6,823 matches
-
se temeau ca niște copii sărmani. Bre! Haide să îngenunchem repede către răsărit pentru rugăciune și să ne liniștim. Toți locuitorii simpli ai cetății geților au sărit să primească iertare. Pînă la răsăritul soarelui, conducătorul geților s-a săturat de strigătele soldaților adunați în tabără. Gălăgie”. Imaginea din mijloc arată o cetate puternică, cu turnuri înalte de apărare iar în interior o instalație de produs bere, ca ofrandă adusă lui Zabelo. Dromixto(Dromichete) - mato , împreună cu droaia de geți îl atacă pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și venin. ,,Conducătorul Bazorio împreună cu geții săi stăteau adunați și zăceau bolnavi și însetați. Cu răgete furioase, românii au făcut măcel și i-au fugărit pe toți. Oala pen-tru mîncare a fost murdărită chiar de conducătorul adevărat al balului. Cu strigăte puternice, murdari și țopăind de nerăbdare, geții au trecut înot și sau dus în ținutul besilor din apropiere. Cînd gheața s-a rupt iar apele mari s-au revărsat, voinicii, cu strigăte încete și gînduri ascunse au trecut Istru. S-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
murdărită chiar de conducătorul adevărat al balului. Cu strigăte puternice, murdari și țopăind de nerăbdare, geții au trecut înot și sau dus în ținutul besilor din apropiere. Cînd gheața s-a rupt iar apele mari s-au revărsat, voinicii, cu strigăte încete și gînduri ascunse au trecut Istru. S-au dus la Eni și ai lui să ia con- tribuția în cantități mari după înțelegere. Pentru a rezista la drum toți au încălecat și au mers să-i taie rău ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a cuprins durerea. Cînd el a sosit, eu Cotizo am ieșit doborît și am adus pentru noi prima apă sfințită -agheasmă - a lui Zoe și săpăligă. Fiul a fost dus pe țol prin toată cetatea și a fost plîns cu strigăte de curioși. Ieri seară tu ai murit iar cetatea și-a pus haine de sărbătoare și mi-a cerut mie să rizuiesc în placă și s-o torn. La răsăritul soarelui se va ridica precum roua și se va duce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au produs alte două tipuri de integrare europeană. Cel dintâi a avut un sens net de rezistență (prin cultură, dar nu numai; am discutat anterior această problemă), de opoziție la sistemul totalitar comunist. Se înregistrează, în 1975, și un adevărat strigăt de disperare și un apel patetic de salvare. El aparține lui M. Nițescu, în textul său recent dezvăluit Dialectica puterii: Salvarea noastră reală, singura salvare, nu poate fi decât integrarea în destinul și cultura Europei Occidentale 16. Cultura română își
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
recent dezvăluit Dialectica puterii: Salvarea noastră reală, singura salvare, nu poate fi decât integrarea în destinul și cultura Europei Occidentale 16. Cultura română își reclamă, în condiții cu adevărat dramatice, adevărata sa tradiție, identitate și vocație. Nu ezităm să declarăm strigătul de disperare al lui M. Nițescu drept istoric. După 1989, integrarea europeană dobândește un al doilea sens, nu mai puțin esențial: de reintegrare și refacere a legăturilor întrerupte, de fapt, o jumătate de secol, de recuperare și reducere febrilă a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi deosebite. 2) Iluziile auditive constă în impresia că diferite sunete sunt mai apropiate sau mai îndepărtate, mai puternice sau mai estompate. Alteori, impresia poate fi mai distorsionată, în acest caz sunetele fiind percepute de către bolnav sub forma unor cuvinte, strigăte, interjecții etc. identificarea lor făcându-se greșit în funcție de interpretarea delirantă. Trebuie precizat faptul că acest fenomen în care bolnavul ia ceva drept altceva este diferit de interpretarea senzorială în care identificarea este corectă, dar interpretarea percepției este greșită. De exemplu
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
similară. Într-un discurs susținut în 1924, deputatul de Turda-Arieș, I. Mateiu, arăta că păstrarea școlilor minoritare și permiterea construirii altora noi, în primii ani după unire, a determinat un "umanitarism" exploatat de minoritățile care apoi "s-au dedat la strigăte și proteste"18. Acțiunile minorităților la Liga Națiunilor au produs o iritare generală în țară, pretențiile acestora fiind receptate ca adevărate "aberații"19 sau ca o "cerere ciudată și imposibilă de a li se acorda privilegii"20. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aplecați în față, ca să nu-i dărâme vântul puternic, abia mișcându-și picioarele. Dacă nu ajungeau destul de repede la refugiu, mureau înghețați. Cu inima cât un purice și orbiți de viscol, pelerinii ajung lângă o râpă și aud, cu greu, strigătele unui om, care căzuse acolo. Cineva cerea ajutor. - Acel om este sortit morții! Să ne grăbim ca să nu sfârșim ca el! A spus primul pelerin, continuându-și grăbit drumul. Al doilea pelerin, plin de milă pentru sărmanul acela, a coborât
