9,822 matches
-
Apreciez în mod deosebit actul de cultură pe care l-ați făcut donând această fotografie 291 „Galeriei oamenilor de seamă” din orașul Dv. natal. Istoria literară se îmbogățește cu noi date despre M. Sadoveanu, poetul N. Vulovici ș.a. Am reținut sugestia Dv. de a cere explicații D-lui C. Cardaș 292 și C. Ghelemé293 asupra personalităților din fotografie. Piesa - de o deosebită valoare documentară, a și fost expusă în vitrină, iar numele Dv. va rămâne înscris în cartea de onoare a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mănunchi de conferențiari care să vorbească despre cultura Fălticenilor, despre neobișnuita concentrare de valori (ce se înscriu în contextul culturii naționale) pe un spațiu atât de restrâns, este cu totul măgulitoare și ne onorează în egală măsură. Ca să fiu sincer, sugestia Dv. m-a cam luat prin surprindere. Este prematur să vă dau un răspuns. O voi face cu plăcere, de îndată ce voi discuta cu oficialitățile locale și județene. Sunt convins că publicul clujean ar recepta cu plăcere expunerile privind „explozia” spirituală
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Romilda Persiani despre Nicu Gane, cred că o adresă oficială din partea Muzeului Fălticenilor ar avea mai puțin efect. Consider că intervenția directă a Dv. ar fi mai eficientă. Sunteți prea cunoscută, ca să nu fiți servită! Mă opresc acum, asupra prețioasei Dv. sugestii de a se scoate un volum de „Mărturii fălticenene”. Sunt, într-adevăr, o serie de condeieri care pot colabora, dar cred că o apariție sub egida Muzeului din Fălticeni e încă prematură. Mă refer la posibilitățile noastre materiale. Cunosc, bine
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și întârzierea răspunsului). Nu știu în ce măsură va corespunde așteptărilor. În afară de aceasta, mai am un scurt articol, intitulat „Nicolae Labiș și Fălticenii”, în care vorbesc despre gazdele poetului în orașul nostru. Dacă îl socotiți util, îl pot trimite. Ținând cont de sugestia Dv., m-am dus la D-na Stino, solicitândui scrieri ale ilustrului ei soț. Mi-a pus la dispoziție materialul inedit: „Un 266 dascăl al humuleștenilor - Vasile Grigorescu, Catihetul de la Folticeni”, scris de A. G. Stino în august 1969. Lucrarea are
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
D-nii G. G. Ursu, M. Șerban și M. Gafița, sunt sigur că ne vor da concursul. Primul, are amintiri prea frumoase despre Fălticeni. Ceilalți sunt de prin aceste locuri, încât volumul va beneficia de niște colaborări valoroase. Subscriu întru totul sugestiei Dv. ca „Mărturiile fălticenene” să fie elaborate sub egida Muzeului. Într-adevăr, instituția ar câștiga ca prestigiu, iar cartea - mai ales prin colaborările pe care vom reuși să le asigurăm. Mă refer în special la scriitorii consacrați. Ar fi ideal
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
din 31 ianuarie 1957 către A. G. Stino, G. T. Kirileanu restabilește adevărul, arătând că popa Buligă locuia în mahalaua Buciumeni, în partea de apus a târgului. Pe tatăl pictorului îl chema Vasile. Prea stimată Doamnă, îndrăznesc să vă dau o sugestie care ar putea veni în sprijinul lăudabilelor Dv. intenții 329. Am realizat la Fălticeni (după reciclarea de la București), circa 120 diapozitive color cu case și locuri memoriale. E o lume feerică, plină de poezie. Multe imagini sunt luate de pe Ulița
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
apărute în decursul vremii, preluate de la D-na Stino ca donație, după moartea soțului ei. Sunt gata să însoțesc echipa ieșeană de la Casa Pogor 331 care ar veni la Fălticeni. Se pot face multe fotografii. În cazul când găsiți utilă sugestia mea de a conferenția la Iași, vă rog să mă înștiințați. Închei, pentru că luându-mă cu vorba (mai precis cu scrisul), am uitat că trebuie să mă și opresc. V-aș rămâne îndatorat dacă ați transmite cordiale urări de sănătate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pantagruelică pentru documente inedite. Neobosiților Dv. colegi, D na și Dl. Parascan, aceeași prețuire. Succes tuturor pe ogorul literelor. Respectuoase sărutări de mâini, Eugen Dimitriu 330 Din păcate, ieșenii de la Casa Pogor nu bănuiesc ce-au pierdut neluând în seamă sugestia mea, de-a le prezenta Fălticenii - color - învăluit în poezie, cu documentare solidă și expunere liberă. 331 Echipa ieșeană, alcătuită din directorul Complexului Muzeistic, Ion Arhip și muzeograful Liviu Rusu, de la Casa Pogor, fotograf artist, a poposit într-o dimineață
