9,918 matches
-
cărțile sînt încărcate de trecut. (1985: 157) Așezînd timpul în chiar inima lecturii și a povestirii, Borges îl transformă într-o întrebare filosofică esențială. Am văzut că ancorarea temporală a textului nostru este foarte vagă: "după ani lungi". Numeroșii organizatori temporali se mulțumesc să puncteze progresia faptelor relatate ("după", "în sfîrșit", "brusc", "într-o zi"), numeroșii "și" subliniază doar succesiunea. Perfectul simplu pune de asemenea accentul, de la P2 la P11, pe un timp liniar, cantitativ, făcut din acțiuni și evenimente succesive
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
explorează temele comunicării nonverbale și ale proximității. Hall a identificat două dimensiuni ale culturii: culturi de context ridicat sau culturi de context scăzut, aceste concepte intersectându-se cu modul în care informația este transmisă, adică comunicată.Conceptele sale despre orientarea temporală policronică sau monocronă se referă la modurile în care culturile își structurează timpul. Conceptul de timp monocron desemnează sintagma "fiecare lucru făcut pe rând", iar conceptul policronic se axează pe multiplele sarcini făcute în același timp, timpul fiind subordonat relațiilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fi arhitectura, mobila, sau distanța fizică între participanții la situația de comunicare), paralimbajul (toate sunetele pe care le producem și nu sunt cuvinte; aici intră râsul, tonalitatea, cuvintele vide de înțeles: "mm", "ăă") și temporalitatea (folosirea timpului în comunicare, orientarea temporală definită de Hall ca monocronă și policronă, înțelegerea noțiunilor de prezent, trecut și viitor). Textele lui Condon și Yousef și prima ediție Samovar și Porter reprezintă doi factori importanți în introducerea studiului Comunicării interculturale, în anii `80. Condon și Yousef
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unei civilizații, istoria singulară a unei porțiuni limitate a umanității care se oferea ca model al unui destin universal; ea este marcată așadar de europocentrism. În secolul al XIX-lea, progresul paleontologiei are efecte importante asupra antropologiei, antrenând o îndepărtare temporală crescândă față de "primitivii" contemporani. Dacă depărtarea dintre sălbatici și civilizații occidentali părea recuperabilă în secolul al XVIII-lea, ea devine de netrecut în secolul al XIX-lea, și dacă sălbaticii se apropie în spațiu pe măsură ce Europa își extinde imperiul colonial
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și în perioada predecesorilor săi, tot din ministeriales 76, și-a asociat clerul în lupta contra papalității, dar va sfârși prin a se recunoaște învins. Concordatul de la Worms din anul 112277, prin distincția și delimitările stabilite între spiritual (Spiritualia) și temporal (Temporalia), dezarticula instituția imperială, ce făcuse din asocierea Bisericii la guvernare temelia politicii sale de consolidare a Imperiului. Consecințele cele mai grave s-au manifestat prin procesul de teritorializare a "ducatelor etnice" în zeci de principate laice și ecleziastice. Urmarea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
până luni dimineața). Pentru că efectul nu a fost cel scontat, papalitatea a hotărât să canalizeze spiritul războinic al feudalității apusene într-o altă parte a lumii. În același timp, se făceau presiuni asupra monarhilor care nu recunoșteau primatul spiritualului asupra temporalului. În aceste condiții se arunca anatema, iar a fi exclus din Biserică echivala cu scoaterea individului în afara societății, cu pierderea dreptului la ceremoniile care îi marcau statutul social 176. În conciliile de la Piacenza și de la Clermont (1095), papa Urban II
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Spania lui Filip al III-lea (1598-1621), pe Maximilian I de Bavaria și Liga Catolică, ale cărei armate erau comandate de către Ioan Serclaes, conte de Tilly 217. Electorii ecleziastici (principii episcopi de Mainz, de Colonia și Treve, mai mult șefi temporali decât spirituali), făceau parte din Liga Catolică (arhiepiscopul de Colonia era chiar fratele lui Maximilian I de Bavaria). Arhiepiscopul de Treve, prin intrigile sale și politica francofilă, va provoca mai târziu intrarea în război a Franței. Ruptura iremediabilă s-a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