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
lor liric: de la elanul și exuberanța naivă a invocației din zori („Scoală-te, psăltire și dulceață”), de la ruga necontrariată, de o vibrație aproape modernă („Cu a ta putere, / Grije când am multă, / Tu, Doamne, mi-ascultă / Ruga din tăcere”) la strigătul, frânt, al celui „încungiurat de adâncuri”, lunecând într-o tăcere a „smârcurilor”, „fără poduri”, cu fosforescențe înșelătoare. Spaimele primordiale se materializează în imaginea fiarelor cu „căscate guri”, „giunci și tauri”, lei, „ce apucă și zbiară”, sau într-o viziune grotescă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
apuc de o anthologie a portretului de la Saint-Simon la Tocqueville. Îmi voi lua astfel rămas bun de la om." Prin urmare, străbătînd vicisitudinile schimbării limbii de expresie, care se însoțește de o mutație existențială, începuturile devin operă de maturitate, iar ultimul strigăt editorial nu e de fapt decît un proiect de tinerețe... Tipic pentru Cioran. Ar exista deci două prime cărți și două (sau mai multe !) ultime opere, pentru cele două limbi în care i-a locuit spiritul. Mai întîi, cinci volume
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
deși a adoptat o civilizație care a avut dintotdeauna cultul limbii frumoase, Cioran nu i-a atribuit niciodată acesteia vreo întîietate de ordin ideologic, nici scriiturii ca atare vreo autoritate aproape religioasă asupra lumii. Mai puțin scriiturii de sine, acelui strigăt visceral trăit în și prin cuvînt, cu forța unei epifanii. Dacă jurnalul este prin excelență un spațiu al scriiturii prote jate, unde întrebarea: cine vorbește? nu-și are justificare, dacă este cadrul privilegiat al scriiturilor eului, atunci, încă o dată, Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
aer jalnic. Voi încerca să vă mulțumesc, dar pentru asta îmi trebuie ceva resurse. Am pregătit proiecte pentru cinci sau șase impozite nou-nouțe și cele mai benigne de pe lume. Veți vedea ce plăcere e să le plătești. Dar atunci un strigăt mare se ridică: Hei! Hei! Ce mare merit de a face ceva când ai resurse! Nu ar merita osteneala să se numească stat. Departe de a ne impune noi taxe, vă somăm să le retrageți pe cele vechi. Suprimați: Impozitul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a produce Franța noastră ar fi mai bogată decât este. Mașinile "Blestemate fie mașinile! În fiecare an progresul lor condamnă la Sărăcire milioane de lucrători luându-le munca, și cu munca salariul, și cu salariul Pâinea. Blestemate fie mașinile!" Iată strigătul care se ridică din Prejudecata vulgară și al cărui ecou răsună în jurnale. Dar a blestema mașinile înseamnă a blestema spiritul uman. Ceea ce mă neliniștește este faptul că este cu putință să se întâlnească un om care să se simtă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
gigantică și, în aparență, atât de contradictorie. Dar iată că în mijlocul acestei mișcări extraordinare, și care ar putea fi considerată ca fiind deasupra forțelor umane, chiar și atunci când toate energiile țării ar fi îndreptate către munca productivă, se ridică un strigăt: Dreptul de proprietate este o creație a legii. Ca urmare, legislatorul poate să emită în fiecare moment, și conform teoriilor sistematice cu care îi este înțesată, mintea decrete care bulversează toate combinațiile industriei. Muncitorul nu este proprietarul unui lucru sau
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
zilelor, București, 1978; La țărmul visului, București, 1979; Așteptare, București, 1980; Somnul freziilor, București, 1981; Recurs pentru memorie, București, 1982; Oglinzi, București, 1983; Toamna târziu, București, 1984; Orele târzii ale speranței, București, 1987; Cerul a coborât pe pământ, București, 1988; Strigătul mării, București, 1992; Între viață și moarte, București, 1992; Dincolo de adevăr, București, 1993; Prețul lucidității, București, 1996; Interviul, București, 1998. Ediții: Mihail Săulescu, Versuri. Proză. Teatru, București, 1974. Repere bibliografice: Radu Șt. Mihail, „Regăsire”, CRC, 1975, 38; Dan Mutașcu, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
un cântec deșert în toate,/ Un accent, între morminte, un sarcasm în sărbători"). ANDREI MUREȘANU Caracterul de Marsilieză română l-a putut lua însă Un răsunet (Deșteaptă-te, romîne) de ardeleanul Andrei Mureșanu (1816-1863), imn profetic și grav, plin de strigăte solemne: Deșteaptă-te, romîne! din somnul cel de moarte, În care te-adînciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Și în alt Resunet, poetul își verificase printr-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
