73,689 matches
-
000.000 de persoane, din care aproximativ 700.000 de persoane decedate, peste 1.400.000 persoane rănite și au lăsat aproximativ 23.000.000 de persoane fără locuință, generând pierderi de peste 1,3 trilioane de dolari SUA. În acest context, pentru reducerea impactului situațiilor de urgență, Organizația Națiunilor Unite a inițiat în 1999 Strategia Internațională pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre care a permis formularea Cadrului de acțiune de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015-2030. Acest cadru stabilește o serie
STRATEGIE din 15 decembrie 2016 de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278270_a_279599]
-
de mediu. Apartenența României la Alianța Nord-Atlantică și intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona conduc la necesitatea configurării unui profil solid și vizibil al României în domeniul situațiilor de urgență, atât în plan intern, cât și internațional. În acest context, IGSU participă la Comitetul de planificare a urgențelor civile din NATO, Comitetul de protecție civilă din cadrul Comisiei Europene, Mecanismul comunitar de protecție civilă și la Inițiativa de prevenire și pregătire la dezastre pentru Europa de Sud-Est. Pe aceste coordonate, la
STRATEGIE din 15 decembrie 2016 de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278270_a_279599]
-
de implementare a Strategiei și definirea direcțiilor care să permită consolidarea și dezvoltarea acesteia au fost analizați factorii care vor genera schimbări în managementul situațiilor de urgență, precum și necesitățile actuale și de perspectivă ale societății românești în acest domeniu, în context european și internațional. 2. Context național Ținând cont de riscurile de producere a situațiilor de urgență și a dezastrelor, experiența în prevenire, protecție, limitare/reducere impact, răspuns și refacere, resursele la dispoziție, caracterul complex al managementului situațiilor de urgență și
STRATEGIE din 15 decembrie 2016 de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278270_a_279599]
-
definirea direcțiilor care să permită consolidarea și dezvoltarea acesteia au fost analizați factorii care vor genera schimbări în managementul situațiilor de urgență, precum și necesitățile actuale și de perspectivă ale societății românești în acest domeniu, în context european și internațional. 2. Context național Ținând cont de riscurile de producere a situațiilor de urgență și a dezastrelor, experiența în prevenire, protecție, limitare/reducere impact, răspuns și refacere, resursele la dispoziție, caracterul complex al managementului situațiilor de urgență și necesitatea implicării tuturor instituțiilor statului
STRATEGIE din 15 decembrie 2016 de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278270_a_279599]
-
dr. Traian Tunsoiu și asist. univ. dr. Ana-Maria Vlăsceanu, din cadrul Facultății de Drept a Universității București. În cuprinsul punctului de vedere, sub aspectul admisibilității sesizărilor, s-a apreciat că lipsa de uniformitate a hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată în contextul litigiilor a căror soluționare a presupus interpretarea textelor de lege ce fac obiectul analizei conduce la estomparea caracterului de noutate al chestiunii de drept supuse dezlegării. În ipoteza întrunirii condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate de Curtea de Apel Iași
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
caracterul de noutate în condițiile în care tot mai multe instanțe de judecată au fost învestite să soluționeze litigii în care această chestiune de drept a primit o rezolvare prin hotărârile pronunțate. 54. Aceasta deoarece condiția noutății trebuie privită în contextul legiferării sale ca unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori), hotărârea preliminară
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
nr. 554/2004 , "că procedura contenciosului administrativ are un caracter special, fiind derogatorie de la regulile procedurale civile, și dă expresie prevederilor art. 52 din Legea fundamentală, oferind cadrul constituțional al protejării cetățenilor în fața eventualelor abuzuri ale autorităților publice. În acest context, legiuitorul a stabilit că executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-au instituit obligații în sarcina autorităților publice trebuie să fie realizată într-un anumit termen, fie cel precizat în cuprinsul hotărârii, fie, în lipsa acestuia, în cel mult
DECIZIE nr. 35 din 31 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , ţinând seama de termenele prevăzute de art. 32 din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278261_a_279590]
-
hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanța de contencios administrativ, inclusiv a celor pronunțate în materia restituirii imobilelor. 36. De asemenea, un element principal al analizei trebuie să îl constituie respectarea principiului separației puterilor în statul de drept. 37. În acest context se apreciază că, stabilind în mod definitiv obligația autorității de a emite decizia reprezentând titlul de despăgubire, etapă ulterioară emiterii dispoziției/deciziei/ hotărârii de admitere a cererii de măsuri reparatorii, instanța a recunoscut dreptul la despăgubiri/calitatea de persoană îndreptățită