numite și semnate astfel: Tratatul Pirineilor, între Spania și Franța, la 7 noiembrie 1659245; Tratatul de la Vincennes, între Franța și Lorena, în 1661; armistițiul de la Andrusovo, între Polonia și Rusia, în 1667. Tratatele confereau stărilor și ordinelor imperiale largi puteri temporale și spirituale, autorizându-le să încheie alianțe externe, să ducă o politică externă independentă, sub rezerva de a nu fi îndreptată contra Imperiului. Organizarea Imperiului păstra, în linii mari, structura anterioară: în frunte se afla împăratul, ales pe viață; Consiliul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mulți cumpărători și am descoperit un amănunt interesant: când oamenii așteaptă aproximativ un minut și jumătate, percepția lor despre modul cum a trecut timpul este destul de exactă. Este suficient să treacă nouăzeci de secunde sau mai mult și percepția lor temporală se distorsionează - dacă îi întrebi cât de mult au avut de așteptat, răspunsul lor poate fi exagerat. Dacă au așteptat două minute, vor spune că au fost trei sau patru. În mintea cumpărătorului perioada de așteptare se transformă dintr-o
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
tr.) bold = (engl.) curajos, îndrăzneț (n. tr.) Un cotidian fictiv, la care lucra Spider-Man ca fotograf. Sursa de inspirație din lumea reală pare a fi Daily Planet (n.red.) Situată între generația Baby Burter-ilor și generația MTV, având drept interval temporal aproximativ perioada cuprinsă între 1961 și 1981 (n. red.) Theodor Seuss Geirel, editor al revistei Judge, care a apărut între 1927 și 1944, fiind cea mai apreciată publicație de divertisment a timpului. Dr. Seuss a publicat în special benzi desenate
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
și sînt convergente. Primul arată că timpul colectiv se stabilizează, iar al doilea că timpul nu păstrează despre viața grupului decît o amintire generală, și nu una a detaliilor particulare, dar convergența memoriilor temporale generale ale grupurilor permite păstrarea memoriei temporale a unui individ sau a unei situații individuale. Textul 15 este inserat la pagina 190. Este un text polemic, sarcastic, îndreptat împotriva lui Bergson, în care Halbwachs vor-bește despre vanitatea și orgoliul de a ne atribui o memorie per-sonală, o
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Dar el se gîndea atunci la ai săi și nu era singur decît în aparență. Nici nu contează că nu-și amintește epoca și locul determinat în care se afla și nu se poate sprijini pe un cadru local și temporal. Gîndirea familiei absente furnizează cadrul, iar copilul nu are nevoie, cum spune dl. Blondel, "să reconstituie ambianța amintirii" deoarece amintirea se prezintă în acest mediu. Nu trebuie să ne mire cu nimic faptul că, pe moment, copilul nu și-a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cu peisaje care-i erau complet străine sau indiferente. Să luăm acum în discuție impresia noastră. Ea se explică, fără îndoială, prin ceea ce se afla în centrul vieții noastre afective sau intelectuale. Însă ea s-a desfășurat într-un cadru temporal și spațial și în circumstanțe puse în umbră de preocupările noastre, dar care, la rîndul lor, îi modificau cursul și aspectul: precum casele construite la poalele unui monument antic, dar care nu au aceeași vechime. Cînd ne amintim această călătorie
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
abstracție de asemănări, fără de care nu ar exista totuși memorie, deoarece ne amintim numai faptele care au ca trăsătură comună apartenența la aceeași conștiință [sau, altfel spus, istoria privește asemănările superficiale și neglijează diferențele profunde. Astfel, în ciuda diferențelor spațiale și temporale, ea reduce evenimentele la termeni aparent asemănători], ceea ce-i permite să stabilească legături între ele, ca niște variații pe aceeași temă. Numai așa reușește să ne prezinte o viziune rezumată a trecutului 74, condensînd într-un moment, prin simbolul unor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
dispar treptat, iar natura lasă din ce în ce mai mult în grija societății organizarea duratei. De altfel, oricare ar fi diviziunile timpului, oamenii se acomodează destul de ușor, fiindcă acestea sînt în general tradiționale și fiecare an, fiecare zi se prezintă cu aceeași structură temporală ca și precedentele, asemenea unor fructe crescute în același pom. Nu putem să ne plîngem că ne sînt deranjate obișnuințele. Constrîngerea pe care o suportăm este de altă natură. Mai întîi de toate ne apasă uniformitatea. Timpul este divizat în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
iar toate părțile sale se pretează la cele mai variate diviziuni: e ca o tablă pe care putem trasa un număr nedefinit de linii paralele. Nimic nu ne împiedică deci să imaginăm simultaneități intercalate într-un punct oarecare de pe linia temporală și abstractă care unește două momente (și pe care o putem reprezenta prin imaginea unei mișcări 92 sau a unei schimbări uniforme realizate între ele) la jumătatea, la treimea, la sfertul acestui interval. Astfel, s-ar stabili diviziuni ale timpului