petulanță. Relații asupra călătoriilor sale, în stil oral, a scris Ion Petrovici. Remarcabile sunt puținele Note din Grecia ale filologului Al. Rosetti, primul mare editor român totdeodată în sensul cult al cuvântului. Ele sunt niște telegrame sugrumate de emoție, niște strigăte de entuziasm. Asupra războiului de întregire Gh. I. Brătianu a dat câteva File rupte din cartea războiului, în care un moment anecdotic e tocmai acela care va forma tema din Catastrofa lui Liviu Rebreanu. PROZA DOCUMENTARĂ Masivul dar superficialul roman
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e regresiunea în turnul de fildeș al propriului eu, de vreme ce sursa răului nu se află doar în lume, ci și în sine: „neant, tu îmi amintești de noaptea ce sângerează/ în ochii mei./ creierul meu este sângele tău” (Cerul este strigătul). Neantului din exterior îi corespunde vidul interior, astfel încât ființa este supusă unui dublu asediu, disputată de două vârtejuri cu putere de aspirație egală. Acceptând că „numai superficialitatea are sens” (Fuga postmodernă IV), M. mută astfel teatrul de luptă pe terenul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
amănunt, în următoarele pagini ale acestei cărți, cum Franța și-a schimbat constituția în 2003 pentru a se defini Republique décentralisée dar și pentru a introduce principiul subsidiarității și dreptul de a experimenta de către autoritățile locale. Acest lucru este un strigăt îndepărtat al vechiului sistem în care totul se hotara la Paris și se aplica in mod uniform pe întreg teritoriul Franței (încluzând și teritoriile transoceanice). Dar nu se poate afirma că toate aceste state se deplasează uniform către diversitate! Există
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
liberale. Ironia descalificantă este cultivată cu obstinație de jurnalist în demersul de demontare a discursului cultivat de adversar: "Ziarul Românul este desăvârșit întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I se rupe inima de biata țară și, într-un strigăt de durere, ne îndeamnă să fim gata, căci oara se apropie, catapeteasma bisericii în curând are să se dărâme, cerul să se despice și pământul să ne înghită"236. Individualitatea publicisticii eminesciene în tabloul presei românești din a doua jumătate a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
391. Spiritul ironic al jurnalistului are ca țintă predilectă stilul gazetăresc al redactorilor de la celelalte publicații ale vremii: "Ziarul Românul e desăvârșit întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I se rupe inima de biata țară și într-un strigăt de durere, ne îndeamnă să fim gata, căci oara se apropie, catapeteasma bisericii în curând are să se dărâme, cerul să se despice și pământul să ne înghită. Iată ce ne zice el, în stilul său apocaliptic..."392. Metoda de lucru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Lenin / Zâmbind către oameni cu inima plină; / Satul / Va sclipi de atâta lumină, / Și nopțile lui / Vor fi fermecate.” Momentele de respiro ale patosului angajării - puține - aduc promisiunea unei lirici vitaliste, în acord cu marile ritmuri universale: „În mine vuia strigăt lung de cascadă - / Inimă curată în veci și nomadă. / Îmi venea să cuprind înaltul cu mâinile / Când își turna în mine fântânile.” Numeroasele volume ulterioare - Ritmuri române (1969), Sunt pionier al României socialiste (1979) sau Torentul Roșu. Epoca Nicolae Ceaușescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
se vedea Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii, trad. de Mircea Avădanei, Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 133-141. 364 În acest sens, Spitzer remarcă: "Prin toate panourile și afișele ei, publicitatea pare să lanseze strigătul următor: "Paradisul aparține celui care cumpără și celui care consumă!" [...]. Speranțele utopice oferite omenirii sub formă de sugestii sunt oarecum atenuate de un sentiment de desegaño; dar în intervalele dintre visele paradisiace și realitatea dură, florile grațioase și gratuite ale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mare a practicat mereu cea mai curată simplitate și a încredințat sarcinile din Ordin mai multor oameni dotați cu această virtute. La sfârșit, la Worcester, și-a încredințat sufletul său sfânt și simplu Domnului, cu multe lacrimi și scoțând un strigăt puternic (cf. Evr 5,7). Conversația a VIII-a CAPITULELE VIZITATORILOR 47. După ce au trecut câțiva ani, au fost trimiși în Anglia vizitatori speciali care, cu ocazia vizitelor lor, au celebrat capitule. Primul vizitator a fost fratele William de Colville
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]