rubin, entuziasmul lui Jenică. Nu bănuiam atunci deloc că vor exista succese viitoare, nici că voi pribegi departe. În ciuda unor secvențe aparent mai spectaculoase și cu nume mai sonore- MacArthur, Guggenheim, Nonino -, cartea poștală de la Vălenii de Munte avea să-și păstreze, Într-adevăr, iradierea. * MRP nu a mai apucat să-mi dedice „medalionul”, nici să-mi publice toate textele, dar În toamna lui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
163). E celebrat Emil Palade, laureat al Premiului Nobel. O bucureșteană Seară cu violoncel schițează profilul violoncelistei sovietice Natalia Gutman. Filmele lui Wajda, Tarkovski, Kurosawa declanșează alte gânduri etc. Aria de cuprindere culturală e foarte vastă și vizează atât Împliniri spectaculoase, cât și evoluții promițătoare. O constantă a raportării la literatura română din ultimele decenii o constituie evidențierea momentului de cotitură reprezentat de anul 1965, anul celui de-al IX-lea Congres al PCR. După 1965 are loc „În literatura română
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
funcție diplomatică importantă, ba la ONU, ba la Washington. Înainte de a-și prezenta demisia, mi-a cerut sfatul. Am fost de părere să strângă din dinți și să rabde, să mai aștepte o vreme. Realizările sale la Centrul Cultural erau spectaculoase: schimbase cu adevărat atmosfera, publicul și colaboratorii, stabilise relații cordiale cu instituții americane de prestigiu. Greu Îmi Închipuiam un Înlocuitor de același calibru. În plus, era fascinat de New York, de librăriile și bibliotecile sale, nu doar de zgârie-nori și de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai glumească. Și totuși lumea continuă să redescopere, zi de zi și peste tot, la preț deloc mai puțin prohibitiv decât ieri, limita glumei ascunsă În miturile colective, renăscute și Înmulțindu-se ca ciupercile otrăvite de ploaia apocalipsului. Mai puțin spectaculoasă, dar nu mai puțin importantă: deruta solitarilor, drama care dezarticulează relația afectivă, obturând orizontul, deja atât de tulbure, al cotidianului. „Seninătatea, sâmburele puterii... toleranța și iubirea.” Iată, ne putem Întoarce, oricând, la cartea care ne stă aproape. Scrisul ne-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu pentru toată lumea. N-a trecut neobservată, de altfel, nici acum aproape jumătate de veac. Calitatea ei rară a fost sesizată și semnalată. Reeditarea În 1970, prin stăruința și cu un excelent studiu introductiv datorate lui Dinu Pillat, Îi inaugurează spectaculoasa intrare În actualitate. În importanta sa lucrare editată În 1972, o adevărată istorie a literaturii române Între cele două războaie, Ov.S. Crohmălniceanu reașază această operă și pe autorul ei În literatura „autenticității” și „experienței”, lângă Camil Petrescu, Anton Holban, Mircea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
acea inconfundabilă identitate care este adecvarea puternic particularizată, inseparabilă, dintre miez și coajă: fructul proteic și peren În unicitate al artei adevărate. Da, recitind scrisoarea, am recitit romanele lui Ernesto Sábato. Faptele vizibile sunt aparent anodine În cruzimea banalității lor spectaculoase, de un aspru laconism. Adevărata „față” se relevă doar prin multiplicarea interiorității și a tranzitoriului, În fluide, stranii și negre oglinzi, Încrucișându-și, grotesc, carnavalul. „Întâmplarea” nu mai este doar efectul acțiunii celui care o declanșează, ci, mai curând, Împlinirea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Un marxist ca Walter Benjamin ar citi, probabil, În „documentele civilizației” capitaliste din Lumea Nouă și acele „documente ale barbariei” pe care, cum susținea, orice civilizație le furnizează. Fascinată de competiție și performanță, civilizația americană deține nu doar cunoscutele recorduri spectaculoase ale geniului ei practic și simplificator sau cele ale celebrelor ei laboratoare, filarmonici, biblioteci, stadioane, universități, ci și cele complementare, la fel de spectaculoase și extrem de Îngrijorătoare, numite: cea mai amplă armată de intervenție, cea mai brutală poliție, cea mai dinamică traficare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cum susținea, orice civilizație le furnizează. Fascinată de competiție și performanță, civilizația americană deține nu doar cunoscutele recorduri spectaculoase ale geniului ei practic și simplificator sau cele ale celebrelor ei laboratoare, filarmonici, biblioteci, stadioane, universități, ci și cele complementare, la fel de spectaculoase și extrem de Îngrijorătoare, numite: cea mai amplă armată de intervenție, cea mai brutală poliție, cea mai dinamică traficare de arme, cea mai intensă producție de „serial-killers” ai planetei (cu 5% din populația lumii, Statele Unite dețin 75% dintre aceste noi vedete
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
