8,296 matches
-
a declarat România stat independent", Almaș și Petric, 1966, p. 109). Carol este acuzat chiar de manipulare simbolică, tărăgănând deliberat proclamarea independenței pentru a-și consolida legitimitatea, "legîndu-se în mod forțat actul de independență de începutul domniei lui Carol I". Stricând planurile regale, M. Kogălniceanu, în calitatea sa oficială de ministru de externe, a declarat "la 9 mai 1877 în fața Adunării Deputaților: "Sîntem independenți; sîntem națiunea de sine stătătoare"" (Hurezeanu et al., 1988, p. 114). Prin această manevră, independența națională a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o manieră decisivă, chiar dacă nu încă stabilizată o competiție de natură bipolară ce permite alternanța. În altă parte, în Noua Zeelandă, trecerea de la un sistem electoral de tip pluralitar aplicat în circumscripții uninominale la un sistem parțial majoritar, parțial proporțional a stricat ceea ce devenise încarnarea bipartidismului, după modelul Westminster, și a dat naștere unui sistem multipartidist moderat cu guverne de coaliție. Mutații semnificative s-ar putea înregistra în urma unei posibile restructurări a sistemului de partide german dacă, într-un anumit moment, liberalii
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
la excese în plan decizional. A doua potențială degenerare o constituie guvernarea prin decrete. Guverne parlamentare slabe sînt cele constrînse să emită decrete, fie pentru a-și menține componenta majoritară și a o obliga să fie disciplinată, fie pentru a strica jocurile parlamentare, a înlătura încetineala și a împiedica obstrucțiile opoziției, dar chiar și ale unor sectoare din interiorul majorității. Firește că unele fenomene ce corespund ambelor degenerări pot reapărea în structurile și în modalitățile de funcționare ale parlamentelor. Ele au
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
asistenți, foarte tineri și ei, care mi-au spus că o sumedenie de pile și relații au fost puse în mișcare în favoarea unor candidați pentru intrarea la facultate și eu, un no name, m-am găsit să apar și să stric atâtea combinații. Colegii cu care venisem de la Târgu Mureș mi-au făcut o poantă. Trebuie să vă spun că pe tren, când am venit la Iași, am trăit o întâmplare care m-a bulversat: niște șmecheri ne-au văzut că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era un tip pragmatic pur și simplu? D. T.: Cei de la Comisia de studenți străini pe Centru nu erau cu linia partidului. Pe linia partidului era să nu fie evenimente în zona studenților străini: să nu se bată, să nu strice relațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu cu lumea arabă, cu evreii, cu grecii, cu turcii, cu ciprioții, cu toate conflictele care erau. O grămadă! Conflicte care se transferau aici, la Iași, și nu numai la Iași, ci în România. Erau mulți bursieri
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Vi se deschidea un nou orizont. D. T.: Da, dar greșeala mea de atunci a fost că nu am avut curaj să îi spun lui Nicu Ceaușescu că eram în divorț cu prima mea soție. Dosarul de cadre mi se stricase. După Galele "Amfiteatru" nu m-am prezentat la postul aprobat deja și în secretariatul CC al PCR. S. B.: Ce a zis Nicu Ceaușescu? Nu v-a reproșat? D. T.: M-am clarificat cu Nicu la Moscova, în 1985. Atunci
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
țineau cursul și seminarul. Era o invidie, uneori ne persiflau, ne luau peste picior. Și cu umor, și cu comentarii malițioase. Noi le primeam cu zâmbete și, când se auzea de partid, era o frică indusă, pentru că putea să îți strice cariera. Și noi eram activiștii, eu și pe propria-mi piele am constatat. La seminarii, care erau mai libere, eu facem mai mult doctrine politice și mai puțin socialism științific. Deci, ce făcusem la facultate, ce am citit ulterior și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
m-a tras de mânecă, i-am făcut un semn lui Ilie Mihai, președintele de la Electro, iar acesta s-a dus și a deschis ușa. Am pus pe cineva acolo să stea la ușă, să nu iasă Dorofte și să strice totul sau să îl sperie pe tovarășul. Ceaușescu mai avea patru-cinci pași până la ieșirea din clădire. L-am scos pe acela de-acolo, l-am îmbrăcat la costum și cămașă albă, cum era protocolul. "Tovarășul secretar general, sunt Ionel Dorofte
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
