67,697 matches
-
începând cu anul 1876 de Comitatul Caraș-Severin din Regatul Ungariei, apartenență ce se încheie în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. În perioada interbelică localitatea va face parte din zona administrativ-teritorială ajudețului Caraș. Evoluția paleogeografică (în timp) a reliefului o legăm de evoluția Munților Almăjului, a Munților Semenic și a Depresiunii Almăjului. Odată cu ridicarea Munților Carpați se ridică și Munții Almăjului. Acest proces are loc în cretacicul mediu și se continuă
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
de climatul de luncă al Ialomiței. Teritoriul comunei este brăzdat de râul Ialomița și mai multe pâraie: pârâul lui Pătru, vâlceaua Hotarului, pârâul Priporului, pârâul Cârlionțu, vâlceaua Hotarului. De-a lungul timpului comuna a suferit modificări de suprafață și componență administrativ-teritorială. Numele localității Brănești este menționat în scris pentru prima dată la 28 martie 1451 cu ocazia donării întregii averi de către Radu către mănăstirea din Deal. Printre cei 17 martori care au luat parte la această donație a fost consemnat și
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
cu comună I.L. Caragiale, care a căpătat structura actuala, sătul Ghirdoveni devenind nouă reședința a comunei. Comună este așezată în partea de est a județului Dâmbovița și este traversata de șoseaua DN72 care leagă Ploiești de Târgoviște. Prin limitele ei administrativ-teritoriale, comuna se învecinează la nord cu orașul Moreni, la nord-vest cu localitatea Gură Ocniței, sătul Adâncă, la vest cu localitatea Bucșani, la sud cu localitatea Dărmănești, la sud-vest cu localitatea Filipeștii de Pădure, sat Dițești, județul Prahova. Distanță față de principalele
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Suprafață comunei I.L. Caragiale este de 6178 ha, din care 254 ha intravilan și 5924 ha extravilan. După destinație, situația se prezintă astfel: Pădurile, pășunile și fânețele ocupă o suprafață de 4160 ha și reprezintă circa 67% din totalul suprafeței administrativ-teritoriale a comunei. Islazul ocupă o suprafață de circa 220 ha. Cea mai importantă resursă a solului este fondul forestier, în care predomina pădurile de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în special de pe valea Cricovului Dulce, dar și piatră folosită în construcții, de asemenea, piatra pentru fabricarea varului alb. Comună cuprinde trei sate: Ghirdoveni, Ion Luca Caragiale, respectiv Mija, conform ultimei împărțire administrativ-teritorială din anul 1968. Reședința comunei este satul Ghirdoveni. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, comuna Ion Luca Caragiale este situată în Regiunea Sud Muntenia, în care se mai găsesc localitățile din județele Prahova, Argeș, Teleorman, Giurgiu, Ialomița, Călărași
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
2004. Orașul Răcari se află situat în partea de S-E a județului Dâmbovița. Orașul este așezat în Câmpia Titu la o altitudine de față de nivelul mării, fiind brăzdat de cursurile râurilor Colentina și Ilfov. Se învecinează cu: Ca unitate administrativ-teritorială, orașul Răcari a fost atestat prin anul 1725, printr-o cruce ridicată de starostele bărbierilor din București, fiind cunoscută sub primul nume de comuna Podul Bărbierului, datorită podului peste pârâul Ilfovăț, ridicat de același bărbier pe drumul ce lega Bucureștiul
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
Maicii Domnului" și "Sfântul Nifon", important lăcaș de cult de pe Valea Teleajănului, ctitorie a epocii fanariote. Mănăstirea este situată în lunca din stânga râului Teleajăn, pe șoseaua paralelă cu DN 1A, la proximativ 15 km de Ploiești. Din punct de vedere administrativ-teritorial se localizează pe raza comunei Lipănești, în imediata apropiere a satului Zamfira. Incinta complexului monastic este de forma unui patrulater cu latura dinspre E-V cu mărimea de aproximativ 170 m, celelalte 3 laturi având dimensiuni de aproximativ 130 m.
