7,897 matches
-
stările speciale de care am vorbit creiază în chip logic și mecanic un raport specific între elementele constituționale în sensul că modifică sfera libertăților, mărind jocul puterii executive. E o situație care nu se poate schimba decât prin cultură. Acest substantiv abstract devine cheia momentului de față în dezvoltarea noastră etnică. Chestiunea culturii este cheia momentului de față, în dezvoltarea noastră etnică. Lucrul se poate dovedi din toate punctele de vedere. 1. Politic. Conștiința cetățenească. 2. Economic. Al economiei naționale și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
răcnetele care umplu țara nu pot aduce binele: cum negrii nu pot feri luna de eclipsă, prin tamtamurile și contursiunile lor. Când zic, de pildă, "onorabilul domn Popescu", dintr-odată observ că adjectivul a devenit cel mai mare inamic al substantivului lângă care se trezește neașteptat, /află/ deși se acordă cu el în gen, număr și caz. Bogăția este avantajul pe care de multe ori îl are un prost asupra unui om de talent. Trebuie să vorbești de multe ori așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
micșunea lalea cercevea sau giurgiuvea giubea ghiulea mascara hasa curea livrea lulea mula marda narghilea pavea podea pafta haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tatăl lui Oliver Lyttelton este acela care, în calitate de ministru al coloniilor... Nu trebuie să uităm că epoca de la 1812 [este aceea cu care s-] au pus bazele limbii literare românești. Hotărâre Asupra punctului 4 și punctului 12 avem îndreptar gramatical: substantivele feminine terminate în a la nominativ singular ușa, tovarășa, grija, coaja, tinereța, tristeța, greșala, oblojala, școala, nicovala, punga etc. la nominativul nearticulat schimbă pe a în ă: ușă, grijă, pungă, tinereță etc. La punct 5: după consoane, scriem ea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
haosului, șarpele nu-l poate înghiți pe voinicul însemnat de soare decât până la arme: „Îl îmbucă jumătate,/ Jumătate nu mai poate,/ De curele-ncrucișate,/ De pistoale ferecate,/ De săbioare-atârnate,/ De cuțite ascuțite,/ Șearpele nu poate să-l înghită” (Celei - Gorj). Cumularea substantivelor cu determinanți la participiu are un efect hiperbolic asupra ascultătorului - cititor, în fața căruia Mistricean se conturează ca războinic mitic. Armele, ca exteriorizare a puterii interioare, au fost îndelung pregătite și perfecționate - ne-o arată adjectivele provenite din verbe la participiu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o sonoritate mai deschisă, specifică sentimentului cu care se pătrunde în ea și astfel conturează opoziția față de principiul masculin. O altă opoziție semnificativă între cele două lexeme este dată de genul gramatical. Limba română a rezervat, în seria sinonimică a substantivelor, esențialul și absolutul pentru genul masculin, în timp ce femininul definește efemerul, cunoașterea profană și limitată. Situația lexemelor timp-vreme este similară cu cea din codru-pădure, cel dintâi delimitând un spațiu consacrat, de o vechime vecină cu veșnicia, în timp ce pădurea ține de familiar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin grâne coapte;/ Mai înspre ziori,/ Prin grădini cu flori;/ Dis-de-dimineață,/ Pe rouă, pe ceață,/ Pe mândra-i verdeață” (Voineasa - Vâlcea). Apropierea de nucleul vieții cotidiene vine odată cu răsăritul, invazia fiind progresivă și iminentă. Efectul poetic este dat de acumularea substantivelor din descriere, coborârea cerbului din munte fiind asemenea unei avalanșe ce înghite succesiv spațiile. Planul vegetal (jefuit periodic de întrupările haosului) ia o formă supremă în descrierea lanului împărătesc din basmul Șperlă Voinicul: „în ogoarele noastre mai crește și pălămidă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
celui dat afară de monștrii înghițitori din basme, și un cal impermeabil: el nu a transpirat, dar nici nu s-a udat. Efectul apei asupra materiei diferite ca structură este umezirea, însă calul este consubstanțial cu lichidul vieții. Derivarea rară de la substantivul apă, în formă negativă, sugerează exact absența unei modificări de stare, calul nu a fost înghițit de ape, le-a traversat doar. Feciorul transformat are acces la o perspectivă amplă, în grădina raiului, și vede hora zânelor, aceasta fiind iluminarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este trezit prin atenționarea apăsată prin locuțiunea adverbială negativă. Să nu carecumva constituie maniera rituală de modelare a acțiunilor inițiatice, prin incubarea posibilității ca feciorii să fie cei dintâi care se întorc de pe tărâmul infernal, atribuit alterității și femininului. Diminutivul substantivului arap predispune o dată în plus neofitul la impresia accesibilului și a posibilității supunerii. Toate indicațiile inițiatice sunt întrunite, feciorilor li se cere în mod direct și în răspăr să devină eroi civilizatori, iar mesajul este înțeles tocmai prin prisma psihologiei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