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de autor 465. Ca volum aparte se plătesc, dar aprobarea lui este greu de obținut la Bacău; mi-a promis el să sondeze terenul la Suceava și la Iași. Voi încerca și la București, dar trebuie întâi modificat în sensul sugestiilor de mai sus, căci altfel trece în mâna unui referent nepriceput ce-i dă aviz negativ și cade înainte de a se naște. Vă mai trimit câteva broșuri (una dintre primele, cu „nume de plante” majoritatea din jud. Bacău, inspirată poate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Radio București, Paul Călinescu mi-a pomenit numele, mulțumindu-mi pentru îndemn. 525 Acestea au apărut într-un volum cu titlul: Proiecții în timp - Amintirile unui cineast, la Editura Sport-Turism, București, 1982, cu o postfață de Ecaterina Oproiu. 526 La sugestia mea, Paul Călinescu a scris la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni, arătând intenția de a dona documente privind viața și activitatea sa de cineast cunoscut în țară și peste hotare. 527 Din păcate, nu puteam să mă interesez de ce
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Frumoasă Prefața. Cu cele mai bune sentimente și prietenească strângere de mână. Constantin Ciopraga 4 Vatra-Dornei, 15 sept. 2001 Iubite domnule Dimitriu, Mi-a parvenit, nu de mult, mesajul matale; mă bucur că ai ascultat emisiunea radiofonică de la Iași. La sugestia mea, ai fost înștiințat telefonic, din timp. Cât despre prefața la cel de al doilea volum, voi face-o după primirea textului respectiv. Lovineștii se găsesc în librăriile din Vatra-Dornei. La 22 septembrie mă voi întoarce acasă. Te rog să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
parte asemănarea dintre aceste panouri la vedere, „transparente” (suferim de boala transparenței, până acolo încât se atentează la viața intimă, amintind de ce-a zis Arghezi că „... vorba asta scurtă/e ca mângâierea porcului pe burtă”), cu vechea Condică de sugestii și reclamații dintr-o vreme pe care mulți o regretă, dar și cu Zidul Plângerii poporului ales, vom spune că, dând năvală, oamenii au înscris, pe lângă dorințe de bun-simț, și idei trăsnite, determinate de zicerea „mare-i grădina lui Dumnezeu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
îndrepta multe lucruri strâmbe, deși unii politicieni, umblați prin lume, ar putea spune că Turnul din Pisa stă în picioare tocmai pentru că e strâmb. Analizând aceste înscrisuri, rămâi nedumerit și contrariat că între sute și mii de cerințe, dorințe, păreri, sugestii, nu găsești una, măcar una, care să se refere la românii din afara granițelor României, la acordarea cetățeniei române pentru românii din Republica Moldova, căreia ar trebui să-i spunem „Moldova imperială” și, nici vorbă, să găsim ideea de revenire a Basarabiei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sarcina respectivă În timp ce tu dormi și o vor termina până dimineața“. Kulkarni mi-a sugerat să angajez un asistent la distanță din India, care să-mi facă toate cercetările pentru cartea de față. „El/ea te-ar putea ajuta cu sugestii privitoare la cărțile pe care vrei să le citești. Atunci când te trezești, poți găsi rezumatul cărții respective În adresa ta de e-mail“.(I-am spus că nimeni n-ar fi mai bun pentru așa ceva decât asistenta mea, Maya Gorman, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
dezvolte un browser mai accesibil pentru utilizatori „cu grafică integrată care să funcționeze la o gamă largă de calculatoare. A apărut astfel browser-ul Web Mosaic. Andreessen era foarte minuțios În ceea ce privește monitorizarea și soluționarea tuturor comentariilor utilizatorilor În care se regăseau sugestii și idei de Îmbunătățire a browser-ului, ceea ce i-a sporit accesibilitatea și popularitatea“. Pe scurt, Mosaic a făcut ca site-urile să poată fi văzute de către orice nătâng, savant, elev, copil de grădiniță, bunică sau bunic. Marc Andreessen nu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
în schimb pe lângă frumusețea fizică și pe cea spirituală în fața lumii și a lui Dumnezeu. Acceptarea suferinței a salvat din moarte viața dăruită de Dumnezeu, pe care diavolul o ucisese prin schimbarea atenției de la ascultarea de Dumnezeu, la ascultarea de sugestia sa, falsificând omului libertatea în Dumnezeu cu libertatea voii personale: „El de la început a fost ucigaș și nu poate sta în adevăr, pentru că este mincinos și tatăl minciunii”. Pe cine a ucis diavolul, întrebăm noi? Pe protopărinții noștri, Adam și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lui, iar cu celălalt braț îi proptea lancea în inimă. Brațele îi erau desfăcute în cruce și trupul proiectat pe spinarea și crupa cerbului, ca o răpire năzdrăvană din povești. Nemulțumit de prima expresie, ștergea și retușa. Noi în dădeam sugestii. Domnule profesor, piciorul drept din față ar trebui încordat puțin... Domnule profesor, gâtul ar trebui puțin mai pe spate... Când profesorul a socotit că noi, criticii, ne-am făcut datoria, a întărit liniile desenului, făcând din zidul temniței suport sfințit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
