6,835 matches
-
Mihai Doru Pop 8. Ion Ormenisan 9. Mihaela Mioara Rolea Partidul România Mare 1. Nicolae Leonachescu 2. Paul Petrescu 3. Ion Miu 4. Dorin Pătruleasa 5. Marin Fulga 6. Marian Ion Dragomir 7. Cristian Aldea 8. Maria Petcu 9. Ecaterina Temelie Partidul Socialist al Muncii 1. Dumitru Ion 2. Grigore Calugaroiu 3. Angela Iacovei 4. Alexandru Dragomir 5. Gheorghe Marinas 6. Constant Cristoloveanu 7. Lucian Sorin Popescu 8. Georgel Sanda 9. Gheorghe Turlea BACĂU Convenția Democratică din România 1. Gheorghe Epuran
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
mecanism al statului s-a adaptat cerințelor organizării și conducerii economiei socialiste, devenind principalul instrument al construirii socialismului. Rolul economic al statului este primordial, punând în evidență menirea sa superioară în comparație cu toate statele anterioare, ca urmare a instaurării unei noi temelii economice - proprietatea socialistă asupra principalelor mijloace de producție. Viața a arătat că organizarea sub conducerea partidului, a procesului edificării orânduirii socialiste, presupune totodată măsuri speciale pentru apărarea și consolidarea cuceririlor revoluționare, în scopul prevenirii, descoperirii și curmării tuturor acelor acțiuni
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
conducerea partidului, a luptei pentru apărarea cuceririlor dobândite a fost pe deplin confirmată de-a lungul întregii perioade istorice marcată de procesul revoluționar declanșat odată cu insurecția națională antifascistă armată de la 23 August 1944. Acest proces revoluționar, care a transformat din temelii societatea românească, punând capăt existenței regimului burghezo-moșieresc și instaurând puterea politică a clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, s-a desfășurat în condițiile unei ascuțite lupte de clasă, în cursul căreia politica
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și în strânsă legătură cu dezvoltarea răspunderii personale; sporirea vigilenței revoluționare și asigurarea unei stricte conspirativități și compartimentări în muncă; realizarea unei strânse cooperări între unitățile de securitate, precum și între acestea și celelalte unități ale Ministerului de Interne. Așezarea la temelia activității de securitate a acestor principii reprezintă garanția sigură a desfășurării întregii munci în conformitate cu cerințele înfăptuirii politicii partidului în domeniul apărării securității statului. 1.CONDUCEREA ȘI ÎNDRUMAREA DE CĂTRE PARTID A ÎNTREGII ACTIVITĂȚI DE SECURITATE În calitatea sa de forță politică
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ri. Nici unul dintre ei nu a exprimat? o mai lucid dec�ț Titu Maiorescu. Acesta a scos �n eviden?? lipsa progresului organic ? i faptul c? pa? opti? ții au cl? dit institu? îi ? i o politic? cultural? de tip occidental pe temeliile unui barbarism semioriental. Dup? p? rerea lui, toat? aceast? improviză? ie nu avea leg? tur? nici cu trecutul, nici cu prezentul Rom�niei. Nu era deci de mirare c? era un e? ec! Improviză? iile acestea au dus la �preten
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era �n esen?? na? ionalist; p? stră totu? i leg? turi str�nse cu conservatorii, iar �n februarie 1906 s? a adresat Congresului Partidului Conservator ? inut la Bucure? ți. Le? a cerut boierilor ? i conduc? torilor partidului s? refac? leg? turile cu temelia lor tradi? ional? , ?? r? nimea, ? i s? o c? l?uzeasc?. Deoarece numai printr? o astfel de colaborare putea Rom�nia s??? i rezolve problemele. Nici o improviză? ie liberal? , nici or?? enii nu puteau �nlocui o asemenea simbioz? 146
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
țuț niciodat? de la ? elurile Universit?? îi de Văr?: �S�ntem convin? i c? s�ntem o na? iune cu o unitate admirabil? ? i o cultur? original? comun? tuturor. Nu trebuie s? ne uit? m niciodat? tradi? iile culturale. De pe aceast? temelie trebuie s? oferim na? iunii rom�ne o cultur? modern? de valoare corespunz? toare. Din cultura aceasta va ? �?ni o energie cople? itoare; iar �ntr? o zi, urma? îi no? tri vor trage din toate acestea concluziile cuvenite�215. Autorit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alul de curse� (Iorga). Cu alte cuvinte, Iorga nu a fost invitat s? fac? parte din delegă? ia rom�n? la Conferin? a de Pace, o umilin?? amar? pentru lupt? torul care jucase un rol at�ț de important �n realizarea ? i �n punerea temeliilor intelectuale ale Rom�niei Mari. Alexandru VaidaVoievod ? i politicienii ardeleni care uniser? recent Transilvania cu Rom�nia erau ? oca? i; nu erau �nc? obi? nui? i cu interesele meschine de partid ? i cu politicianismul de la Bucure? ți, dar aveau