irumperea sacrului. Ritmul și rima interioară din sintagma repetitivă (deci, o altă marcă stilistică) codri-s mari și codri-s rari, prezentă în numeroase variante ale colindelor de fecior, sunt realizate la nivel fonetic prin două tipuri de repetiții: a substantivului ce denumește un topos mitic și a grupului de sunete ari, aflat în perfect acord cu sonoritatea codrului. Deschiderea amplă a vocalei a este redusă dramatic la vocala cea mai închisă a alfabetului, i, întocmai cum intrarea în spațiul silvestru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aur, câmpu înverzește, florilenflorește. Lunga denominație amintește aici de abilitatea feciorului din colinde de a regenera câmpia și codrul spre beneficiul comunității tradiționale. Amândoi fac parte din clasa personajelor cu puteri vegetaționale și au un rol esențial în ritualul inițiatic. Substantivele articulate nehotărât, de tipul un împărat, au o funcție simbolică în dimensiunea semantică a basmului, ducând personajul în sfera definirii generale, nu prin individualitatea umane, ci prin ipostaza socială. În contingent, actanții se înscriu în multitudinea de clase umane (împărați
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rituale, care au loc în profan. În aceste fragmente densitatea verbelor este maximă. Dinamismul imaginii devine fundamental pentru portretul protagonistului, care are ca sarcină principală să imite și să reitereze faptele strămoșilor întemeietori. Descrierea, ca procedeu artistic ce dă penelul substantivelor și adjectivelor în crearea unei imagini statice, apare preponderent în prezentarea naturii alese a tinerilor. Pasajele acestea sunt însă reduse și se întâlnesc cu predilecție în baladele fantastice, mai rar în colinde. Atunci când alternează cu alte timpuri verbale, perfectul compus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai intens mișcările din scena artistică. Onomatopeea copiativă cu rol predicativ adaugă o percepție auditivă și transportă cu totul ascultătorul în mijlocul evenimentelor: „Aud’e numai ușile că jipzup!”. Nivelul sintactic al textului abundă de repetiții, ce afectează atât numirea prin substantiv a lumii, cât și descrierea ei prin adjective și animarea prin reluarea verbelor. Repetarea imediată a substantivului în versul „Pusei mâna, mâna-n zare” așază în centrul acestui stop-cadru efortul de a distinge imaginea apărută în pofida luminozității orbitoare. Aceeași putere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu totul ascultătorul în mijlocul evenimentelor: „Aud’e numai ușile că jipzup!”. Nivelul sintactic al textului abundă de repetiții, ce afectează atât numirea prin substantiv a lumii, cât și descrierea ei prin adjective și animarea prin reluarea verbelor. Repetarea imediată a substantivului în versul „Pusei mâna, mâna-n zare” așază în centrul acestui stop-cadru efortul de a distinge imaginea apărută în pofida luminozității orbitoare. Aceeași putere strălucitoare este realizată prin reluarea atributului cromatic al calului: „Pe un călușel gălbior./ Da’ nu-i gălbior
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
neschimbat precum drumul soarelui pe boltă. În comparație cu mai cunoscuta expresie trage să moară, în care modul conjunctiv al celui de-al doilea verb lasă o slabă posibilitate muribundului să-și revină, construcția trăgea moarte are un grad de certitudine major. Substantivul precizează cu exactitate procesul ireversibil al agoniei, spre deosebire de conjunctivul încărcat cu virtualități situaționale. „În interiorul narațiunii repetarea la diferite intervale a acelorași fraze construiește stilistic «schema» de desfășurare a conflictului între personajele - funcții, expresie a opoziției bine-rău”. Deși aparțin genului liric
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am întrebat: "Cum, nu știe nici unul Gramatică ? ". Și el a răspuns că: "Nu știe ". Cum îi acela la față ? Și el a răspuns: "îi roș ". Apoi vedeți, acela are tată-su 5 vaci cu lapte și când îi lipsesc un substantiv pe pieptul tot atunci se prinde, că-i sătul și bine îngrijit. Și când întreb pe unul de a lui Niculai a lui Nică a Măriucăi: De ce stai așa ? Mă doare capul Domnule. Și eu îl întreb: "Ce-ai mâncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
