KorAP: Find »[drukola/base=context & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2639 2640 2641 ...2706 >

67,638 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

1833, liberalii au sprijinit-o pe fiica sa Isabel, în timp ce tradiționaliștii s-au grupat în jurul fratelui regelui, Carlos. Reformele ce au urmărit să-i sustragă Bisericii dreptul la educație și să-i vândă bunurile (1834-1835) au inflamat situația. În acest context s-a dezvoltat un fel de presă confesională strâns legată de cauzele politice și s-au vehiculat idei privitoare la modul în care catolicii trebuiau să acționeze în mediul public prin intermediul presei. Anticlericalismul statului liberal a determinat adeziunea multor catolici

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fi catolice și de fapt nu erau. Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare pentru ca ziarele să respecte Magisteriul 88. Exista un avertisment difuzat sub egida Sfântului Scaun, în care erau menționate publicațiilor în cauză. Această amenințare era făcută în contextul "crizei moderniste", când unii dintre autorii blamați de Vatican au publicat în ziare catolice. Apendicele cuprindea și o scrisoare deschisă către Marchizul Filippo Crispolti. Era un răspuns la un opuscul pe care-l scrisese acesta, în care punea problema existenței

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
XX-lea a determinat Magisteriul Pontifical să le acorde o mai mare atenție 104. I.2.1. Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X Documentele menționate anterior au fost fundamentale pentru Magisteriul Bisericii, de aceea considerăm necesară abordarea lor în contextul istoric, unde capătă substanțialitate. Înaintea Conciliului de la Trento, odată cu inventarea tiparului, Papii în special Papa Leon X (1513-1521) și Papa Paul III (1534-1549) și-au dat seama de importanța "opiniei publice" și de noua direcție către care se îndrepta comunicarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
explicat în enciclica Christianae Reipublicae salus 106 că era necesară combaterea cărților potrivnice credinței și moralei, deoarece "clătinau fundamentul civilizației creștine"107. În timpul pontificatului Papei Grigore XVI (1831-1846), presa avea influență asupra societății. Sf. Părinte a apărat drepturile Bisericii în contextul în care comunicarea liberă a ideilor era permisă mai multor organisme și partide, însă nu și instituției pe care o reprezenta. În scrisoarea sa Inter gravissimas 108 a prezentat faptul că preoților din Marele Ducat al Toscanei le fusese interzisă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
explice corect faptele care priveau viața Bisericii. Credincioșii erau încurajați să conștientizeze necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștinești asupra tuturor evenimentelor 165. I.3. Presa în Spania, Italia și Franța După analiza contextului istoric în care s-au dezvoltat mijloacele de informare și libertatea presei (un context mai degrabă sociologic decât teologic), este necesar să detaliem situația presei în sine și să-i analizăm influența asupra societății din Spania și Italia. Aceste țări

