KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...263 264 265 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

cu referință concretă. 7 Vezi și Bidu-Vrănceanu (2008: 19) pentru noțiunea de arhilexem, corespunzătoare conceptului hiperonim, folosit în lucrarea noastră. 8 Pentru lexicul percepției, vezi și studiul lui Buck (1949: 1017-1084). Autorul urmărește contrastiv lexicul percepției în limbile indo-europene (cuprinzând verbe, substantive, adjective) și oferă în analiză și date din română. 9 Pentru un studiu asupra adjectivelor sinestezice - care pot exprima, prin tranzițiile semantice, caracteristici perceptuale sincretice -, vezi Gebăilă (2010). 10 Obiectivarea sensurilor cuvintelor s-a făcut pe baza consultării definițiilor

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și IV. 11 Pentru un model recent de descriere a structurii sensului lexical, vezi Bidu-Vrănceanu (2008: 20-28). 12 La Bidu-Vrănceanu (2008: 19) semnificatul comun al unei paradigme este denumit arhisemem. 13 Vezi și inventarul din Dima (2002). Un inventar al verbelor de percepție din limba română este inclus în Anexă, constituită pe baza definițiilor lexicografice din DEX 2009. 14 Termenul prototip a fost definit pentru prima dată de Rosch (1973), desemnând cel mai bun reprezentant asociat unei categorii ale cărei proprietăți

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pentru referirile la conceptele good exampleness (rom. caracter reprezentativ forte) și bad exampleness (ro. caracter reprezentativ periferic), în legătură cu locul unui concept/termen în cadrul unei categorii. Criteriile reprezentativității unui termen pentru o anumită categorie apar formulate și la Dima (2002). 16 Verbul a pipăi nu este ales ca membru central, prototipic, al clasei verbelor de percepție tactilă, fiindcă, pe de o parte, sfera de utilizare a acestuia este destul de restrânsă și, pe de altă parte, se limitează la examinarea tactilă mai restrânsă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
exampleness (ro. caracter reprezentativ periferic), în legătură cu locul unui concept/termen în cadrul unei categorii. Criteriile reprezentativității unui termen pentru o anumită categorie apar formulate și la Dima (2002). 16 Verbul a pipăi nu este ales ca membru central, prototipic, al clasei verbelor de percepție tactilă, fiindcă, pe de o parte, sfera de utilizare a acestuia este destul de restrânsă și, pe de altă parte, se limitează la examinarea tactilă mai restrânsă ("cu degetele sau cu palma"). Verbul a atinge presupune, în schimb, un

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ca membru central, prototipic, al clasei verbelor de percepție tactilă, fiindcă, pe de o parte, sfera de utilizare a acestuia este destul de restrânsă și, pe de altă parte, se limitează la examinarea tactilă mai restrânsă ("cu degetele sau cu palma"). Verbul a atinge presupune, în schimb, un contact tactil mai general. 17 Buck (1949: 1018) face delimitarea între utilizarea subiectivă (cu referire la procesul percepției) și utilizarea obiectivă (caracteristică stimulului care produce percepția). Această clasificare este preferabilă, remarcă autorul, cuplului tranzitiv

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
general. 17 Buck (1949: 1018) face delimitarea între utilizarea subiectivă (cu referire la procesul percepției) și utilizarea obiectivă (caracteristică stimulului care produce percepția). Această clasificare este preferabilă, remarcă autorul, cuplului tranzitiv - intranzitiv, care poate fi folosit doar în relație cu verbele, în timp ce cuplul subiectiv - obiectiv poate fi folosit atât în relație cu verbele, cât și cu substantivele care exprimă percepții fizice. 18 În analiză am luat în considerare doar primul sens înregistrat în dicționar, cel primar. Nu am ținut cont, în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
la procesul percepției) și utilizarea obiectivă (caracteristică stimulului care produce percepția). Această clasificare este preferabilă, remarcă autorul, cuplului tranzitiv - intranzitiv, care poate fi folosit doar în relație cu verbele, în timp ce cuplul subiectiv - obiectiv poate fi folosit atât în relație cu verbele, cât și cu substantivele care exprimă percepții fizice. 18 În analiză am luat în considerare doar primul sens înregistrat în dicționar, cel primar. Nu am ținut cont, în acest punct al descrierii, de polisemia verbelor. Această trăsătură va fi discutată

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
folosit atât în relație cu verbele, cât și cu substantivele care exprimă percepții fizice. 18 În analiză am luat în considerare doar primul sens înregistrat în dicționar, cel primar. Nu am ținut cont, în acest punct al descrierii, de polisemia verbelor. Această trăsătură va fi discutată în capitolul al treilea al lucrării. 19 Vezi GALR II (2008: 702-718). Evidențialitatea este definită ca o formă de realizare a modalității epistemice, reprezentând înscrierea în mesaj a surselor pe care locutorul le-a avut