iar numărul lor devenise În 1970 mai mare decât În toată perioada anterioară a Americii luată la un loc), cel mai amețitor abis Între bogații cei mai bogați și săracii cei mai săraci etc. Anii care s-au scurs de la spectaculoasa dărâmare a Zidului sunt astăzi deja mai mulți decât cei rămași până la finele traumaticului secol XX, ai cărui supraviețuitori ar fi să fim. Timpul cronometrează vertiginos acest final, grăbit să descarce, În cele din urmă, memoria sa Împovărată. Dilemele și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se oferea, ca În basmele cu scadență vrăjitorească, refugiu pentru un Întreg an academic. Toate păreau a se Întâlni Într-o constelație fastă, timpul se dilata, ospitalier, ca În tinerețea de demult și de mai ieri. Miezul Înalt al verii spectaculoase, cu un soare devenit solemn, imperial, anunța intrarea Într-o nouă zodie a existenței. Exilul este și o inițiere În simulacru, exercițiu de teatralitate inventivă. Așa fusese exilul intern, Înstrăinarea solitarului În gregara mascaradă totalitară. Dar exilul propriu-zis? Pe scena
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la o vârstă nu prea juvenilă, șocului derutant al libertății, adică exilului. Contorsionatul metabolism al dubiilor, specific unei structuri „agorafobe și introvertite”, cum mă descria recent un prieten... Surpriza nu fusese doar a mea. Contrarierea Patriei s-a dovedit mai spectaculoasă. Discretul ei locuitor, devenit, În mod bizar, „mesager” al literelor românești?!... Reacția de amuțire a fost urmată de grimase de dezgust și revoltă. Voci autorizate Începuseră să atace subiectul, decodând, treptat, opiniei publice CONSPIRAȚIA care transformase, peste noapte, un dubitativ
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
copilăria Însăși, dar unul miraculos, plin de vizuini și vrăji. Saul Steinberg Își descoperă Patria În America, tocmai pentru acest sens al libertății și jocului și substituirii, al disponibilității și creativității. Al farsei, de asemeni. Mutațiile stupefiante, visurile și versatilitatea, spectaculosul, energia și iluziile, solitudinea oceanică, ingenuitatea, disperarea pustiitoare. Mitologia infantilă și esențială a acestei Țări a Făgăduinței ne oferă, În desenele sale, un Unchi Sam În postura de Sfinx, Statuia Libertății În cămașă de noapte. Ne oferă și feeria „consumistă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Passport Photo” 1953, amprenta În formă ovală a chipului uman este completată de guler și cravată Într-o rezultantă mai adecvată a obișnuitei fotografii de pașaport, emblema exilatului. Solitar a fost și a rămas Saul Steinberg nu doar În volutele spectaculosului său traseu existențial, ci și În convulsivul său drum creator. Nimic „natural” nu pare să-i solicite atenția, doar natura „artificială”, creată de om, În același fel În care și artistul creează, demiurgic, obiecte situate parodic În raport cu modelul lor (când
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
grajdului, în grădină. În timp ce jandarmul zgâlțâia ușa, care în câteva minute a cedat, apoi a cercetat grajdul și fânul. Ei au fugit prin grădină până la șanțul din fund, care era un obstacol greu de trecut. Horia Sima, cu un salt spectaculos a ajuns la partea de jos a pantei șanțului și apoi, în continuare, cu o agilitate extraordinară, din câțiva pași a fost pe malul celălalt. Nicolae Petrașcu fiind încărcat cu desaga cu haine și având cămașa lungă care îl împiedica
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu el legasem o frumoasă prietenie. Este vorba de două momente, care arată foarte clar atât ferocitatea administrației cu paznicii ei, cât și fermitatea prietenului meu, care în trecerea prin Pitești se prăbușise la un moment dat, revenindu-și apoi spectaculos. El avea obiceiul, fiind mai vorbăreț, să converseze la cazimcă cu gardienii, cărora să le spună ce întâmpinase la Pitești și cum după aceea se făcuse un proces, în care chiar directorul închisorii fusese implicat alături de Țurcanu, principalul torționar și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
12 ianuarie până la 2 noiembrie 1897. Din F.i. au ieșit 43 de numere, la 23 dintre ele fiind redactor G. Coșbuc (de la 1 iunie 1897, odată cu numărul 21, când se produce și fuziunea cu „Povestea vorbei”). Programul nu este spectaculos: se subliniază necesitatea de a se oferi poporului o literatură adecvată, precum și o informație culturală potrivită cu puterea lui de înțelegere. Totodată, revista își propune să adune cât mai multă literatură populară. Există o legătură între F.i. și „Vatra
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
poetice este volumul Terapia muncii, după care, în Tălpile violete (1990), violența, sarcasmul, refuzul metaforei consacrate se atenuează, făcând loc, cu măsură, anecdotei și unor surprinzătoare note nostalgice, repede retrase, contrazise, negate și din nou ivite, într-o regie auctorială spectaculoasă, cu puternic impact emoțional. O bufniță tânără pe patul morții (1988) și Discurs asupra Struțocămilei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) marchează intrarea poetului într-un nou registru stilistic și într-un alt univers
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
atrage atenția asupra unui poet pentru care liricul este funcție ludică, practica jocului și truda asupra cuvântului fiind însăși esența poeziei. „Ipostaza aproape unică a eului - atât cât acesta mai este încă prezent - e aceea a funambulului și saltimbancului, evoluând spectaculos spre o temporalitate ideală” (Ion Pop). Și în cărțile următoare jocul rămâne mecanismul de producere a enunțului poetic atât la nivelul tematic, cât și la cel al practicii discursive. Șalul, eșarpele Isadorei (1978; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara) ilustrează un
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]