s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o atmosfer? resping? toare, o duhoare pestilen? ial? de hoituri. Din nefericire, pentru salvarea acestor creaturi corupte exist? o justificare teoretic? cu valoare de dogm? , adic? faptul c? trebuie s? consider? m aceast? drojdie dubioas? a oră? elor noastre drept temelia vie? îi na? iunii. Binecunoscută politic? de a crea urgent ? i cu orice pre? o burghezie stabil?. Dar, din cauza mării noastre grabe, n? am acceptat procesul lent ? i i? am �nlocuit pe cet?? eni cu ni? te nemernici�106. Cuvinte profetice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i exaltate. Erau aceste inconsecven? e bazate pe imoralitate? Nu. Aceste atitudini devin consecvențe dac? nu uit? m c? Iorga �ncerca s? apere Rom�nia Mare �n cadrul idealurilor lui s? m?n? toriște. Rom�nia Mare ? i s? m?n? torismul constituiau temeliile lumii lui. Ele erau pentru el apogeul moralit?? îi ? i al con? tiin? ei. Erau oare posibile aceste premise? Serveau pozi? iile lui Iorga interesele Rom�niei? Iorga credea sincer c? da. El nu era avid �n atitudinile sale, a? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai mare ardelean al secolului al XX-lea. Există posibilitatea cooper? rîi �ntre ace? ți doi oameni cinsti? i ? i adev? ra? i patrio? i, dar erau ? i piedici. Cultură lui Iorga era mai ales de orientare francez? , bazat? pe o temelie latin? ? i greco? bizantin?; mediul din care provenea Maniu era german transilv? nean, plus c? era greco? catolic. Iorga insistă asupra �odioasei sale culturi subgermane ? i maghiare� ? i asupra mediului s? u catolic transilv? nean chezaro-cr? iesc. El consideră morală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
una singur?. Criză �l va aduce cur�nd pe Hitler la putere. �n cazul nostru, ea va duce la pr? bu? irea zorzoanelor parlamentare pe tot cuprinsul �P? m�ntului nim? nui al Europei�, cu excep? ia Cehoslovaciei, unde institu? iile democrate aveau temelii s? n?toase. Depresiunea a s? dit s�mburele �ndoielii chiar �n solidele democra? îi parlamentare, cum ar fi Fran? a. Iorga �l cîtă pe A. Tardieu, care scotea �n eviden?? deteriorarea democra? iei parlamentare. Iat? ce scria Iorga: �Nu un nenorocit ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acest lucru explic? mai bine dec�ț orice �nver? unarea controversei. Dat fiind tot ce ? tim despre Iorga, nu este deloc de mirare c? oricine �ndr? znea s? nu fie de acord cu el �n privin? a interpret? rîi istoriei rom�nilor, temelia na? ionalismului s? u cultural, intră inevitabil �n conflict cu ego? ul ? i vanitatea lui. Iorga nu avea deloc un caracter conciliant. Nu putea l? să f? r? r? spuns o tentativ? de uzurpare a monopolului s? u asupra interpret? rîi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lor le ajut? la fel de pu? în că ? i vehemen? a polemicilor. Nici acceptarea docil? de c? tre un public prostit o vreme nu le face vreun bine. Deoarece exist? �n literatur? o regul? de fier prezent? ? i �n art? , care st? la temelia tuturor societ?? ilor omene? ți ? i nimeni nu o poate eludă: tot ceea ce se adreseaz? oamenilor trebuie s? r? m�n? uman. Iar ceea ce este uman, indiferent de form? , trebuie s??? i p? streze structura uman? de baz? �. Iorga �ncheie �n stilul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
glorios dintre soldă? îi francezi. Doar timpul �i va judeca teribilul act�. Că lupt? tor na? ionalist, Iorga privea lucrurile �n perspectiv? ? i �n profunzime: �dar armata nu �nseamn? na? iunea, �n acest moment �ngrozitor trebuie s? ne retragem pe (ț? r�mul) spiritului, deoarece temeliile spiritului nu pot fi distruse�, el constituind �o c? utare a libert?? îi ? i a drept?? îi�5. �n aceea? i zi, apelul f? cut la radio de un alt istoric? politician na? ionalist �i d? dea o replic? lui Iorga că un ecou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ar fi refuzat, el, înghițitorul de săbii și-ar fi pierdut onoarea numele de artist. [...] Manole a vrut să ridice biserica închinată lui Dumnezeu. De ce nu a reușit de la început? Oare nu cumva pentru că nu știa ce să pună la temelie, pe ce să înalțe zidurile? Asta a știut Ana înaintea lui? Că temelia bisericii se poate înălța prin iubire și jertfă? Drumul... Drumul de țară, șerpuitor și prăfos, străbătut cu bicicleta sau pe jos... Calea ferată, ascunsă în pădure, drum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de artist. [...] Manole a vrut să ridice biserica închinată lui Dumnezeu. De ce nu a reușit de la început? Oare nu cumva pentru că nu știa ce să pună la temelie, pe ce să înalțe zidurile? Asta a știut Ana înaintea lui? Că temelia bisericii se poate înălța prin iubire și jertfă? Drumul... Drumul de