67,697 matches
-
Priporului, dar comuna își păstrase în mare parte componența, fiind arondată aceleiași plăși Buzău, având 4028 de locuitori. Comuna a fost inclusă în 1950 în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, reorganizarea administrativ-teritorială a dus la transferarea satului Nehoiașu (împreună cu Lunca Priporului și Vinețișu) la comuna Nehoiu (restul comunei fiind denumită Siriu, și stabilindu-i-se reședința la Lunca Jariștei) din județul Buzău, reînființat. Comuna Nehoiu a fost declarată oraș în 1989.
Nehoiașu, Buzău () [Corola-website/Science/300832_a_302161]
-
au alăturat o serie de localnici, au readus satul, în întregime, în granițele firești ale patriei-mamă (septembrie 1944). După eliberare și până în anul 1968, Damiș a fost centrul comunei cu același nume (aparținând Raionului Aleșd, Regiunea Crisana), iar după reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, devine sat component al comunei Bratca. Populația satului Damiș a cunoscut o evoluție oscilatorie în decursul timpului, ajungând de la 454 locuitori (la recensământul maghiar din anul 1869) la 680 în 2002. Alte valori înregistrate: La ultimul recensământ (2002
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
1393 de locuitori. În 1931, i se consemnează acestei comune și cătunul Poșta. În 1950, a fost transferată raioanelor Hârșova și Măcin ale regiunii Dobrogea. Actuala comună Frecăței din județul Brăila a fost înființată în anul 1968 prin legea reorganizării administrativ-teritoriale a României, când județului Brăila i-a fost acordată în administrare și jumătatea de est a Bălții Brăilei (ulterior Insula Mare a Brăilei), care aparținuse până atunci raioanelor Măcin și Hârșova din regiunea Dobrogea.
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
1876, satul Timișu de Sus a aparținut Comitatului Brașov din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. În perioada interbelică localitatea a aparținut administrativ-teritorial județului Brașov. Din punct de vedere administrativ, Timișu de Sus aparține orașului Predeal. Și această localitate la fel ca Timișu de Jos, este considerată o atracție turistică datorită peisajului, de aici plecând mai multe trasee montane de mare inters. Din
Timișu de Sus, Brașov () [Corola-website/Science/300973_a_302302]
-
familii din Bordeiul-Verde și 96 de familii din Filiu au fost împroprietărite, prin Legea rurală a lui Alexandru Ioan Cuza. 1864 este totodată și anul în care se constituie și comunele, în sens administrativ, prin aplicarea noii legi de organizare administrativ-teritorială, înființându-se pe actualul teritoriu comunele Bordeiul-Verde și Filiu. La începutul secolului al XX-lea a fost înființat satul Constantin Gabrielescu. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, localitățile aflate pe actualul teritoriu al comunei au avut o
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
de locuitor (5.584 lei Bordeiul Verde și 4.022 lei Filiul) Eforia Spitalelor Civile obținea venituri de zeci de ori mai mari numai din arendarea moșiilor lucrate de țăranii din cele două comune: O etapă imediat următoare în evoluția administrativ-teritorială este sistematizarea localităților din zona actualului sat Constantin Gabrielescu, prin crearea unui nou amplasament, pe platou și strămutarea locuitorilor din cătunele și târlele împrăștiate pe văile înconjurătoare (Crestezul, Mototolești, Vlădeni, Spânul (Cinci Câini), Burta-Encii și Imina). Satul nou creat a
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Închisoarea Văcărești, preoții parohi "Grigore Bejan" din Bordei Verde și "Alexandru Matei" din Filiu, învățătorul "Virgil Popescu" de la școala din din satul Vintilești sau "Nicu Albuleț", mecanic de aviație, din Lișcoteanca. Ăn același timp au avut loc alte de modificări administrativ-teritoriale. Satele comunei au făcut parte pe rând, în perioada 1950-1968, din raioanele Călmățui, Filimon Sârbu și Făurei din regiunea Galați. La 16 februarie 1968 este adoptată ""Legea nr. 2 privind împărțirea administrativ teritorială a teritoriului Republicii Socialiste România"", prin care
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
1925, și în 1931 constituia o comună de sine stătătoare. În 1950, comunele Nicolești-Jianu și Tătaru au fost incluse în raionul Făurei din regiunea Galați. În 1964, comuna și satul Niculești-Jianu au primit numele de "Dudești". În 1968, la reorganizarea administrativ-teritorială a României, cele două comune au revenit la județul Brăila, reînființat, dar comuna Tătaru a fost desființată și inclusă în comuna Dudești. Două obiective din comuna Dudești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila, ca monumente de interes
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
lângă satul Rata se reînființează satul Băcălești prin împroprietărirea unor locuitori din satele învecinate. Cele două sate, Băcălești și Rata se unesc și formează un singur sat cu numele de Băcălești începând cu anul 1968, când are loc nouă împărțire administrativ-teritorială a țarii. Satul Ionașcu ia ființă în anul 1895 prin întinderea vetrei de case a comunei Bășești. Denumirea satului provine de la boierul Ionașcu de la Slatina, care stăpânea această moșie. Datorită faptului că boierul a vandut o parte din moșie cu
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
reorganizarea administrativă a României, după modelul sovietic (regiuni și raioane) și înființarea Regiunii Autonome Maghiare (1952 - 1968) să aparțină zonei teritoriale a raionului Zalău, Regiunea Cluj. Din anul 1968, după desfințarea Regiunii Autonome maghiare, acesta va face parte din zona administrativ-teritorială a actualului județ Sălaj. Evoluția demografică de-a lungul timpului în Meseșenii de Sus și schimbarea structurii etnice a populației satului, între anii 1880- 1992 Populația totală a așezării la recensământul din 1992 număra 987 locuitori, din care 966 erau