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștinești asupra tuturor evenimentelor 165. I.3. Presa în Spania, Italia și Franța După analiza contextului istoric în care s-au dezvoltat mijloacele de informare și libertatea presei (un context mai degrabă sociologic decât teologic), este necesar să detaliem situația presei în sine și să-i analizăm influența asupra societății din Spania și Italia. Aceste țări au constituit două medii extrem de importante pentru evoluția catolicismului. Alături de ele, Franța a avut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
informației (cititori, ascultători sau telespectatori). Documentele menționate cuprind o analiză referitoare la progresele tehnologice și la modalitățile prin care mijloacele media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală a acestora, se trece la una culturală, în care contextul dezvoltării lor și persoanele care formulează și propagă idei în acest context capătă o nouă semnificație. Toate aceste documente demonstrează viziunea, rolul, locul și importanța mass-mediei în general și a presei în special, pentru Biserica Catolică; s-a format cadrul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
progresele tehnologice și la modalitățile prin care mijloacele media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală a acestora, se trece la una culturală, în care contextul dezvoltării lor și persoanele care formulează și propagă idei în acest context capătă o nouă semnificație. Toate aceste documente demonstrează viziunea, rolul, locul și importanța mass-mediei în general și a presei în special, pentru Biserica Catolică; s-a format cadrul legal și oficial al dezvoltării unor instituții, a unui "aparat" complex și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din țări unde confesiunea catolică era minoritară; aceștia din urmă, întorși în țările lor, au inițiat și dezvoltat o presă catolică locală, nu de puține ori cu sprijinul chiar și financiar, al Vaticanului 253. A existat o legătură directă între contextul social-politic și cultural din diferite state și modul de manifestare al publicațiilor catolice, a viziunii Bisericii privitoare la rolul presei în societate. Mijloacele de comunicare au reprezentat pentru Biserica Catolică o formă de propagandă, ce nu s-a afirmat în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
puțin, nu în prima jumătate a secolului al XX-lea). Această perioadă de schimbări petrecute în întreaga societate nu a fost străbătută însă de Biserică fără anumite confruntări interioare de idei, referitoare la drumul și modul de manifestare în noul context social politic. Chiar în cadrul Bisericii au existat mai multe grupări de gândire, iar cele mai importante au fost cele ale intransigenților, moderaților și liberalilor; toate acestea s-au poziționat într-un fel propriu față de noile realități și schimbări. Nu a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unor relații diplomatice cu state aflate în aria tradițională a ortodoxiei. Evoluția relațiilor și discuțiilor dintre Vatican și statul român cu privire la încheierea unui tratat în perioada 1853-1918 nu au dus la semnarea unui acord. Situația s-a schimbat abia în contextul reîntregirii României, când una din cele mai sensibile chestiuni ce urma a fi soluționată de stat și de biserică era problema confesională 275. Această temă era considerată "o chestiune mare și delicată, de a cărei rezolvare atârnă, în parte, liniștea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Vechiului Regat, Biserica fusese organizată într-o arhiepiscopie de București cu 24 de parohii și 46.383 de credincioși, și o episcopie de Iași care cuprindea Moldova și Basarabia, cu 33 de parohii și 96.067 de credincioși 281. În contextul preocupării guvernelor de la București pentru unificarea și armonizarea instituțional-administrativă a țării (printr-un sistem juridic menit să promoveze și să asigure aplicarea tuturor dispozițiilor constituționale în materie), s-au încadrat și acțiunile care au urmărit reglementarea relațiilor dintre stat și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Legăturile diplomatice dintre stat și Vatican urmăresc tocmai stabilirea de bune relații între aceste două puteri, căci Concordatul nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"291. Analiza comparativă a Concordatului românesc în contextul Concordatelor încheiate de către Vatican în perioada interbelică evidențiază faptul că politicienii români nu au abandonat interesul național. Concordatul României cu Vaticanul (semnat după îndelungi negocieri) a fost un tratat internațional care scotea în evidență o atitudine tolerantă a statului român

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ce a apărut la București și care a fost transformată ulterior în Buletin Parohial). Zona geografică în care a existat o tradiție a presei catolice a fost în special Transilvania (deși circulau unele publicații de tradiție și în Bucovina), din cauza contextului istorico-politic ce a dus la contopirea luptei pentru unitate națională cu cea pentru libertatea confesională a românilor aflați în afara granițelor țării până în anul 1918302. Marea Unire a schimbat realitățile politico-teritoriale iar populația maghiară din Transilvania a devenit o minoritate etnică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a sugerat faptul că: "la baza persecuției anticatolice ar fi stat și unele articole publicate de cei arestați în 1916 în Revista Catolică". Acest fapt nu s-a probat prin dovezi clare, iar măsura de arestare a preoților catolici în contextul respectiv, trebuie privită în ansamblu și înțeleasă ca atare. Deși a avut consecințe nefaste pentru realitățile culturale catolice românești, a fost o măsură firească în stare de război, dar abuzivă pe timp de pace. Acest episod a reprezentat sfârșitul apariției

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Educația morală în școlă, Iadul roșu în Rusia, Popoare în agonie etc. Maniera profesionistă în care au fost scrise articolele, sursele folosite și tematica vastă abordată au făcut ca Farul nou să fie o publicație catolică importantă din România. În contextul instaurării regimului comunist, acest ziar a dispărut, la fel ca toate publicațiile catolice din țara noastră. Buletin parohial Buletinul parohial a fost o revistă catolică care s-a încadrat în tipologia presei religioase parohiale (foarte bine dezvoltată în Occident)404

