66,723 matches
-
analitică a ansamblului aspectelor care fac obiectul analizei fenomenului necesită, într-o primă etapă, determinarea intensității mortalității infantile, ulterior, analiza sa pe grupe de vârstă și pe cauze de deces prezentând o importanță particulară. În practică se urmărește, mai ales, cunoașterea intensității mortalității în prima săptămână și, respectiv, prima lună de viață, precum și în intervalul 1 - 11 luni. Se stabilesc, astfel, pe grupe de vârstă: Cauzele de deces sunt grupate în două mari categorii, cauze endogene (afecțiuni a căror apariție se
Mortalitate infantilă () [Corola-website/Science/316344_a_317673]
-
Ea se produce la nivelul creierului ca rezultat al unui proces ce începe cu acțiunea stimulului asupra receptorului, se continuă cu transmiterea informației prin căile nervoase aferente și se finalizează într-o experiență psihică. Senzația este elementul psihic indivizibil al cunoașterii dar nu se prezintă singură decât în rare cazuri ca de exemplu în primele zile ale vieții sau în cazuri patologice. Este rezultatul final al unui proces cognitiv elementar, primordial realizat datorită proprietății organismului numită (sensibilitate) După criteriul morfologic utilizat
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
geografiei, de disponibilitatea fenomenelor geografice de a fi sugestiv ilustrate, toate filtrate prin prisma bogatei sale experiente didactice, în amurgul vieții, în 1976, în colaborare cu Eugen Nedelcu, publică lucrarea "Principii, metode și tehnici moderne de lucru în geografie". Buna cunoaștere a geologiei, a evoluției paleogeografice a României, a reconstituirilor paleoclimatice, dublate de o vastă experiență de teren i-au îngăduit să întocmească valoroase lucrări de sinteză, de mare importanță didactică și științifică. Bibliografia completă a lucrărilor publicate de prof. Petre
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
persoană (sau altă unitate de luare a deciziei, de exemplu un grup, o societate, o economie sau o țară) trece printr-un proces de luare a deciziei asupra unei inovații". Există 5 faze ale procesului de decizie asupra inovației: 1) cunoașterea; 2) convingerea; 3) decizia; 4) implementarea; 5) confirmarea. Cunoașterea- persoana devine conștientă că există o anumită inovație și are unele informații asupra modului de utilizare și a principiilor de funcționare. Cunoștințele asupra inovației pot fi obținute cel mai eficient prin
Difuzarea inovației () [Corola-website/Science/316372_a_317701]
-
provenit din meritocrația republicană. La începutul afacerii, s-a insistat mai mult pe originile alsaciene ale lui Dreyfus decât pe apartenența sa religioasă. Acestea nu erau însă deloc excepționale, întrucât ofițerii originari din estul Franței erau avantajați în carieră de cunoașterea limbii germane și a culturii germanice. Dar antisemitismul, care nu domina doar birourile statului major, a devenit rapid centrul anchetei, umplând golurile unei anchete preliminare incredibil de sumare. Cu atât mai mult cu cât Dreyfus era în acel moment unicul
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
dintr-o încredere exagerată în justiția militară. Maiorul Besson d'Ormescheville, raportor pe lângă curtea marțială, a redactat un în care „elementele morale” ale acuzării (de la bârfe privind manierele lui Dreyfus și pretinsa frecventare de către el a unor „cercuri obscure” până la cunoașterea limbii germane și „memoria sa remarcabilă”) sunt dezvoltate mult mai pe larg decât „elementele materiale”. Acestea din urmă sunt tratate doar în penultimul paragraf, într-o singură frază: „... constau din misiva incriminată, a cărei examinare de către majoritatea experților, dar și
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
să fie preluată în Biserica străromânilor și apoi a românilor, ci și să înregistreze un curs și o dezvoltare proprii. Ceea ce face ca astăzi să se vorbească de muzica bisericească românească și să se arate un interes pentru cercetarea și cunoașterea ei cât mai depline este, în primul rând, vechimea ei, care în pofida forțelor distructive la care a fost supusă, a reușit să reziste veacuri la rând, păstrându-și nealteraltă esența și robustețea. Un alt aspect foarte important al muzicii bizantine
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
cele mai îndepărtate secole muzica a ocupat un loc important în structura spirituală a poporului român. Această artă minunată a sunetelor, odată cu trecerea timpului, a căpătat și o funcție informativ-istorică, oferind adesea argumente dintre cele mai importante pentru cercetarea și cunoașterea trecutului de artă și cultură al poporului nostru, stând mărturie vie în favoarea existenței pe meleagurile noastre, a unei culturi străvechi, unitare și în continuă dezvoltare. Cu ajutorul lor, ca și cu acela al datinilor, poveștilor, muzicii și poeziei populare, care constituie
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
în prezent, fiind foarte populare în rândul scafandrilor ce efectuează scufundări la altitudine. În anul 1977 Albert A. Bühlmann primește distincția Oceanereing din partea Undersea and Hyperbaric Medical Society, iar în anul 1993, de la Divers Alert Network pentru contribuția adusă dezvoltării cunoașterii procesului de decompresie.