formă de protest nu este creștinească, este o aruncare în ispită. Adversarului i se dă astfel satisfacție după ce mulți au căzut victimă epuizării sau, cei mai mulți, victimă credinței greșite că datorită acestei acțiuni au obținut satisfacțiile cerute. Nu am fost ascultat. Sugestia era să intensificăm rugăciunea, încredințați că Dumnezeu va lucra pentru noi, căci armele noastre erau altele în acest loc și în această situație, decât ale dușmanului. Mulți au cerut hârtie și-au declarat în scris greva foamei, motivând și cauza
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în muzee și teatre, să cunoască atît literatura tradițională cît și pe cea contemporană și să studieze arhitectura; căci istoria nu este o simplă înregistrare faptică și științifică și nici nu poate fi doar atît. Istoria deschide perspective și face sugestii valoroase. Iorga avea o memorie și o erudiție supraomenești și era un discipol al lui Michelet, pentru care istoria era "la résurrection intégrale de la vie". Și-a petrecut o mare parte a vieții cercetînd bibliotecile și arhivele, cufundîndu-se în tăcerea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un Maiorescu coborît din Olimp". Conflictele personale și ideologice nu explică totul. Fără îndoială că individualismul lui Iorga și refuzul lui de a accepta autoritatea altcuiva au făcut ca adeziunea sa la partid să fie dificilă. Naționalismul său extremist și sugestiile sale privind îmbunătățirea condițiilor de trai ale țărănimii l-au transformat într-un adversar al conservatorilor. Iorga îi ura pe liberali și nu credea în lupta de clasă. El aducea argumentul că lupta de clasă distruge unitatea națională, respingîndu-i deci
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
repede și discret masa și apoi ne-a servit prânzul pe măsuța de bambus. Cred că lui Gilbert i-ar fi plăcut să mă servească în fiecare zi în felul ăsta, dar se temea să nu mă irite prin asemenea sugestie. Rolul lui studiat și meticulos de „fecior“ ar fi făcut cinste oricărei comedii de salon. La un moment dat, prinzându-mi privirea deasupra capului lui Titus, mi-a făcut un semn cu ochiul. I-am răspuns cu o privire înghețată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
asupra identității musafirului nostru, era frământat de o curiozitate și o agitație pe care abia de și le putea înfrâna. Și ce-ai de gând să faci cu el? — Așteaptă și ai să vezi. — Foarte bine, îmi cunosc locul. La sugestia mea, Titus și-a clătit părul cu apă rece. Uscat și pieptănat, s-a înfoiat, o masă compactă de cârcei spiralați roșu-castanii, iar înfățișarea lui se îmbunătățise simțitor. Seara își îmbrăcase cămașa curată, dar fără butoni. Gilbert i-a spălat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
buzele frumoase schițară un rânjet. — Nu mă duc la ei. — Nu-ți cer să te duci. Va veni ea aici. Așadar, le-ați spus. Mi-ați făgăduit să nu le spuneți nimic. — Nu le-am spus. Îți dau doar o sugestie, îți fac o propunere. Dacă mama ta va ști că te afli aici, va veni. Nu-i nevoie să-l înștiințeze și pe el. — O să-i spună. Întotdeauna îi spune totul. — De astă dată n-o să-i spună, ani s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pe banii mei. Nu-l întâlniseră niciodată pe Ben. Poate că Ben plecase din sat? Unde oare? La cine? Toate aceste mistere îmi făceau rău. Una dintre formele pe care le îmbrăcase răzvrătirea lui Gilbert și a lui Titus era sugestia pe care mi-o făceau permanent că ar trebui să întreprind ceva în privința lui Ben. Gilbert era cel care-mi făcea aluziile, dar Titus, cu siguranță, îl sprijinea tacit. Ce anume trebuia să fac, nu era clar, dar așteptau de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să-l conducă în mașina lui până la garaj. Gilbert acceptă cam în silă să plece și el, deși se bucura de perspectiva de a umple Londra cu noutăți despre mine. Și după aceea, voi rămâne singur cu Titus. După-masă, la sugestia inteligentă a lui Gilbert, am întocmit o lungă listă de cumpărături, astfel încât să-mi pot face o provizie de alimente și de băuturi cât mai aveam o mașină la dispoziție. După aceea, Gilbert a plecat din nou în sat. Titus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]