DECIZIE nr. 35 din 31 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , ţinând seama de termenele prevăzute de art. 32 din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278261_a_279590]
-
Constituțională a statuat că "procedura contenciosului administrativ are un caracter special, fiind derogatorie de la regulile procedural civile, și dă expresie prevederilor art. 52 din Legea fundamentală, oferind cadrul constituțional al protejării cetățenilor în fața eventualelor abuzuri ale autorităților publice. În acest context, legiuitorul a stabilit că executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-au instituit obligații în sarcina autorităților publice trebuie să fie realizată într-un anumit termen, fie cel precizat în cuprinsul hotărârii, fie, în lipsa acestuia, în cel mult
DECIZIE nr. 35 din 31 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , ţinând seama de termenele prevăzute de art. 32 din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278261_a_279590]
-
și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare, ceea ce înseamnă că în prezent cuantumul drepturilor salariale este plafonat la cel existent la 31 decembrie 2009, în măsura în care polițiștii își desfășoară activitatea în aceleași condiții. 25. Astfel, în contextul celor precizate, personalul îndreptățit beneficiază de sporul de izolare la nivelul bazei de calcul prevăzut la data de 31 decembrie 2009, moment la care erau incidente dispozițiile art. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , potrivit cărora dispozițiile legale prin
DECIZIE nr. 30 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278267_a_279596]
-
nu face nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 57. Cerința noutății problemei de drept este, și ea, îndeplinită, întrucât chiar dacă reglementarea analizată este de dată mai veche, se impune reevaluarea sau reinterpretarea acesteia, într-un context legislativ nou, creat de adoptarea Legii-cadru nr. 284/2010 . 58. În cauză este îndeplinită situația premisă a iminenței apariției unei practici judiciare neunitare, fapt ce rezultă din analiza jurisprudenței transmise de către instanța care a formulat sesizarea și a punctelor de
DECIZIE nr. 30 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278267_a_279596]
-
referirea la salariul lunar [art. 4 alin. (1)], salariul lunar ce are structura descrisă la art. 4 alin. (2) și (3), anterior citate. 70. Prin urmare, noțiunea de "salariu de bază al polițiștilor" nu mai este una de actualitate în contextul legislativ în vigoare, astfel încât, în aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 27/1996 s-a pus problema identificării bazei legale de calcul pentru acest spor de izolare, în condițiile în care acest text nu a fost
DECIZIE nr. 30 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278267_a_279596]
-
în profesie și în societate. ... (2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii Europene și din funcționarea în contextul globalizării, și de generare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze eficient în societatea actuală și viitoare. ... (3) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
dezvoltarea celor 8 competențe-cheie. ... (5) Învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și diversificarea competențelor-cheie și formarea competențelor specifice în funcție de filieră, profil, specializare sau calificare. ... (6) Învățământul profesional este orientat pe formarea competențelor specifice calificării profesionale și pe aprofundarea competențelor-cheie în contexte reale de muncă. ... ----------- Alin. (6) al art. 68 a fost introdus de pct. 13 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 23 noiembrie 2016. Articolul 69 (1
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
elev cu deficiențe de învățare beneficiază, în mod obligatoriu, de educație remedială. Articolul 73 (1) Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activități de învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultate ale acestor activități, în contexte de învățare formale, nonformale și informale. ... (2) Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului. ... Secțiunea
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
de educație remedială. Articolul 73 (1) Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activități de învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultate ale acestor activități, în contexte de învățare formale, nonformale și informale. ... (2) Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului. ... Secțiunea a 2-a Structura și caracteristicile evaluărilor Articolul 74
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
din Carta universitară. ----------- Alin. (1^1) al art. 162 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012. (2) În contextul politicilor de asigurare a mobilității universitare, IOSUD poate angaja, pe bază de contract, specialiști din străinătate care dețin dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin. (4). ... B. Admiterea Articolul 163 Au dreptul să participe la concursul de