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]
-
, Universitatea de Știinte Aplicate, este un institut de învățământ creștin profesional situat în centrul Olandei, în provincia Flevoland, în prezent Polder, anterior parte a Mării Nordului. În programele oferite, viitorii profesioniști se pregătesc în carierele lor în domeniile cunoașterii agriculturii, alimentelor, horticulturii, agrobusiness-ului și știința animală. Universitatea este parte a grupului AERES. Din octombrie 2010 Universitatea este de asemenea situată în Almere (CAH Almere). În anul 1957, Universitatea Agricolă Creștină Profesională își începe activitatea în Ende cu 14 studenți
CAH Dronten () [Corola-website/Science/322402_a_323731]
-
și respectiv a momentelor cu sens invers. Altfel spus: sunt acele scene care pot fi numite scenele de „lupta”. Se identifică cu momentul decizional în piesa - de exemplu aflarea vinei sale este o catastrofă pentru Oedip. Putem tâlmaci scenele de cunoaștere în sens larg, adică să includem aici toate scenele construite pe baza aflării informației necesare pentru lupta. Aristotel atrage atenția la puterea efectului dramatic al îmbinării scenei de cunoaștere cu vicidisitudinea. Vicidisitudine se numește schimbarea bruscă în soarta personajului dramei
Structura textului dramatic () [Corola-website/Science/322438_a_323767]
-
vinei sale este o catastrofă pentru Oedip. Putem tâlmaci scenele de cunoaștere în sens larg, adică să includem aici toate scenele construite pe baza aflării informației necesare pentru lupta. Aristotel atrage atenția la puterea efectului dramatic al îmbinării scenei de cunoaștere cu vicidisitudinea. Vicidisitudine se numește schimbarea bruscă în soarta personajului dramei - inversul celor ce se așteptau a se întâmplă - așa cum un răvaș care trebuia să liniștească se adeverește a fi îngrozitor. Se desfasoara după lupta încheiată. uneori protagonistul tragediei, șocat
Structura textului dramatic () [Corola-website/Science/322438_a_323767]
-
litere a Universității București cu teza de licență "Problema individului la Camil Petrescu și Albert Camus" și Regia de film și televiziune la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale din București (1973), cu filmul de diplomă "Iaurtul și cunoașterea lumii", după schița cu același nume de Teodor Mazilu. Bibliograf și redactor la Revista nouă din Ploiești (1966—1968), metodist la Casa de Cultură a Studenților din București (1968), redactor, apoi regizor la Televiziunea Română (1968-1970; 1990-1997), asistent de regie la
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
din filosofia lui Epictet, Zenon, Marc Aureliu și Socrate. Este sugerată din nou efemeritatea vieții "Multe trec pe dinainte," "În auz ne sună multe," iar interogația retorică "Cine ține toate minte" "Și ar sta să le asculte?..." este refuzul unei cunoașteri bazate pe experiență. Strofa a-III-a se leagă mai mult de gândirea prezentă în upanișade. O variantă a strofei a-III-a apărută în manuscris poartă amprenta gândirii budiste Toate mor spre a se naște" "Și se nasc spre a străbate" "Cercul ce
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
cunoaște" "Toate-s vechi și nouă toate." Aproape aceeași idee se regăsește și în "Dhammapada": „Omul care are tăria minții e pur ca apa netulburată dintr-un lac și nu trece prin cercul nașterilor și al morții” (VI, 6). Tema cunoașterii este susținută prin motivul eternei alergări zadarnice care sugerează încercarea de a da un sens învârtirii pe loc: Nici încline a ei limbă" "Recea cumpăna-a gândirii" Înspre clipa ce se schimbă" "Purtând masca fericirii," În direcția filosofiei lui Platon
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
zadarnice care sugerează încercarea de a da un sens învârtirii pe loc: Nici încline a ei limbă" "Recea cumpăna-a gândirii" Înspre clipa ce se schimbă" "Purtând masca fericirii," În direcția filosofiei lui Platon, eul liric este conștient că atât cunoașterea esențială cât și cunoașterea de sine rămâne mereu o pură și utopică „"gnotti seauton"”, deviza omului superior. Pentru a accede la "Cunoaștere", viața trebuie să fie dominată de rațiune, de „"Recea cumpăna-a gândirii"”. De aceea iluzia fericirii este exclusă
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
de a da un sens învârtirii pe loc: Nici încline a ei limbă" "Recea cumpăna-a gândirii" Înspre clipa ce se schimbă" "Purtând masca fericirii," În direcția filosofiei lui Platon, eul liric este conștient că atât cunoașterea esențială cât și cunoașterea de sine rămâne mereu o pură și utopică „"gnotti seauton"”, deviza omului superior. Pentru a accede la "Cunoaștere", viața trebuie să fie dominată de rațiune, de „"Recea cumpăna-a gândirii"”. De aceea iluzia fericirii este exclusă întrucât la fel ca
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
