66,081 matches
-
spill-over2 era în măsură să explice ciclurile virtuoase și ... ireversibile ale procesului de integrare europeană, fie că era vorba de extinderile succesive ale Uniunii Europene, fie că era vorba de dezvoltarea de noi politici integrate/comunitare în cadrul Uniunii Europene. Suporterii teoriei federaliste și ai federalismului ideologic european identificau, la rândul lor, rațiunile succesului integrării europene, atât în valorile politice, culturale și civilizaționale comune împărtășite de națiunile europene, cât și în virtuțiile mecanismului decizional european bazat pe echilibrul instituțional între nivelul european
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
să genereze prin mimetism și alte consultări de tip referendum și un efect de spill-over inversat, de reversibilitate a procesului de integrare europeană. Note 1 Termen din jargonul de la Bruxelles care desemnează ieșirea Mării Britanii din Uniunea Europeană 2 Mark Pollack, "Teorii cu privire la integrarea europeană", în Helen Wallace, William Wallace, Mark Pollack, Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, Editura Institutul European din România, București, 2005, pp. 15-16. 3 Vezi Dusan Sidjanski, Viitorul federalist al Europei, Editura Polirom, Iași, 2011. 4 Pierre Magnette, Le regim
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
www.theguardian.com/world/2016/feb/24/hungary-viktor-orban-will-call-referendum-on-eu-refugee-quotas. Bibliografie CIASCAI, G., "Sistemul politic între suveranitate națională și integrarea europeană", în Aristide Cioaba, Constantin Nica (coord.) Sistemul politic în România, Actori, Instituții, Provocări, Editura ISPRI, București, 2014. IDEM, "Proiectul european și teoriile integrării europene", în Tohăneanu, C. (coord.), Teorii versus ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2012. Magnette P., Le regim politique de l'Union européenne, 3e edition, Presees de Science Po, Paris, 2009. MASON R., WATT, N., TRAYNOR I., RANKIN J.
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
hungary-viktor-orban-will-call-referendum-on-eu-refugee-quotas. Bibliografie CIASCAI, G., "Sistemul politic între suveranitate națională și integrarea europeană", în Aristide Cioaba, Constantin Nica (coord.) Sistemul politic în România, Actori, Instituții, Provocări, Editura ISPRI, București, 2014. IDEM, "Proiectul european și teoriile integrării europene", în Tohăneanu, C. (coord.), Teorii versus ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2012. Magnette P., Le regim politique de l'Union européenne, 3e edition, Presees de Science Po, Paris, 2009. MASON R., WATT, N., TRAYNOR I., RANKIN J., "EU referendum to take place on 23
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
di. Tale concetto è stato ripreso negli anni '80 nell'ambito del dibattito internazionale relativo allo sviluppo umano e alla economia del benessere (welfare economics) da Amartya Sen - premio Nobel 1998 per îl suo contributo alla scienza economică e alla teoria della politică sociale e dalla filosofa americană M. Naussbam. Sen ha utilizzato per la prima volta îl concetto di capability în una lezione, tenuta presso l'Università di Stanford, dal titolo Equality of What?, în cui affermava che "ciascun soggetto
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
capacità (capability approach o CĂ). L'impianto teorico del pensiero di Sen e della Nussbaum, è sostanzialmente analogo seppure, come vedremo în seguito (cfr. infra par.4), sono presenti alcune differenziazioni di non scarso rilievo. Esso è costituito da una teoria normativa del benessere umano che rappresenta îl fondamento per la promozione di un nuovo concetto di sviluppo e per l'elaborazione di nuove strategie di sviluppo internazionale. Îl pensiero di Sen e della Nussbaum, può essere concepito essenzialmente come un
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Îl pensiero di Sen e della Nussbaum, può essere concepito essenzialmente come un sistema, un modello valutativo, che può essere utilizzato come base alternativă dell' Etică Sociale. Îl CĂ, infatti, si fondă șu un superamento critico dei paradigmi e delle teorie di etică sociale tradizionali e dei loro sistemi valutativi e și pone, esplicitamente, come alternativo o comunque complementare, rispetto al paradigmă utilitarista, che caratterizza i principali modelli di welfare oggi esistenti e applicati, oltre che al paradigmă del libertarismo economico
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
maggiore attenzione. Critiche al capability approach L'attribuzione ad A. Sen del premio nobel per l'economia nel 1998, riflette la notevole considerazione di cui gode îl suo paradigmă teorico a livello mondiale al punto che esso costituisce contemporaneamente una teoria dello sviluppo economico, una teoria di etică sociale e della giustizia, un paradigmă interpretativo per definire la qualità della vită, una proposta di politică pubblica. Proprio per questa sua importanza îl CĂ è stato, ed è tuttora, oggetto di studi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
