7,246 matches
-
consumă substanțe ilegale. În ultimele luni a evitat cafeaua tare și ciocolata, pentru că a observat că acestea determină o accentuare a simptomelor de anxietate. Diagnosticul Înainte de DSM-III-R, TAG avea statutul de categorie reziduală de diagnostic. În parte din cauza acestei poziții, validitatea tulburării a fost contestată. Cu toate acestea, DSM-III-R și DSM-IV nu mai descriu TAG ca pe o categorie reziduală, datorită apariției ei independente de anxietate, care presupune numai anticiparea panicii sau a expunerii la neliniști fobice sau obsesive (denumită adesea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1988). În plus, conform Rapee et al. (1988), 79% dintre pacienții cu un diagnostic primar de TAG au declarat că manifestă cel puțin o temere de intensitate moderată, iar 61% au afirmat că uneori evită cel puțin o situație socială. Validitatea de construct a diagnosticului Validitatea de construct a TAG a fost contestată din mai multe perspective, în afară de strînsa ei legătură cu tulburarea depresivă majoră. De exemplu, înainte de apariția DSM-IV, studiile asupra validității diagnosticului de TAG s-au dovedit nesatisfăcătoare. Corelarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
et al. (1988), 79% dintre pacienții cu un diagnostic primar de TAG au declarat că manifestă cel puțin o temere de intensitate moderată, iar 61% au afirmat că uneori evită cel puțin o situație socială. Validitatea de construct a diagnosticului Validitatea de construct a TAG a fost contestată din mai multe perspective, în afară de strînsa ei legătură cu tulburarea depresivă majoră. De exemplu, înainte de apariția DSM-IV, studiile asupra validității diagnosticului de TAG s-au dovedit nesatisfăcătoare. Corelarea relativ defectuoasă a evaluărilor din cadrul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că uneori evită cel puțin o situație socială. Validitatea de construct a diagnosticului Validitatea de construct a TAG a fost contestată din mai multe perspective, în afară de strînsa ei legătură cu tulburarea depresivă majoră. De exemplu, înainte de apariția DSM-IV, studiile asupra validității diagnosticului de TAG s-au dovedit nesatisfăcătoare. Corelarea relativ defectuoasă a evaluărilor din cadrul studiilor anterioare (de exemplu, Di Nardo et al., 1983; Riskind et al., 1987) poate fi explicată prin intermediul criteriilor de diagnostic DSM-III, care încadra TAG într-o categorie
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de TAG, rezultat la fel de bun sau chiar mai bun decît cel obținut în ceea ce privește alte tulburări anxioase; studiul a avut drept subiect un grup de 575 de pacienți din 18 centre (Wittchen et al., 1991). Deși aceste date sînt mai promițătoare, validitatea diagnosticului de TAG poate fi compromisă de procentajul ridicat de comorbiditate. În plus, TAG constituie probabil o tulburare anxioasă primară sau o vulnerabilitate față de dobîndirea unei anxietăți suplimentare sau a unor tulburări depresive (Barlow și Wincze, 1998; Maser, 1988). Conform
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
îndeplinirea criteriului neliniștii sau de durata anxietății și a simptomelor asociate (care varia de la o lună la șase luni). Singurul grup care s-a diferențiat a fost cel care nu a întrunit cele șase simptome asociate cerute. Acești autori contestă validitatea de construct a criteriilor de diagnostic DSM-III-R pentru TAG. De asemenea, nici simptomele somatice asociate nu întrunesc specificitatea necesară diagnosticului. Brown și colaboratorii săi (1995) au afirmat că, deși majoritatea pacienților dintr-un grup diagnosticat cu TAG manifestă trei din
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
altă tulburare anxioasă întrunesc criteriile de diagnostic pentru TAG (Sanderson și Wetzler, 1991), fapt care sugerează că, deși simptomele anxietății generalizate sînt comune și altor tulburări anxioase, ele nu sînt sinonime cu sindromul TAG. Există însă și argumente care susțin validitatea TAG drept un construct independent de diagnoză. O evaluare a factorilor genetici și de mediu specifici și comuni pentru TAG și tulburarea de panică, efectuată pe o populație de perechi gemelare masculin-masculin, a indicat o predispoziție genetică specifică tulburării de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Conform lui Brown și colaboratorilor săi (1993), deși o mare parte dintre pacienții cu TOC manifestau simptome de neliniște, grupurile de pacienți cu TOC, respectiv TAG puteau fi diagnosticate diferențiat prin interviul clinic. În cele din urmă, un studiu asupra validității de construct a diagnozelor din sfera tulburărilor anxioase și depresive a arătat că pacienții diagnosticați cu TAG au un punctaj unic al profilului, conform mai multor modalități de autoevaluare, iar acest profil diferențiază în mod semnificativ pacienții cu TAG de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de alte grupuri cu diagnostice diferite (Zinbard și Barlow, 1996). Fenomenul îngrijorării Desemnarea îngrijorării ca trăsătură definitorie a TAG a condus la ideea că aceasta este o tulburare anxioasă cognitivă (Rapee, 1991b) și a generat un nou interes legat de validitatea și temeinicia conceptului de grijă. Descrierea naturii și procesului îngrijorării s-a concentrat asupra caracterului incontrolabil al acesteia și a posibilului ei rol în evitarea consecințelor negative ale evenimentelor anticipate. Statutul patologic al grijii în TAG nu este generat de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