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
tot parcursul vieții Capitolul I Dispoziții generale Articolul 328 (1) Prezentul titlu reglementează cadrul general și integrator al învățării pe tot parcursul vieții în România. ... (2) Educația permanentă reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieții în contexte formale, nonformale și informale, în scopul formării sau dezvoltării competențelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupațională. ... (3) Învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde educația timpurie, învățământul preuniversitar, învățământul superior, educația și formarea profesională continuă a adulților. Articolul
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
și dezvoltarea durabilă a societății. ... (2) Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează pe formarea și dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. ... Articolul 330 (1) Învățarea pe tot parcursul vieții se realizează în contexte de învățare formale, nonformale și informale. ... (2) Învățarea în context formal reprezintă o învățare organizată și structurată, care se realizează într-un cadru instituționalizat și se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învățare are asociate obiective, durate
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
vieții se centrează pe formarea și dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. ... Articolul 330 (1) Învățarea pe tot parcursul vieții se realizează în contexte de învățare formale, nonformale și informale. ... (2) Învățarea în context formal reprezintă o învățare organizată și structurată, care se realizează într-un cadru instituționalizat și se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învățare are asociate obiective, durate și resurse, depinde de voința celui care învață și se
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
cadru instituționalizat și se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învățare are asociate obiective, durate și resurse, depinde de voința celui care învață și se finalizează cu certificarea instituționalizată a cunoștințelor și competențelor dobândite. ... (3) Învățarea în contexte nonformale este considerată ca fiind învățarea integrată în cadrul unor activități planificate, cu obiective de învățare, care nu urmează în mod explicit un curriculum și poate diferi ca durată. Acest tip de învățare depinde de intenția celui care învață și nu
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
de învățare, care nu urmează în mod explicit un curriculum și poate diferi ca durată. Acest tip de învățare depinde de intenția celui care învață și nu conduce în mod automat la certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite. ... (4) Învățarea în contexte informale reprezintă rezultatul unor activități zilnice legate de muncă, mediul familial, timpul liber și nu este organizată sau structurată din punct de vedere al obiectivelor, duratei ori sprijinului pentru învățare. Acest tip de învățare nu este dependent de intenția celui
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
de vedere al obiectivelor, duratei ori sprijinului pentru învățare. Acest tip de învățare nu este dependent de intenția celui care învață și nu conduce ��n mod automat la certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite. ... (5) Certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite în contexte nonformale și informale poate fi făcută de organisme abilitate în acest sens, în condițiile legii. ... Articolul 331 (1) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte formale sunt: unități și instituții de învățământ preuniversitar și superior, centre de
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite. ... (5) Certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite în contexte nonformale și informale poate fi făcută de organisme abilitate în acest sens, în condițiile legii. ... Articolul 331 (1) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte formale sunt: unități și instituții de învățământ preuniversitar și superior, centre de educație și formare profesională din subordinea ministerelor sau autorităților publice locale, furnizori publici și privați de educație și formare profesională autorizați/acreditați în condițiile legii, organizații nonguvernamentale ori
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]
-
de educație și formare profesională autorizați/acreditați în condițiile legii, organizații nonguvernamentale ori guvernamentale care oferă programe autorizate în condițiile legii, angajatori care oferă programe de formare profesională propriilor angajați. ... (2) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte nonformale sunt instituții și organizații prevăzute la alin. (1), centre de îngrijire și protecție a copilului, palate și cluburi ale elevilor, la locul de muncă, instituții culturale precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de documentare, cinematografe, case de cultură
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277898_a_279227]