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în măsura în care ne permite să reținem și să ne amintim evenimentele produse. Este tocmai ceea ce așteptăm de la el. Acest lucru este adevărat pentru evenimentele trecute. Cînd rememorăm o călătorie, chiar dacă nu regăsim data exactă, există totuși un întreg cadru de date temporale de care această amintire este legată: era înainte sau după război, eram copil, tînăr, matur, om în toată firea; eram cu cutare prieten, care avea el însuși o anumită vîrstă; era într-un anumit anotimp; lucram la ceva; era vorba
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
atît timpul intervine, cît cadrul spațial. Dar dacă este vorba de un eveniment din viața mea de familie, din viața profesională sau care s-a produs într-unul dintre grupurile la care gîndirea mea se raportează cel mai adesea, cadrul temporal mă va ajuta cel mai mult să-mi amintesc. Același lucru se poate spune despre unele fapte viitoare care sînt pregătite din prezent: adesea, ceea ce îmi amintește o întîlnire este epoca în care am fixat-o; ceea ce amintește că urmează
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
un prieten, că am o anumită sarcină de îndeplinit, o anumită acțiune de între-prins sau că îmi făgăduiesc o anume distracție este data la care toate aceste evenimente urmează să aibă loc. Se întîmplă, de asemenea, să nu reconstituim cadrul temporal decît după ce amintirea a reapărut și să fim obligați, pentru a regăsi data evenimentului, să examinăm amănunțit toate componentele acestuia. Chiar și atunci, dat fiind că amintirea conservă urme ale perioadei la care se referă, ea a fost rememorată, poate
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ne gîndisem la timpul cînd evenimentul s-a produs. Localizarea, inițial aproximativă și în linii mari, a devenit mai precisă odată cu apariția amintirii. Nu-i mai puțin adevărat că, în multe cazuri, regăsim imaginea evenimentului trecut parcurgînd cu gîndul cadrul temporal: dar, pentru asta, trebuie ca timpul să fie apt să încadreze amintirile. Avem în vedere mai întîi timpul înțeles sub forma cea mai abstractă: timpul complet omogen al mecanicii și al fizicii, al unei mecanici și al unei fizici întrepătrunse
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
soarelui. Cum viața tuturor grupurilor se desfășoară în aceleași condiții 120 astronomice, toate pot constata că ritmul timpului social și alternanța fenomenelor naturale se adaptează bine între ele. Nu e mai puțin adevărat că, de la un grup la altul, diviziunile temporale care se acordă nu sînt aceleași și nu au, în orice caz, același sens. Totul se petrece ca și cum același balansier ar comunica mișcarea sa către toate părțile corpului social. Dar, în realitate, nu există un calendar unic, exterior grupurilor și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
arătat, la un cadru omogen și complet vid. Găsim aici, înscrisă sau indicată, o urmă a evenimentelor sau figurilor de odinioară, în măsura în care acestea corespundeau și corespund încă unui interes sau unei preocupări a grupului. [Adică, din eveniment sau chip, cadrul temporal nu păstrează decît semnificația generală în viața grupului, fără să rețină detalii particulare și concrete. Dar, în cele mai multe cazuri, această semnificație generală va fi suficientă, combinată cu alte urme păstrate în aceeași societate (grup) sau în altele, pentru ca, pornind de la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în timp și de a ne transporta dincolo de durată? Lăsîndu-ne absorbiți de impresii, urmîndu-le pe măsură ce apar și apoi dispar, ne confundăm, fără îndoială, cu un moment al duratei, apoi cu un altul: cum ne-am reprezenta însă timpul însuși, cadrul temporal care cuprinde acest moment alături de multe altele? Putem să fim în timp, în prezentul care este o parte a timpului, și totuși să nu fim capabili să gîndim în timp, să ne transportăm, în gînd, în trecutul apropiat sau îndepărtat
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de o persoană, fie că aceasta l-a înconjurat cu hotare și îngrădituri, fie că locuiește de obicei acolo, îl exploatează pe cont propriu. Toate acestea pot primi numele de spațiu juridic, spațiu permanent, cel puțin între anumite li-mite temporale, care permit memoriei colective, ori de cîte ori percepe spațiul, să regăsească amintirea drepturilor. Cînd ne gîndim la drepturile oamenilor asupra lucrurilor, nu doar despre raportul dintre om și obiect, ci și despre omul însuși, presupunem că este imobil și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sînt coordonate după succesiunea geografică dată de topografia legendară a Via sacra. Căutarea itinerarului vieții, morții și învierii lui Hristos este determinată de credința în dubla natură a lui Hristos, de om și Dumnezeu, stabilită la Conciliul de la Efes. Continuitatea temporală de la viață la moarte și de la moarte la înviere se înscrie în continuitatea spațială a Via sacra. Găsim aici similarități cu un text pe care l-am inserat ca variantă și în care Halbwachs contestă logica asocierii de idei prin
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]