clipa ce se schimbă" "Purtând masca fericirii," În direcția filosofiei lui Platon, eul liric este conștient că atât cunoașterea esențială cât și cunoașterea de sine rămâne mereu o pură și utopică „"gnotti seauton"”, deviza omului superior. Pentru a accede la "Cunoaștere", viața trebuie să fie dominată de rațiune, de „"Recea cumpăna-a gândirii"”. De aceea iluzia fericirii este exclusă întrucât la fel ca și viața ea este relativă, trecătoare, amăgitoare, ea apare și dispare într-o clipă îngreunând înțelesul eternității. Strofa
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
în tine" trăsătură importantă a filosofiei budiste „"Lumea este o boabă de spumă este ca un miraj. Proștii se pierd în ea, dar înțelesul rămâne detașat"”. (op. cit. XIII, 4). Geniul este nevoit să ducă o viață bazată pe rațiune și cunoaștere, el va lua aminte din greșelile oamenilor comuni pentru a-și făuri o conduită perfectă "Și-nțelegi din a lor artă" "Ce e rău și ce e bine." Strofa a-V-a valorifică ideea prezentului etern preluată din filosofia Schopenhauriană
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
și de câteva fotografii. Textul publicat în 1898 de Romstorfer, în care acesta descria biserica, a fost reprodus în 1925 de Gheorghe Balș, istoricul arhitecturii moldave. Acest text, împreună cu planurile și fotografiile lui Romstorfer, constituie cea mai importantă sursă de cunoaștere a bisericii. Biserica "Sf. Procopie" din Bădeuți a fost distrusă cu dinamită de armata austro-ungară în anul 1916 , în urma unui atac austriac din timpul Primului Război Mondial asupra unor zone din Bucovina, pe atunci încă teritoriu al Imperiului Austro-Ungar. Pisania a scăpat
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
există independent de conștiința oamenilor, acționează asupra oamenilor și pot fi denumite prin cuvinte. În cazul admiterii existenței unei realități independentă de gândire, se vorbește despre un așa numit realism metafizic sau ontologic. Opus acestuia este realismul ce rezultă din cunoaștere, realismul epistemologic, care admite că lumea este într-adevăr conoscibilă, că opiniile noastre rezultă în mod principial din observația independentă a obiectelor existente, obiecte ale unei lumi identice tuturor observatorilor, a cărei cunoaștere corespunde existenței reale. În filozofia limbajului se
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
Opus acestuia este realismul ce rezultă din cunoaștere, realismul epistemologic, care admite că lumea este într-adevăr conoscibilă, că opiniile noastre rezultă în mod principial din observația independentă a obiectelor existente, obiecte ale unei lumi identice tuturor observatorilor, a cărei cunoaștere corespunde existenței reale. În filozofia limbajului se vorbește despre un realism semantic, când descrierea lumii exterioare se efectuează prin fraze alcătuite dintr-un vocabular corespunzător realității, rezultat al unei interpretări, care poate fi adevărată sau falsă. Deoarece în teoria cunoașterii
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
cunoaștere corespunde existenței reale. În filozofia limbajului se vorbește despre un realism semantic, când descrierea lumii exterioare se efectuează prin fraze alcătuite dintr-un vocabular corespunzător realității, rezultat al unei interpretări, care poate fi adevărată sau falsă. Deoarece în teoria cunoașterii se susține că exprimarea cunoștințelor are loc doar prin intermediul limbajului, se poate constata trăsături comune între realismul epistemologic și cel semantic. Realismul științific pornește de la teza conform căreia diferitele ramuri ale științei duc la cunoașterea lucrurilor, care există independent de
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
sau falsă. Deoarece în teoria cunoașterii se susține că exprimarea cunoștințelor are loc doar prin intermediul limbajului, se poate constata trăsături comune între realismul epistemologic și cel semantic. Realismul științific pornește de la teza conform căreia diferitele ramuri ale științei duc la cunoașterea lucrurilor, care există independent de diversele teorii sau convenții și sunt alcătuite așa cum rezultă din actul cunoașterii. Aceasta presupune admiterea existenței unei lumi exterioare independentă de procesul observației. Realismul etic reprezintă acea poziție fundamentală a metaeticii, care postulează existența unei
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
poate constata trăsături comune între realismul epistemologic și cel semantic. Realismul științific pornește de la teza conform căreia diferitele ramuri ale științei duc la cunoașterea lucrurilor, care există independent de diversele teorii sau convenții și sunt alcătuite așa cum rezultă din actul cunoașterii. Aceasta presupune admiterea existenței unei lumi exterioare independentă de procesul observației. Realismul etic reprezintă acea poziție fundamentală a metaeticii, care postulează existența unei realități principial obiective în problemele de bază ale moralei. În mod analog, se vorbește despre un realism
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]