rău, va fi vina mea. Dacă îmi fac griji, țin lucrurile sub control. Dacă nu mi-aș face griji, n-aș avea la ce să mă mai gîndesc. Îngrijorarea mă ajută să-mi controlez anxietatea. Aceste idei sînt rareori confirmate, validitatea le este rareori testată, iar persoana continuă să-și facă griji. Dacă împărtășiți vreuna dintre aceste convingeri, va trebui să o puneți la îndoială, pentru a reuși să renunțați la procesul de îngrijorare și la consecințele sale negative. De exemplu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se referă la dezvoltarea unor trăsături persistente, inflexibile și defectuoase ale personalității, drept consecință a unei traume severe cum ar fi ostilitatea, izolarea socială, sentimentele de vid, hipervigilența și paralizia emoțională. Se impune necesitatea unor studii empirice pentru a stabili validitatea sau utilitatea acestei noi categorii de diagnoză. Comorbiditatea În cazul SSPT cronic, este important să admitem caracterul de regulă al comorbidității, mai degrabă decît cel de excepție. De exemplu, Kulka și colegii săi (1990) au afirmat că 98% dintre veteranii
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
deficiență, a apărut recent scala revizuită IES-R (Weiss și Marmar, 1997). Aceasta cuprinde itemi suplimentari, care reflectă grupul de simptome ale SSPT asociate cu excitația crescută. În acest moment, există date insuficiente pentru a permite observații legate de relevanța și validitatea acestei noi scale. Nici una dintre scalele de mai sus nu este asociată în mod specific cu simptomele conforme DSM ale SSPT. Mai degrabă, ele facilitează o evaluare mai generală a severității reacțiilor la stresul traumatic. Pe de altă parte, sînt
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
moral ?i material al admiratorilor s?i francezi ?i englezi, printre care, Stuart Mill ?i lexicograful Emile Littr� joac? un rol decisiv. Pragmatist �nainte de toate, Comte separ? �n mod deliberat studiul fizic al fenomenelor de metafizic?. El afirm? c? validitatea ?tiin?ific? a cunoa?terii trebuie s? se sprijine pe observa?ia f?cut? �n mod ?tiin?ific ?i, măi general, pe experien??, care presupune realizarea unei experiment?ri. Acestea caracterizeaz? ?tiin?ele, naturale ?i sociale, pe care le adun
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai multe tipuri de cunoa?tere din care nici unul nu este superior altuia; �esen?a� lor r?m�ne imuabil? cu toat? pluralitatea ?i variabilitatea factorilor sociali care le determin? formele istorice, dar nu le definesc nici con?inutul, nici validitatea (1925). Pentru Mannheim, care trece de la Heidelberg la Frankfurt, determinarea social? a con?inuturilor cunoa?terii ne?tiin?ifice nu e pus? la �ndoial?. Influen?at de relativismul weberian ?i �n acela?i timp de marxism, el afirm? c?, dup
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n anii ?aizeci. Că o reac?ie contra orient?rîi esen?ialmente descriptive a lucr?rilor de dup? r?zboi ?i stimula?i de ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor de validitate pentru diferitele etape ale demersului lor. Dac? tehnicile de observare empiric? s�nt bine st?p�nite (gra?ie tradi?iilor leplaysiene ?i etnografice), apare necesar s? se controleze, �n amonte, operă?ionalizarea ipotezelor ?i, �n aval, validitatea rezultatelor. Asist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
criteriilor de validitate pentru diferitele etape ale demersului lor. Dac? tehnicile de observare empiric? s�nt bine st?p�nite (gra?ie tradi?iilor leplaysiene ?i etnografice), apare necesar s? se controleze, �n amonte, operă?ionalizarea ipotezelor ?i, �n aval, validitatea rezultatelor. Asist?m astfel la o �ntoarcere natural? c?tre resursele americane: s-a tradus mai �nt�i lucrarea lui Festinger ?i Katz (Metodele de cercetare �n ?tiin?ele sociale), �n 1959, ?i la ini?iativa lui Raymond Boudon ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1. Faptul juridic / 91 III.1.1. Noțiune / 91 III.1.2. Clasificare faptelor juridice / 92 III.2. Actul juridic civil / 94 III.2.1. Noțiune / 94 III.2.2. Clasificarea actelor juridice civile / 96 III.2.3. Condiții de validitate a actului juridic civil / 100 III.2.3.1. Noțiune și clasificare / 100 III.2.3.2. Condiții de fond / 102 III.2.3.2.1.Capacitatea / 102 III.2.3.2.2. Consimțământul și voința juridică / 104 III.2
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