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
franceză sau maghiară. Această deschidere a episcopului Netzhammer către o pastorație în limba maternă a credincioșilor, dar și promovarea și încurajarea proiectelor și a manifestațiilor care aveau elemente de cultură și limbă germană i-a creat acestuia numeroase neplăceri, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. Pe lângă aceste materiale, ce cuprindeau anunțuri și prezentau principalele evenimente desfășurate în dieceza de București și nu numai, existau și unele articole tematice. În numărul 7 din 27 aprilie 1913, s-a relatat încercarea de asasinare a monseniorul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
limba română 470, din dorința de a se adresa tuturor tinerilor catolici din arhidieceză în limba țării, chiar dacă aceștia aparțineau și altor minorități etnice. Au existat cinci articole scrise de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund. Primul a fost redactat în contextul venirii la București, la 17 octombrie 1920, a primului nunțiu apostolic Francesco Marmaggi și cu ocazia purtării tratativelor pentru încheierea unui Concordat între România și Vatican; s-a intitulat Ce este Concordatul?471. Concluzia acestui material a fost că "respectivele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mers în audiență de bun rămas la regele Ferdinand și la președintele Consiliului de miniștri, Brătianu 525. După plecarea din România, s-a retras la mănăstirea din Einsiedeln, unde a lucrat intens la redactarea memoriilor sale. A încercat să elucideze contextul în care i s-a cerut demisia, mergând în audiență la Roma și întreținând o corespondență cu diferiți cardinali. În 1927 și-a stabilit reședința la Werd, comuna Eschenz, Elveția. A decedat la 18 septembrie 1945, pe insula unde se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Pe parcursul tipăririi Almanahului au apărut numeroase articole de istorie, de literatură, de educație socială și religioasă, menite să informeze, dar și să formeze (în sensul de educație) populația catolică din România 666. Încetarea apariției revistei s-a făcut în același context al venirii la putere a comuniștilor, ce a afectat și alte publicații catolice. II.3.2.2. Revistele franciscane Viața Cea mai difuzată revistă catolică franciscană din Moldova a fost Viața 667. Aceasta a apărut în contextul întoarcerii în țară

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
făcut în același context al venirii la putere a comuniștilor, ce a afectat și alte publicații catolice. II.3.2.2. Revistele franciscane Viața Cea mai difuzată revistă catolică franciscană din Moldova a fost Viața 667. Aceasta a apărut în contextul întoarcerii în țară a 6 preoți franciscani care studiaseră la Universitatea teologică din Roma. Printre ei s-a aflat și preotul Iosif Tălmăcel, care a fost numit vicar la Sabăoani la repatrierea sa. Împreună cu parohul de Săbăoani (Grațian Carpati), a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și accesul asupra tiparului și a producției de carte 804 (într-o anumită perioadă a istoriei), care s-au pierdut odată cu prăbușirea "vechiului regim" și apariția "statului liberal"; aceste evenimente au dus la repoziționarea Bisericii în noua ordine politico-socială. În contextul sus-numit, Vaticanul s-a adaptat noilor realități, s-a reorganizat și s-a modernizat, având ca principală miză păstrarea unității și a centralizării sale, creionate în jurul Suveranului Pontif; acest deziderat a fost susținut și prin mijloacele moderne, presa fiind unul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost una particulară și complicată, datorită existenței mai multor rituri, etnii și ordine misionare. La acestea se adaugă crearea (relativ târzie) unui cler și a unei ierarhii ecleziastice românești, a statutului confesional minoritar existent, toate fiind puse într-un context politic extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după Primul Război Mondial și după înfăptuirea Marii Uniri (un moment extrem de important din istoria României) a fost una delicată și din cauza existenței unei minorități etnice și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Practic, lipsa de unitate și acuzele reciproce între reprezentanții comunității catolice din România privitoare la dezvoltarea presei au trecut granițele interne, ieșind în evidență și la Congresul mondial al presei catolice. Au fost surprinse totuși și avantajele create de noul context politico social de după Marea Unire: "Cu toate acestea, în situația politică actuală, presa catolică română a câștigat un avantaj. Înainte de 1918 ortodocșii uniți (imensa majoritate a catolicilor români) erau obligați să lupte pe două fronturi pentru a-și apăra credința

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au trimis adrese în toate diecezele prin care toți cei implicați în tipărirea presei catolice trebuiau să-i pună la dispoziție părintelui Gabor materialele necesare pregătirii expoziției 861. Pregătirea unui astfel de eveniment nu a fost un lucru facil, iar contextul și situația particulară existentă în România au îngreunat și mai mult acest demers. La problemele organizatorice s-a adăgat și decesul mons. Anton Gabor, cu puțin timp înaintea deschiderii Expoziției 862. Solicitările organizatorilor Expoziției i-au obligat pe episcopii de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]