din biroul meu pe Ioan Stoian, secretarul cu probleme internaționale al CC al PCR. Radu Ursachi îi ținea în mână bine. El îi aducea la discuții. Nea Pichi (Petru P. Andrei) răspundea de studenții străini de la Drept. Era tare comic: strica ședințele, fuma non-stop, intra în birou și-mi spunea: "Băi, Doru, ai o vodculiță? Dar ce caut eu aici?". "Păi, v-am invitat pentru că cei de la "Cuza" v-au pus". "Eiii, phuu!" S.B.: Într-un raport din 1985, se semnalează
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
camera comitetului de cămin. La dosar sunt și câteva declarații ale unor studenți străini. Studentul Magid M - Maeen declară că are mari probleme cu directorul Anghel Stanciu, întrucât acesta îi cere bani pentru repararea lucrurilor pe care nu le-a stricat el, îl insultă, îl amenință cu picarea examenelor, "intră în camere și cere băutură". La întâlnirea cu președinții comitetelor de cămin din 29 noiembrie 1983, se arată că s-au strâns bani de la studenții restanțieri cazați, în baza unei hotărâri
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
erau: "Gata, oprește!". Când am fost o dată la București i-am spus lui Mohora, zic: "Domnule, am presiuni la Iași...". "Băi, și la noi, la Casa Studenților. L-am chemat pe Nelu și i-am spus că gata. S-a stricat ceva sus". S.B.: Hai să nu ne complicăm. Deci peste tot era bridge-ul. Să continuăm cu celelalte activități. Cum gestiona Valeriu Gherghel acțiunea despre realizări ale primului an al cincinalului 1986-1990? D.T.: Foarte bine am colaborat cu el. Știa
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
masă în funcție de dimensiunea temei. Tema datoriei a fost una șocantă pentru că el o lansase, în 1983, provocat tot de Reagan. De unde se plecase? După cutremurul din 1977, s-a lansat campania de sistematizare ce viza, în special, casele vechi care "stricau" aspectul orașelor comuniste. Iliescu, la Iași, a chemat specialiști, a organizat comandamente. S. B.: Acțiunea a pregătit și terenul Institutului Politehnic, căci vechea albie a Bahluiului era mărginită numai de maghernițe. Ca să nu mai spunem că avea și o ansă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o Idee transcendentală: una este cea propriu-zis transcendentală, cealaltă, transcendentă. În fond, este vorba despre două aspecte ale sensului raportului necondiționatului cu condiționatul, necesare, iar nu aleatorii. Rațiunea, în urmare, nu este un adaos al facultății de cunoaștere, care fie strică treaba intelectului, producând aparență (cum știm, intelectul însuși poate produce aparență), fie se menține la o anumită distanță de acesta, supervizând toate actele sale constitutive. Rațiunea este o funcție necesară și "naturală" a facultății omenești de cunoaștere, însă ea nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fiind premonițiale și îi anticipau unele evenimente mai bune sau mai puțin bune. Era priceput la toate. În tinerețea sa a lucrat și ca teslar. Cu mâinile sale a zidit o casă frumoasă pentru sora mai mică, Maria, apoi a stricat casa veche și a făcut una nouă pentru ei. Maria era căsătorită; ea a rămas cu părinții. Avea deja patru copii și se descurca greu. Fiind în aceeași curte două case tata a gândit că Maria ar putea întâmpina greutăți
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ani și ani, fiind student, l-am văzut din nou pe moș Ion Saldaru. Mare cinste a crezut că-i fac. Încă foarte curios, îi cer voie să văd pușca. Nu-i funcționabilă, îmi spune liniștit. De ce? I s-a stricat percutorul și modelul ăsta fiind vechi, altul nu am găsit. De cînd, moș Saldaru? Dintotdeauna. N-am tras nici un foc cu ea. Atunci... Îmi era dragă. Tare dragă. Herman Herman a fost un iscusit pilot german, deși școala de pilotaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cocoșelul detronat, nu la cel de la Congres, ci la cel detronat de cocoșoi, beneficiarul complotului meu. Berea băută mă făcea sentimental. De piciorul meu se apropie fostul cocoș șef. Surprinzător de blînd, de prietenos. Bre, mă adresez acestuia. Eu am stricat rînduiala și tot eu o s-o repar. Se uită la mine neîncrezător. Întăresc cît pot promisiunea. Pe cuvîntul meu. O chem pe mama și continui cu parșiveniile. Mama, mi-au telefonat cei de la Tîrgul Frumos și au spus să tăiem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