al părților)192. Fără a arăta criteriul în funcție de care se conturează cele trei categorii de acte juridice, noul Cod civil reglementează în art. 1174 contractele consensuale, solemne și reale. Este o clasificare extrem de importantă întrucât în funcție de aceasta poate fi analizată validitatea actului juridic respectiv. În lumina acestui articol, contractele consensuale se formează prin simplul acord de voințe al părților, cele solemne se formează numai prin îndeplinirea unor formalități, iar pentru formarea contractelor reale este necesară remiterea bunului ce reprezintă suportul material
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
drepturi și obligații specifice). În sfârșit, în literatura străină actele juridice sunt grupate și după alte criterii: Leon Duguit, de exemplu, împarte actele juridice în trei categorii: acte obiective, acte condiții și acte subiective 198. III.2.3. Condiții de validitate a actului juridic civil III.2.3.1. Noțiune și clasificare Literatura de specialitate folosește, cu privire la condițiile menționate, expresiile: "elementele actului juridic civil"199, "condițiile de validare a actului juridic civil"200, "condiții de eficacitate", "condiții de formă și de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a căror îndeplinire este obligatorie (cum sunt condițiile de fond sau de formă cerute ca o condiție ad validitatem); * condiții neesențiale 202 numite și condiții întâmplătoare, sunt cele care pot fi prezente sau pot lipsi din actul juridic civil fără ca validitatea acestuia să fie afectată. c. După sancționarea nerespectării lor pot fi:condiții de validitate și condiții de eficacitate. * condițiile de validitate sunt cele a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea actului juridic civil (de exemplu, condițiile esențiale); * condițiile de eficacitate
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ca o condiție ad validitatem); * condiții neesențiale 202 numite și condiții întâmplătoare, sunt cele care pot fi prezente sau pot lipsi din actul juridic civil fără ca validitatea acestuia să fie afectată. c. După sancționarea nerespectării lor pot fi:condiții de validitate și condiții de eficacitate. * condițiile de validitate sunt cele a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea actului juridic civil (de exemplu, condițiile esențiale); * condițiile de eficacitate sunt cele a căror nerespectare atrage inopozabilitatea actului juridic civil. Deci,nerespectarea condițiilor de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
202 numite și condiții întâmplătoare, sunt cele care pot fi prezente sau pot lipsi din actul juridic civil fără ca validitatea acestuia să fie afectată. c. După sancționarea nerespectării lor pot fi:condiții de validitate și condiții de eficacitate. * condițiile de validitate sunt cele a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea actului juridic civil (de exemplu, condițiile esențiale); * condițiile de eficacitate sunt cele a căror nerespectare atrage inopozabilitatea actului juridic civil. Deci,nerespectarea condițiilor de validitate atrage ca sancțiune nulitatea actului juridic
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și condiții de eficacitate. * condițiile de validitate sunt cele a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea actului juridic civil (de exemplu, condițiile esențiale); * condițiile de eficacitate sunt cele a căror nerespectare atrage inopozabilitatea actului juridic civil. Deci,nerespectarea condițiilor de validitate atrage ca sancțiune nulitatea actului juridic civil, pe când nerespectarea condițiilor de eficacitate atrage alte sancțiuni decât nulitatea (cum ar fi inopozabilitatea față de terți a actului juridic civil, în cazul simulației). d. După întinderea (vocația) lor, condițiile de validitate pot fi
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
condițiilor de validitate atrage ca sancțiune nulitatea actului juridic civil, pe când nerespectarea condițiilor de eficacitate atrage alte sancțiuni decât nulitatea (cum ar fi inopozabilitatea față de terți a actului juridic civil, în cazul simulației). d. După întinderea (vocația) lor, condițiile de validitate pot fi grupate în: condiții generale și condiții speciale. * condițiile generale sunt cele care privesc toate actele juridice civile, cum sunt condițiile de fond menționate de art. 948 din Codul civil de la 1864 sau de art. 1179 din noul Cod
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de art. 948 din Codul civil de la 1864 sau de art. 1179 din noul Cod civil; * condițiile speciale sunt cele care privesc numai anumite acte juridice civile, cum ar fi forma solemnă cerută pentru actele solemne (formale). Gruparea condițiilor de validitate după criteriile menționate mai sus prezintă interes teoretic, dar mai ales practic sub mai multe aspecte: efectele condițiilor sunt diferite după cum acestea sunt încadrate într-o categorie sau alta; condițiile de validitate speciale care constituie o excepție, nu pot fi
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]