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
pădurea din apropiere. Satul ocupă partea de sud-est a comunei. Are o suprafată de 3,5 km². Satul Șuvița are denumire luată de la apa Șuvița, cu alte cuvinte de la șuvița de apă ce-l străbate. Acest sat este acum reședința administrativ-teritorială. Are o suprafață de 2,5 km². Satul Stătești se găsește cuprins între satele Cârlănești, Șuvița și Ulmetul. Satul are o suprafață de 3 km². Satul Ulmetu este pomenit și în documentul de pe timpul lui Simion Movilă. Nu se cunoaște
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
2,5 km². Satul Stătești se găsește cuprins între satele Cârlănești, Șuvița și Ulmetul. Satul are o suprafață de 3 km². Satul Ulmetu este pomenit și în documentul de pe timpul lui Simion Movilă. Nu se cunoaște originea numelui. Înainte de împărțirea administrativ-teritorială a țării din 1968, satul se numea Strîmbu, după numele apei ce străbate acest sat, care pe vremuri se numea Strîmba, din cauza coturilor multe ce le făcea în drumul său. Satul are o suprafață de 4,50 km². Drumurile comunale
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
km) și satul Covaci la vest (2 km). Pe teritoriul localității au fost descoperite vestigii române. Prima atestare documentara datează din 1470. Într-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 18 case. În 1924-1925 se numea "Cernești". La împărțirea administrativ-teritorială din 1956, era centru de comună. Inițial, 'satul bătrân' a fost amplasat pe partea stângă a pârâului Beregsau, însă, datorită inundațiilor care afectau tocmai această parte, așezarea s-a mutat cu timpul pe partea dreaptă, măi ferita, unde se găsește
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
a fost amplasat pe partea stângă a pârâului Beregsau, însă, datorită inundațiilor care afectau tocmai această parte, așezarea s-a mutat cu timpul pe partea dreaptă, măi ferita, unde se găsește și azi. În 1924-1925 se numea Cernești. La împărțirea administrativ-teritorială din 1956, era centru de comună, după care a intrat în componență comunei Giarmata. Pe teritoriul localității au fost descoperite vestigii române, pe aici trec urmele sântului român. Prima atestare documentara datează din 1470. În evul mediu, după cum reiese din
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
din pădure“, 1828 Altringen), Buzad (1415, Buzad), Charlottenburg (1770-1771), Comeat (1547, Komját; reînfințat la anul 1770, Lichtenwald), Sintar (1455-1495, Zebthi). Rețeaua de drumuri județene și comunale: Natura drumurilor și lungimea acestora: Natura drumurilor și distanța în km între centrul unității administrativ-teritoriale și localitățile aparținătoare: Rețeaua de alimentare cu apă pe localități, în km: Număr posturi în primărie - total = 17, din care: Număr consilieri = 9 Asocieri la nivelul județului și al țării: Activitatea de transport școlar: Instituții școlare: Instituții sanitare: Instituții culturale
Comuna Bogda, Timiș () [Corola-website/Science/301343_a_302672]
-
în care a fost întemeiat, însă este atestat documentar pentru prima dată în 1514, în timpul răscoalei lui Gheorghe Doja. În 1776 Pădurani avea 29 case. În 1890 făcea parte din Comitatul Caraș-Severin, districtul Birchiș și avea 397 locuitori. O dată cu reorganizările administrativ-teritoriale, a trecut mai întâi în județul Caraș-Severin, plasa Birchiș, apoi în 1956 în Regiunea Timișoara, raionul Făget, comuna Remetea-Luncă, pentru ca în 1966 să treacă în componența comunei Mănăștiur, din care face parte și astăzi. Populația cea mai numeroasă a fost
Pădurani, Timiș () [Corola-website/Science/301386_a_302715]
-
declarație a legii, este de uz sau de utilitate publică, atribute care pot fi exercitate în mod absolut, exclusiv și perpetuu, cu respectarea limitelor materiale și a limitelor juridice . Titularul dreptului de proprietatea publică poate fi statul sau o unitate administrativ-teritorială. Bunurile de uz public sunt bunurile la a căror utilizare au acces toți membrii comunității, indiferent de momentul sau durata acestei utilizări. Exemple de astfel de bunuri sunt: drumurile naționale sau locale (în cadrul unor suprafețe mai mari de teren care
Drept de proprietate () [Corola-website/Science/300103_a_301432]
-
actualului județ Iași. Se învecina la vest cu județele Suceava și Baia, la nord cu județul Dorohoi, la est cu județul Bălți, iar la sud cu județul Iași. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțire țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta
Județul Botoșani (interbelic) () [Corola-website/Science/301547_a_302876]
-
Mică pensionat în 1999, după ce a profesat zece ani în Peteritea. Până în anul 1968, absolvenții școlii cu patru clase din Peteritea au urmat cursurile obligatorii de sapte clase și ulterior, de opt clase la școala din Vălenii Lăpușului. Odată cu reorganizarea administrativ-teritorială pe județe, adică după 1968, școlarii din Peteritea au urmat cursurile la Vima Mică, în centrul de comună de care aparține și satul Peteritea. În 1999 erau 38 de elevi din sat, care frecventau școlile din Peteritea, Vima Mică, liceul
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
Prin HCM 1116/1968 trece în componenta comunei Iordacheanu. Și, deși în perioada sistematizării ceaușiste (1975) nu era propus pentru dezafectare, prin Decizia nr. 275/29 mai 1989, a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului Prahova, dispărea ca unitate administrativ-teritorială. Legea fiind abrogata după decembrie 1989, situația a revenit la normal, astfel că, în prezent este sat component al comunei Iordacheanu.