approach L'attribuzione ad A. Sen del premio nobel per l'economia nel 1998, riflette la notevole considerazione di cui gode îl suo paradigmă teorico a livello mondiale al punto che esso costituisce contemporaneamente una teoria dello sviluppo economico, una teoria di etică sociale e della giustizia, un paradigmă interpretativo per definire la qualità della vită, una proposta di politică pubblica. Proprio per questa sua importanza îl CĂ è stato, ed è tuttora, oggetto di studi ed approfondimenti șu molteplici piani
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
di princìpi costituzionali e di specifiche strategie di sviluppo. La Nussbaum contesta dunque a Sen di non essere riuscito a superare, o comunque a tradurre în un ottica maggiormente costruttiva, îl relativismo (soggettivo e culturale) che fondamentalmente pervade la sua teoria. Per la filosofa infatti, Sen, volendo affermare îl valore dell'individuo e delle sue specificità, di fatto, si è limitato ad affermare che nel valutare (normativamente) la qualità della vită di una collettività dobbiamo considerare le capacità di cui gode
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sviluppo umano". Come ha affermato lo stesso Sen "i diritti sono importanți non solo per soddisfare mă anche per formulare i bisogni"51. Conclusioni: îl capability approach e l'economic develop, quale pedagogia? Attraverso la applicazione dei princìpi e delle teorie appena descritte, îl capability approch și propone di contribuire allo sviluppo umano attraverso una idea di libertà înțesa come assenza di interferenze che possono bloccare la azione, în primis, interferenze legate ad obiettivi utilitaristici e di sviluppo economico (human develop
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Îl disagio della postmodernità, Mondadori, Milano, 2002. BECKER, G., Human Capital, University of Chicago Press, Chicago, 1993. BERTAGNA, G., Avvio alla riflessione pedagogica, Editrice la Scuola, Brescia, 2000. BERTAGNA, G., Dall'educazione alla pedagogia. Avvio al lessico pedagogico e alla teoria dell'educazione, Editrice la Scuola, Brescia, 2010. BERTIN, G.M., Introduzione al problematicismo pedagogico, Marzorati, Milano, 1951. BERTOLINI, P., Per un lessico di pedagogia fenomenologia, Erickson, Trento, 2006. BONVIN, J., Mégalithes, Parìs, Mosaique, 2008. BROCKMANN, M., CLARKE, L., WINCH, C., The
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Organizzare l'altruismo. Globalizzazione e welfare, Laterza, Roma-Bari, 2010. COMMISSIONE EUROPEA, Comunicazione Della Commissione Europa 2020, COM, Bruxelles, 2010. IDEM, Documento di valutazione della strategia di Lisbona, Bruxelles, 2 febbraio 2010, SEC (2010). D'ARCAIS, F., Le ragioni di una teoria personalistica dell'educazione, La Scuola, Brescia, 1987. DALLE FRATTE, G., Postmodernità e problematiche pedagogiche, Armando, Romă, 2004. DELL'AVANZATO, S., Verso una comune cultură politică. Competenze e processi per la cittadinanza attiva, Franco Angeli, Milano, 2010. DEMETRIO, D., Ricordare a
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
G., Mounier e îl labirinto personalista, Cedam, Padova 1988. GRANESE, A., Istituzioni di pedagogia generale. Principia educationis, Cedam, Padova, 2003. GUTMANN, A., THOMPSON D., Democracy and Disagreement, Harvard University Press, Cambridge, 1996. HABERMAS, J., Fatti e norme. Contributi ad una teoria discorsiva del diritto e della democrazia, Guerini & Associati, Milano, 1996. IDEM, Prassi politică e teoria critică della società, îl Mulino, Bologna, 1973. IDEM, Cittadinanza politică e identità nazionale, Morale diritto politică, Einaudi, Torino, 1992. IDEM, L'inclusione dell'altro. Studi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Principia educationis, Cedam, Padova, 2003. GUTMANN, A., THOMPSON D., Democracy and Disagreement, Harvard University Press, Cambridge, 1996. HABERMAS, J., Fatti e norme. Contributi ad una teoria discorsiva del diritto e della democrazia, Guerini & Associati, Milano, 1996. IDEM, Prassi politică e teoria critică della società, îl Mulino, Bologna, 1973. IDEM, Cittadinanza politică e identità nazionale, Morale diritto politică, Einaudi, Torino, 1992. IDEM, L'inclusione dell'altro. Studi di teoria politică, Feltrinelli, Milano, 1998. HARROW, A., A taxonomy of psychomotor domain a guide
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
del diritto e della democrazia, Guerini & Associati, Milano, 1996. IDEM, Prassi politică e teoria critică della società, îl Mulino, Bologna, 1973. IDEM, Cittadinanza politică e identità nazionale, Morale diritto politică, Einaudi, Torino, 1992. IDEM, L'inclusione dell'altro. Studi di teoria politică, Feltrinelli, Milano, 1998. HARROW, A., A taxonomy of psychomotor domain a guide for developing behavioral, Harvard University Press, Cambridge, 1972. HARVEY, K., Positive Identity Development, Harvard University Press, Cambridge, 2009. HEIDDEGER, M., Essere e tempo, Longanesi, Milano, 1970. IDEM
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