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
al lucrării. 19 Vezi GALR II (2008: 702-718). Evidențialitatea este definită ca o formă de realizare a modalității epistemice, reprezentând înscrierea în mesaj a surselor pe care locutorul le-a avut la dispoziție pentru a cunoaște conținutul unei propoziții. Toate verbele de percepție, în utilizarea lor primară, senzorială, încorporează, în anumite condiții semantico-sintactice, nuanțe evidențiale (directe sau mediate). Verbele din a treia clasă delimitată (a arăta, a suna, a mirosi) exprimă întotdeauna percepția directă, în sensul că locutorul are acces direct

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
epistemice, reprezentând înscrierea în mesaj a surselor pe care locutorul le-a avut la dispoziție pentru a cunoaște conținutul unei propoziții. Toate verbele de percepție, în utilizarea lor primară, senzorială, încorporează, în anumite condiții semantico-sintactice, nuanțe evidențiale (directe sau mediate). Verbele din a treia clasă delimitată (a arăta, a suna, a mirosi) exprimă întotdeauna percepția directă, în sensul că locutorul are acces direct la informația relatată, formulând-o conform propriilor convingeri. Pentru adoptarea acestei terminologii în lucrare și pentru delimitarea acestei

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
treia clasă delimitată (a arăta, a suna, a mirosi) exprimă întotdeauna percepția directă, în sensul că locutorul are acces direct la informația relatată, formulând-o conform propriilor convingeri. Pentru adoptarea acestei terminologii în lucrare și pentru delimitarea acestei clase de verbe, vezi eticheta evidential verbs of appearance la Gisborne, Holmes (2007). 20 Pentru relația semantică dintre verbele a auzi și a asculta, vezi observația din Hasdeu (1886: 2107): "Aud se referă cătră ascult întocmai ca văd cătră privesc sau mă uit

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
locutorul are acces direct la informația relatată, formulând-o conform propriilor convingeri. Pentru adoptarea acestei terminologii în lucrare și pentru delimitarea acestei clase de verbe, vezi eticheta evidential verbs of appearance la Gisborne, Holmes (2007). 20 Pentru relația semantică dintre verbele a auzi și a asculta, vezi observația din Hasdeu (1886: 2107): "Aud se referă cătră ascult întocmai ca văd cătră privesc sau mă uit; adecă aud este o facultate organică a cării întrebuințare voită devine ascult, astfel că se poate

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
să te ascult, căci urechile cele sănătoase primesc sonul vrând-nevrând, însă prin voință eu pot să mi le astup sau să-mi îndreptez luarea aminte într-o altă parte. Ascultare implică auzire, nu viceversa". 21 Unele dintre diferențele semantice dintre verbele a auzi și a asculta sunt menționate și de Bidu-Vrănceanu, Forăscu (1988: 109, 147), pornind de la definițiile lexicografice. Autoarele remarcă faptul că verbul a asculta este definit ca "a auzi cu un anumit scop, ca o acțiune determinată", "a auzi

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
luarea aminte într-o altă parte. Ascultare implică auzire, nu viceversa". 21 Unele dintre diferențele semantice dintre verbele a auzi și a asculta sunt menționate și de Bidu-Vrănceanu, Forăscu (1988: 109, 147), pornind de la definițiile lexicografice. Autoarele remarcă faptul că verbul a asculta este definit ca "a auzi cu un anumit scop, ca o acțiune determinată", "a auzi cu interes". Componentele semantice "cu un anumit scop", "cu interes", absente din definiția verbului a auzi, diferențiază cele două verbe. 22 În acest

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
147), pornind de la definițiile lexicografice. Autoarele remarcă faptul că verbul a asculta este definit ca "a auzi cu un anumit scop, ca o acțiune determinată", "a auzi cu interes". Componentele semantice "cu un anumit scop", "cu interes", absente din definiția verbului a auzi, diferențiază cele două verbe. 22 În acest sens, Cruse (2006: 93) menționează că absența unui corespondent pentru modem într-o limbă ca Yanomami (vorbită de un trib din pădurile amazoniene) nu poate fi considerat un exemplu de gol

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
remarcă faptul că verbul a asculta este definit ca "a auzi cu un anumit scop, ca o acțiune determinată", "a auzi cu interes". Componentele semantice "cu un anumit scop", "cu interes", absente din definiția verbului a auzi, diferențiază cele două verbe. 22 În acest sens, Cruse (2006: 93) menționează că absența unui corespondent pentru modem într-o limbă ca Yanomami (vorbită de un trib din pădurile amazoniene) nu poate fi considerat un exemplu de gol lexical. 23 Am ales să facem

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
93) menționează că absența unui corespondent pentru modem într-o limbă ca Yanomami (vorbită de un trib din pădurile amazoniene) nu poate fi considerat un exemplu de gol lexical. 23 Am ales să facem această comparație cu engleza pentru că paradigma verbelor de percepție este completă în engleză. Franceza nu dispune, așa cum arată Miller, Lawrey (2003), de termeni distincți pentru exprimarea percepției vizuale și a celei tactile din zona evidențială. Pentru exprimarea percepției auditive evidențiale se folosește în franceză verbul sonner, pe