miezul lor inițial, germinator de sens, și or ca una dintre cele mai arhaice rădăcini ale limbii române naturale, cu sensul de timp al ființei vii, fire s-a mai conservat în uzanța vorbirii, topindu-și sensul originar, doar în substantivul arhaizant oară, în oara morții mele, dar și în adverbe și locuțiuni, ori de câte ori, uneori, alteori, te ridicam de subțiori/ de-atâtea ori, de-atâtea ori, oriunde, oricând, oricum, oricine, orice, prima oară, a doua oară, sau în conjuncții disjunctive: ori-ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nume izvorăște din locul numit Fântâna Bună, lângă comuna Pâhnești, plasa Podoleni; curge prin satele Arsura și Pâhnești. Averești. Sufixul acestui toponimic are drept temă un nume de persoană, Avere, a cărui existență este foarte posibilă; fără îndoială, aparține familiei substantivului avere. Bența. Loc izolat pe teritoriul satului Epureni (com. Epureni), plasa Prutu. Conform tradiției, aici husiții ar fi întemeiat o așezare care, după o invazie a tătarilor, au părăsit locuințele, găsindu-și adăpost aproape de Huși, care pe atunci era înconjurat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Jocul didactic, trebuie apreciat faptul că jocul este baza conceperii întregii activități instructiveducative din grădiniță.Prin intermediul jocului didactic se fixează și se activizează vocabularul copiilor, se îmbunătățește pronunția , se formează noțiuni, se însușesc construcții gramaticale. în scopul îmbogățirii vocabularului cu substantive proprii care să denumească numele lor, al fraților, al părinților (la grupele nivel I) se pot desfășura jocuri didactice: „La cine s-a oprit jucăria” , „Familia mea” . Cele mai multe jocuri didactice sunt destinate îmbogățirii lexicului copiilor cu substantive comune, care denumesc
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
îmbogățirii vocabularului cu substantive proprii care să denumească numele lor, al fraților, al părinților (la grupele nivel I) se pot desfășura jocuri didactice: „La cine s-a oprit jucăria” , „Familia mea” . Cele mai multe jocuri didactice sunt destinate îmbogățirii lexicului copiilor cu substantive comune, care denumesc obiecte, fenomene, părțile corpului, obiecte de igiena personală, îmbrăcăminte. La grupele mari se va acorda prioritate cuvintelor care exprimă aspecte comportamentale , stări afective, norme de comportare. Jocul didactic contribuie la îmbogățirea lexicului copiilor și cu adjective , însușiri
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
neapărat „chimic“. Îl întrebuințam când ne soseau de la paginație „perii ude“. Mai aveam la îndemână, pentru consultare, o cărticică intitulată Mic îndreptar ortografic, al cărei autor era un lingvist din epocă pe numele său Otobâcu. Pentru noi acest nume devenise substantiv comun și când aveam nevoie de Îndreptar ni-l ceream unul altuia cu vorbele: „Dă-mi otobâcul.“ Primele zile din săptămână le petreceam aproape întregi în tipografie, în ambianța pe care am schițat-o, inhalând fără limite fum de țigară
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
metaforei și anume o metaforă verbală, deoarece termenul înlocuit este un verb. („mângâie vântul”, „șoptește pădurea”). T. Vianu și-a manifestat rezerve față de această idee și a arătat că pot exista și personificări statice - în care termenul înlocuit este un substantiv sau un adjectiv - citând în acest sens o frumoasă expresie poetică a lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
orizon, hotel, statua ș.a. De asemenea s-au păstrat în text: forme arhaice, frecvente și în opera altor scriitori (în special moldoveni), ca în cazurile: dacal, iartagan, monastire, nimărui, nicăiurea, priimi, potrivnic, sălbatec, vecinică, voace; formele de genitiv-dativ singular ale substantivelor feminine: adunărei, epocei, muncei, țărei, votărei, unirei; forme arhaice de plural, de tipul: aripe, boale, capitalii, grije, inime, sale, spitaluri, strade; varianta invariabilă a articolului posesiv-genitival a (pentru seria al, a, ai, ale); unele forme verbale iotacizate, ca în cazurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
78 Dublezi. 79 Intervenție. 80 În tot răul e și un bine (franceză). 81 Termin, sfârșesc. 82 Recomandaseră. 83 Melc. 84 Învoială. 85 Sabat, sărbătoare la evrei. 86 Tichie. 87 Foarte repede. 88 A se plânge, a reclama. 89 Roșie (substantiv). 90 Ridicate în sus. 91 Întâmplare. 92 La naiba! (germană) 93 Dreptate, autoritate (germană). 94 Încet (germană). 95 Spune drept! (germană) 96 Ei, da! (germană) 97 Amendă (germană). 98 Adăpost, cu sensul de carceră (germană). 99 Atent, calm, respectuos. 100
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
face? Geta, cred că vom studia numeralul. E frumos ? Ușor ? Știi cum e, un fel de literatură a cifrelor. Ah, nu-mi place, nu-mi place matematica și-am repetat clasa din cauza ei. Nu vreau, plec acasă. Bine atunci, facem substantivul. Cred că nu-i tot cu matematică. Geta, toate lucrurile - mi-a spus mie tata - au și puțină matematică în ele, altfel nu ne-am descurca în viață. Cum ți-ai mai număra papucii, bomboanele dacă n-ai ști puțină
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]