iulie" legate de necesitatea revitalizării ideologice a întregii societăți, inclusiv, sau mai ales, a partidului însuși, organele cu "dublă natură" reflectau principiul "împletirii organice a activității partidului și statului", reprezentând totodată "o contribuție practică a conducerii partidului nostru la îmbogățirea teoriei marxist-leniniste a statului". Motivul oficial pentru crearea acestor organisme intermediare era dat de eliminarea pe cât posibil a "paralelismelor", respectiv creșterea randamentului economic și politic al regimului 21. Pentru a evita confuziile și neplăcerile legate de suprapunerea autorității partidului și a
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
în pofida "abuzurilor" de tip conceptual la care au fost supuse scrierile sale, încă de la momentul publicărilor postume. Elementele de originalitate cu care Gramsci a interpretat mai multe fenomene atât din interiorul spațiul cultural și politic italian cât și a panoramei teoriei marxiste și a lumii comuniste, l-au transformat într-un autor cu caracter universal. Interesul cu care Gramsci este citit în continentul american, de exemplu, în ultimele decenii, se datorează și faptului că acesta nu este văzut doar în paradigmă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
se încheie prin prezentarea concluziilor autorului în limba română și a unor considerații publicistice în limbiile engleză și franceză. Primul capitol are rolul de a introduce cititorul în domeniu și tratează originile și răspândirea naționalismului. Aici aflăm despre "naționalismul organic" teorie care insistă asupra ideii că națiuniile sunt un fundament primordial al istoriei, actori principali ce realizează deșteptarea conștiinței naționale aflată uneori într-o stare de somnolență și sunt predestinate să formeze state-națiune că și expresie a redescoperirii unui trecut ilustru
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
principali ce realizează deșteptarea conștiinței naționale aflată uneori într-o stare de somnolență și sunt predestinate să formeze state-națiune că și expresie a redescoperirii unui trecut ilustru ce le-a aparținut odinioară. Pe de altă parte, autorul ne prezintă și teoria instrumentala a înțelegerii originii naționalismului prin apelul la interesul elitelor de a folosi elementele tradiției, miturile originii și simbolistică sacrificiului eroic pentru a legitimă puterea personală în numele națiunii și a uză de încărcătură emoțională a maselor de indivizi pentru a
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
În termeni silogistici acesta este deci un sofism, un sofism destul de grav. Există apoi ipoteza soft, care este mult mai largă - aproape dominantă în Occident, în general, si in Franța în particular. Și anume o serie întreagă de elemente în teoria și practica lui Gusti, spune Rose-Marie Lagrave, constituie un corpus reciclabil, cu o miză naționalistă clară, care a dus la legionarism, dar și la național-comunism. Ceea ce, într-un fel, sigur că este adevărat, dar numai într-un fel... Pentru că fără
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
scriitor francez, membru al partidului comunist, a fost atribuit unei piețe în 2012, memoria lui Vintilă Horia este și ea îndreptățită, pe principiul simetriei, la o piață. E limpede că pentru Pleșu comunism egal fascism este o o axioma, o teorie ce nu trebuie demonstrată. Dar, intelectualul public "uită" că Vintilă Horia este condamnat pentru crime de război. În fapt, el nu recunoaște instituțiile care după război au judecat criminali de război. Această ambiguitate memorialistica, cu avantajarea valorii naționale în dauna
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
înfometare, deportări, tortură, muncă forțată și alte forme de teroare fizică colective, persecuția pe grupuri etnice sau religioase, atacuri la libertatea de conștiință, gândire și de exprimare, la libertatea presei și la lipsa pluralismului politic. Crimele au fost justificate în numele teoriei luptei de clasă și a principiului dictaturii proletariatului. Interpretarea acestor două principii făcea legitimă eliminarea persoanelor considerate periculoase pentru construirea unei societăți noi și, prin urmare, declarate dușmani ai regimurilor comuniste totalitare. În fiecare țară, victimele erau în mare parte
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
interviul, observația liberă și culegerea de documente, 4) da prilejul unei analize calitative a datelor în care cuvintele sunt analizate direct prin intermediul altor cuvinte, fără să fie trecute printr-o operație numerică, 5) se termină cu o povestire sau o teorie (și nu cu o demonstrație)"9. Comparând metodă cantitativa cu cea calitativa, Howard S. Becker 10 identifica cinci diferențe definitorii pentru ultima: credință că realitatea poate fi doar aproximata și utilizarea mai multor metode (inclusiv cantitative); căutarea de noi criterii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
7 Georgeta Condur, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism", în Bocancea & Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 177-178. 8 Max Weber, "Caracterul "obiectiv" al cunoașterii în domeniul științelor sociale și politice" în Teorie și metodă în științele culturii, trad. Nicolae Râmbu și Johann Klush, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 32. 9 Pierre Paillé, "Cercetarea calitativa", în Alex Mucchielli, Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 55
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]