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pentru că paradigma verbelor de percepție este completă în engleză. Franceza nu dispune, așa cum arată Miller, Lawrey (2003), de termeni distincți pentru exprimarea percepției vizuale și a celei tactile din zona evidențială. Pentru exprimarea percepției auditive evidențiale se folosește în franceză verbul sonner, pe care autorii nu îl consideră un verb "clasic" de percepție: "Cet emploi apparaît en français mais de façon extrêmement contrainte : il est limité aux emplois olfactifs de sentir ou l'"attribut" peut être soit une sintagme adjectivale (SAdj

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Franceza nu dispune, așa cum arată Miller, Lawrey (2003), de termeni distincți pentru exprimarea percepției vizuale și a celei tactile din zona evidențială. Pentru exprimarea percepției auditive evidențiale se folosește în franceză verbul sonner, pe care autorii nu îl consideră un verb "clasic" de percepție: "Cet emploi apparaît en français mais de façon extrêmement contrainte : il est limité aux emplois olfactifs de sentir ou l'"attribut" peut être soit une sintagme adjectivale (SAdj), soit une sintagme nominale (SN) : Ce dessert sent bon

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
smells very good/very fruity). Goûter permet des emplois similaires, mais uniquement avec des SN comme " attributs ": Ce dessert goûte la fraise. [...] Pour les autres modalités, on trouve dans ces constructions certains verbes qui n'ont pas d'emploi comme verbe de perception classique (par exemple sonner dans Ce piano sonne faux), et des périphrases (avoir l'air)". 1 Schema este preluată din studiul tipologic general realizat de Viberg (2001: 1294-1309) asupra verbelor de percepție. Terminologia folosită de Viberg diferă de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbes qui n'ont pas d'emploi comme verbe de perception classique (par exemple sonner dans Ce piano sonne faux), et des périphrases (avoir l'air)". 1 Schema este preluată din studiul tipologic general realizat de Viberg (2001: 1294-1309) asupra verbelor de percepție. Terminologia folosită de Viberg diferă de cea folosită de noi. Autorul definește cele trei tipuri de percepție în raport cu anumite criterii semantice legate de aspect și de rolul tematic al referentului subiect. Tipul Activity corespunde clasei verbelor de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
1294-1309) asupra verbelor de percepție. Terminologia folosită de Viberg diferă de cea folosită de noi. Autorul definește cele trei tipuri de percepție în raport cu anumite criterii semantice legate de aspect și de rolul tematic al referentului subiect. Tipul Activity corespunde clasei verbelor de percepție intențională, tipul Experience, clasei verbelor de percepție nonintențională, și tipul Phenomenon, clasei verbelor de percepție evidențială. 25 Vezi supra, nota 2, pentru situația din franceză. 26 Vezi și Antuñano (1999: 46-53) pentru modalitatea de lexicalizare a percepțiilor fizice

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de Viberg diferă de cea folosită de noi. Autorul definește cele trei tipuri de percepție în raport cu anumite criterii semantice legate de aspect și de rolul tematic al referentului subiect. Tipul Activity corespunde clasei verbelor de percepție intențională, tipul Experience, clasei verbelor de percepție nonintențională, și tipul Phenomenon, clasei verbelor de percepție evidențială. 25 Vezi supra, nota 2, pentru situația din franceză. 26 Vezi și Antuñano (1999: 46-53) pentru modalitatea de lexicalizare a percepțiilor fizice în spaniolă și bască. 27 Conceptul modern

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Autorul definește cele trei tipuri de percepție în raport cu anumite criterii semantice legate de aspect și de rolul tematic al referentului subiect. Tipul Activity corespunde clasei verbelor de percepție intențională, tipul Experience, clasei verbelor de percepție nonintențională, și tipul Phenomenon, clasei verbelor de percepție evidențială. 25 Vezi supra, nota 2, pentru situația din franceză. 26 Vezi și Antuñano (1999: 46-53) pentru modalitatea de lexicalizare a percepțiilor fizice în spaniolă și bască. 27 Conceptul modern de caz semantic are legătură cu observarea existenței

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Stan (2005: 175). 31 Vezi Cornilescu (1995: 133). 32 Unii autori atribuie argumentului din această poziție rolul tematic Sursă (vezi clasificarea lui Viberg 1983) sau Stimul - în clasificarea autorilor Huddleston, Pullum (2002: 168-169). 33 Conform delimitării făcute de Rogers (1974), verbele de percepție se împart în: verbe cognitiv-stative, verbe cognitiv-incoative, verbe active și verbe "cu inversiune". 34 O traducere aproximativă în contextul de față ar fi verbe cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]