putere și abia mai zvîcnește. Musolin aleargă la cucoana Anica și este convins că este moartă. O să zică toți că am omorît-o, plînge Musolin. Camionul ăsta bea benzină cu polonicul și Musolin visa la camioanele cele noi, diesel, care se stricau mai rar. Nu-i vorbă că benzină era pe tot drumul, dar Musolin ar fi găsit motorină pe de-a moaca de la tractoriști. Musolin se învîrte disperat și nu știe ce să facă. Este sigur că a murit cucoana Anica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dar nu-i place, trebuie să ajungă la ora 4 la serviciu. Mă uit la copil și abia atunci observ că înțelege profund problemele familiei. Și tata? Ce face toată ziua? Cu camioneta, mai cară una, alta. Numai că se strică tot timpul. Copilul stă comod pe scaun și se servește cu bunătățile puse în față. Se uită atent prin cameră și remarcă fiecare lucrușor. Este frumos la dumneavoastră, spune după cercetare. Dar la tine nu-i frumos? Ba este frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
simt nevoia să... cum să spun? Schimb discuția spre enigmatica și bătrîna casă ce străjuiește o bucățică din strada Sărăriei. Am îngrijit bătrîna și mi-a lăsat-o mie. Trebuie s-o refac, dar nu mă îndur. Ca să nu-i stric șarmul... Deschide ușa de la intrare. Scîrțîie, așa cum îi stă bine unei uși vechi. Se deschide pînă la un punct, apoi nu mai vrea, că se agață de dușumea. Spre deosebire de alte uși, aceasta se deschide spre interior. Holul de la intrare te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Fumul ce se ridica spre cer nu mai era risipit în cele patru vînturi de curenții bezmetici care bîntuiau pe deasupra coronamentului. Era prea multă pace, prea multă liniște și puțini oameni n-ar fi observat că ceea ce este prea mult strică. Doar cei doi, el și ea, erau încadrați perfect în peisajul acela sălbatic, în microuniversul acela care îi mulțumea pe deplin pe amîndoi. Bărbatul se ridică de pe bancă, merge în adăpostul pe jumătate îngropat în pămînt și se întoarce destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
morbid să văd care pe care, adică să văd pe cine îl va podidi borșul și va rămîne lat. În sinea mea, un pacifist notoriu, condamnam această curiozitate nedemnă și îmi era cam rușine de cît de mult m-am stricat! Mai ales că îmi era absolut indiferent de la cine va curge borșul. Dacă ar fi fost politicieni poate că ar mai fi fost justificat interesul meu în tărășenia asta. Cei doi satrapi erau de culori diferite, unul alb și unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la un încărcător de gloanțe. Întîmplările se terminau cu toată lumea fericită, pentru că mortul nu se mai întorcea de la groapă și nici mîini n-au mai crescut la loc. Deși geneticienii nu dorm și fac studii serioase să repare ce mai strică Ghiocel al nostru. România este o țară mică, cu puține posibilități de manifestare a capacităților enorme pe care le deținea Ghiocel. Dar Europa, acest Eldrado plin de bogății care așteaptă doar să întinzi mîna? Faci și dregi aici și peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nucă duc destine și vise pe întinderea fără margini, peste valuri care, deocamdată, nu cer victime. Ca un dominator absolut scrutez depărtările și aflu destine sugerate doar de luminițele ce se aprind în vile situate pe insulele vecine. Vîntul îmi strică ordinea în părul și așa rebel și eu mă simt dintr-o dată trecător prin timp și fără importanță. Poate doar Erik cel Roșu s-o fi crezut buricul Nordului și s-o fi fălit cu corăbiile sale. Totuși doamnele, atît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aducă cîte ceva. Ca să ne simțim bine. Acum să nu se creadă că Raluca nu făcea chiar nimica. Făcea și ea o mulțime de lucruri. De exemplu, împletea o flanea. Împletea un spate de vreun metru jumătate și apoi îl strica. Cerea consultații și iar strica. Mă rog, nu știu de ce mă bag eu în treaba lor, în fond fiecare cu felul lui de a fi. Rotaru avea doi copii, un băiețel și o fetiță mărișoară. Mergeau la școala franceză și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
simțim bine. Acum să nu se creadă că Raluca nu făcea chiar nimica. Făcea și ea o mulțime de lucruri. De exemplu, împletea o flanea. Împletea un spate de vreun metru jumătate și apoi îl strica. Cerea consultații și iar strica. Mă rog, nu știu de ce mă bag eu în treaba lor, în fond fiecare cu felul lui de a fi. Rotaru avea doi copii, un băiețel și o fetiță mărișoară. Mergeau la școala franceză și erau delicioși, inteligenți și frumoși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]