țară, șerpuitor și prăfos, străbătut cu bicicleta sau pe jos... Calea ferată, ascunsă în pădure, drum înșelător, martor al dramei ce avea să pecetluiască un destin. Apa, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aibă în vedere mereu binele ca scop: "îndreaptă scopul tău final numai și numai la binele public" (Cartea a XII-a, 20). Filosoful stoic roman nu ezita să spună răspicat că "tăria de a duce o viață fericită" își are temelia chiar în sufletul omului de caracter: "puterea aceasta [morală] are dreptul să se arate nepăsătoare numai față de lucruri într-adevăr indiferente (s.n.) (Cartea a XI-a, 16). Mai mult, parcă dorind să accentueze sensul esențialmente etic al detașării și indiferenței
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
publicului... Întreaga schela, care se transforma rapid într-un perete de lemn alb de mari proporții, o catapeteasmă de 9x13 metri... care zidind-o pe Ana, soția sacrificată a lui Manole, înălța în sfârșit biserica, mereu și mereu reluată, pe temelii de neclintit. Astfel, ceea ce nu fusese decât schițat inițial prin osatura eșafodajului se concretiza subit într-un iconostas încă pur, de lemn crud, virgin, așteptându-și icoanele; acest iconostas, tâmplă a bisericii (tâmplă, templu, tâmplar, templier, o serie de etimologii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ci o interpretare a sursei literare cu tot ce presupune termenul ca plus sau minus. Dar filmul nu este doar cele două nuvele, ci rezultatul împletirii lor, plus "o seamă de sugestii" din opera scriitorului, plus imaginația proprie. Aceasta este temelia filmului. Cărămizile lui însă nu sunt numai inspirația oarbă, starea de grație, intuiția, Alexa Visarion nu este un intuitiv, ci un creier lucid, care-și gândește materia de lucru cu precizie matematică. Armele lui principale sunt logica și rațiunea. În
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spectacolul se bazează. Publicul are nevoie de spectacole în care să vadă virtuozități din punct de vedere al jocului actoricesc. (Cristina Beligăr) Matei Rotaru Miroiu, Ovidiu Crișan Udrea și Ramona Dumitran Mona 2014 ANA Paradox Film Fiecare film are la temelia lui o poveste care trebuie eliberată. Prezentă în prezent. ANA vine din amintirea lumilor mele pe care o caut și mă caută... Nu o voi găsi niciodată in integralitatea ei, cum personajul filmului nu va face niciodată filmul visat. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
capătă la un moment dat o aură artistică. Politicienii sunt însă actori ai unui timp care îi joacă, îi implică și apoi îi eliberează din funcție. Eu m-am întors la teatru neștiind, în clipa întoarcerii, că o revoluție zdruncină temeliile fiecăruia dintre noi și că balansează, mai ales la început, acest echilibru fragil dintre viață și artă. Teatrul a fost o armă serioasă de naștere a conștiinței, a determinat mereu apariția unei atitudini. Bineînțeles că și câteva dintre filmele românești
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
greu, de temător se înalță Biserica și câtă iubire trebuie să rodească în noi pentru a fi curați pentru jertfă... Întrebări aici și oriunde. Ole, Ole, Ole, de ce ați ucis speranțele... Cum a apărut personajul fetei? Fiecare film are la temelia lui o poveste care trebuie eliberată. Prezentă în prezent. ANA vine din lumea lumilor mele pe care o caut și mă caută... Nu o voi găsi niciodată, cum și personajul filmului nu va face niciodată filmul visat. Toate înțelesurile baladei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Actorul poate fi o persoană, un grup sau un „ocupant de rol”. Această definire a actorului face teoria aplicabilă la orice nivel de analiză. Interesul central al lui Emerson constă În relațiile de schimb, acestea fiind considerate „drept pietrele de temelie” pentru structurile sociale complexe, numite rețele de schimb. Rețelele de schimb sunt considerate drept seturi de relații de schimb conectate. Noutatea la acest nivel de discuție constă În distincția pe care R. Emerson (1962) o face Între legăturile de schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Este semnificativ de semnalat că, în cursul dezbaterii privind Cartea verde, reuniunea informală a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din țările membre ale Uniunii Europene din ianuarie 2007 a subliniat, în mod indiscutabil, că, piatra de temelie a relațiilor de muncă în Uniunea Europeană a fost și rămâne contractul pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, chiar dacă pot fi utilizate, în același timp, și alte variante de contracte mai flexibile care să vină în întâmpinarea unor nevoi ale lucrătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]