Străoști, Prahova () [Corola-website/Science/301734_a_303063]
-
Tomșani este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Loloiasca, Măgula, Sătucu și Tomșani (reședința). Suprafața administrativ-teritorială a comunei este de 4456 de hectare, iar a intravilanului de 362 de hectare. Comuna este străbătută șoseaua națională DN1B care leagă Ploieștiul de Buzău. Din acest drum, la Loloiasca se ramifică șoseaua județeană DJ146, care deservește satele comunei și
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
satul Boghiș pe o lungime de 5 km și face legătura între localitățile Nușfalău și Ciucea. Localitatea Boghiș este unită cu localitatea Iaz printr-un drum comunal asfaltat a cărui lungime este de 2,5 km pe teritoriul unității noastre administrativ-teritoriale. Satele componente ale comunei: Boghiș și Bozieș sunt unite de un drum comunal care are o lungime de 1,5 km. La începutul lunii august a.c. au fost demarate lucrările de asfaltare a acestui drum comunal. Autostrada Brașov - Borș va
Boghiș, Sălaj () [Corola-website/Science/301778_a_303107]
-
o serie de manifestări cu caracter emulativ între formații - vezi anexa nr. 6 și 7. În anul 1967 formația civilă de pompieri Negrești obține locul I pe raionul Oaș în întrecerea organizată între formațiile civile. După trecerea la noua structură administrativ-teritorială pe județe, Negreștiul trece la județul Satu Mare. În anul 1970 formația de pompieri a ocupat locul I pe județ la „întrecerea patriotică”. Apar și primele ateliere industriale odată cu electrificarea. La 31 decembrie 1964 a fost declarat oraș. În componența orașului
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,45%). Pentru 2,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea Slobozia din județul Argeș se prezintă sub actuala formă încă de la ultima împărțire administrativ-teritorială a țării noastre ce s-a realizat în anul 1968. În componența ei intră satele Slobozia și Negrișoara. Comuna Slobozia apare pentru prima dată sub această denumire în harta rusă (1828-1832) . Actul său de naștere este mult mai vechi , el
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
Negrișoara. Comuna Slobozia apare pentru prima dată sub această denumire în harta rusă (1828-1832) . Actul său de naștere este mult mai vechi , el datând din vremea domnitorului Țării Românești , Constantin Brâncoveanu ( 1688-1714 ). Comuna Slobozia face parte din punct de vedere administrativ-teritorial din județul Argeș , județ situat în partea central-nordică a Câmpiei Române, fiind situată în extremitatea sud-estică a județului. Localitatea aflată în studiu se găsește situată destul de aproape de meridianul de 25 grade longitudine estică , ce taie țara noastră aproximativ pe jumătate
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
o suprafață de 5.079 km și o populație de 352.029 locuitori. Era compus din 226 comune rurale (echivalente actualelor sate) și o comună urbană (orașul Cluj), dispuse în douăsprezece plăși: În anul 1929 are loc o nouă reformă administrativ-teritorială, ocazie cu care cele douăsprezece plăși anterioare sunt redimensionate într-un mod mai funcțional și o concepție diferită. Județul se va compune de acum din municipii, orașe, plăși, comune și sate. Reședința de județ rămâne la Cluj. Județul avea un
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
divizat în trei plăși. Ca și în alte zone ale țării, în 1945, o parte a populației săsești din județul Făgăraș a fost deportată în Uniunea Sovietică, de unde o parte dintre supraviețuitori au revenit după vreo cinci ani. În urma reformei administrativ-teritoriale din 1950, făcută după model sovietic, au fost desființate județele și înființate regiunile și raioanele. În 17 februarie 1968 s-a revenit la împărțirea administrativ-teritorială pe județe, însă județul Făgăraș nu a fost reînființat. Teritoriul Țării Făgărașului a fost împărțit
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
Uniunea Sovietică, de unde o parte dintre supraviețuitori au revenit după vreo cinci ani. În urma reformei administrativ-teritoriale din 1950, făcută după model sovietic, au fost desființate județele și înființate regiunile și raioanele. În 17 februarie 1968 s-a revenit la împărțirea administrativ-teritorială pe județe, însă județul Făgăraș nu a fost reînființat. Teritoriul Țării Făgărașului a fost împărțit între județele Brașov și Sibiu. Teritoriul județului era împărțit în trei plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 86.039 de locuitori
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]