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
administrativă a României, după modelul sovietic (regiuni și raioane) și înființarea Regiunii Autonome Maghiare (1952 - 1968) să aparțină zonei teritoriale a raionului Zalău, Regiunea Cluj. Din anul 1968, după desfințarea Regiunii Autonome maghiare, satul Pria va face parte din zona administrativ-teritorială a actualului județ Sălaj. De-a lungul timpului (din secolul al XVIII-lea, până în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea) în sat funcționau 8 mori de apă (construite din lemn, cu sisteme hidraulice primitive) pentru măcinarea
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
mai călduroasă iulie. Media anuală a precipitațiilor este de 750 mm. Fauna este preponderent constituită din: rozătoare, păsări caracteristici zonei de stepa, nevertebrate. "Județul Tulcea, parte integrantă a Dobrogei, este situat georgrafic la S-E României, cuprinde 51 de unități administrativ-teritoriale și reprezintă 3,5 % din suprafața țării. Specificitatea județului este dată de varietatea să fizico-geografica și de importanțele mărturii documentare ale vietii materiale și spirituale de pe aceste meleaguri. Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Tulcea au pus în lumina urme de
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
de sărbătoare se organizau meciuri între echipe din comuna sau din comune învecinate. Tradiția meciurilor de fotbal a continuat și-n perioada comunistă, echipa s-a înscris în liga județeană a județului Totova ( cu reședința la Bârlad) apoi după reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 s-a înscris în liga județeană Vaslui. Echipa se numea «Avântul Ibănești». În 1980, terenul de fotbal a fost transformat de comuniști în teren arabil, un alt teren de fotbal fiind creat aproape de școală, pe șes în zona
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
cunoscută și cu numele de Călinești-Cuparencu, este un sat în comuna Șerbăuți din județul Suceava, Bucovina, România. Această localitate se află la o distanță de aproximativ 24 km nord-est de municipiul Suceava și aparține de comuna Șerbăuți, reînființată ca unitate administrativ-teritorială în anul 2003. Este cunoscută prin faptul că aici au locuit bunicii poetului național Mihai Eminescu. Tatăl poetului, George Eminovici, a plecat mai întâi la moșia boierului Balș din Dumbrăveni, după care s-a mutat la Ipotești. Conform recensământului efectuat
Călinești (Șerbăuți), Suceava () [Corola-website/Science/301939_a_303268]
-
și DJ 208D. Prima atestare documentară a satului Hănțești este cuprinsă într-un act de danie emis la Suceava, la data de 15 iulie 1431 de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun. În estul comunei curge râul Siret care formează limita administrativ-teritorială a județului Suceava, în care se varsă râul hantesti care străbate satul Hănțești. Fauna este reprezentată de mistreți, cerbi, căprioare, iepuri, vulpi, rozătoare etc. Terenurile arabile au calitate medie. Activitățile mai importante ale cetățenilor sunt cultivarea plantelor, creșterea animalelor, prelucrarea
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
a comunei este de 7591 ha, distribuită pe categorii de folosință, din care 4534 ha o ocupă pădurea așezată în partea de vest a comunei. Comună Marginea este compusă doar din satul Marginea, nu are alte sate în componență. Unitatea administrativ-teritorială (U.A.T.) se învecinează la sud cu Comună Arbore și orașul Solca, la nord cu Comună Horodnic de Sus, la est cu Comună Volovat și Municipiul Rădăuți și la vest cu Comună Sucevita. b. Forme de relief, fauna, vegetația
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce urma să stabilească frontierele Ungariei cu vecinii săi. În perioada intrbelică localitatea va face parte din județul Trei Scaune, urmând ca din anul 1968, după desfințarea Regiunii Autonome Maghiare să aparțină administrativ-teritorial de actualul județ Covasna. Economia localității este bazată pe activități în domeniul: prelucrării lemnului, îmbutelieri apei minerale precum și exploatării și valorificării apelor minerale în beneficiul sănătății. Agricultura prin cultura plantelor, creșterea animalelor, exploatarea fânețelor, comerțul și agroturismului sunt deasemenea componente
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
În Goicea, s-a început în centrul comunei construcția unui bloc de 12 apartamente, din care doar 8 mai sunt locuite din cauza condițiilor improprii. Actuala comună Goicea, s-a constituit în anul 1968, ca urmare a aplicării legii de reorganizare administrativ-teritorială a României. Ea a rezulat din unificarea localităților "Goicea Mică", "Goicea Mare" și "Popoviceni", care, anterior au fost comune de sine stătătoare, iar acum formează o localitate sub denumirea de Goicea. Satul Goicea a fost atestat documentar la 4 aprilie
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
avea doi fii, Neagu și Dragu. Dragu s-a căsatorit dincolo de deal si a intemeiat comuna vecină, Dragotești. Neagu s-a stabilit pe aceste meleaguri si a dat viață comunei Negomir. Comuna Negomir, în actuala configurație, datează de la noua împărțire administrativ-teritorială din anul 1968, când alături de vechea comuna s-a atașat și fosta comună Raci, întinzându-se pe o distanță de 26 de kilometri. Amplasata în zona central-sudică a județului Gorj, teritoriul administrativ al comunei Negomir are ca vecini urmatoarele comune
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
anexarea Olteniei de către Imperiul Habsburgic în urma păcii de la Passarovitz (Sremski Karlovci, în Serbia), în statistica austriacă (Conscripția lui Virmond), precum și pe harta întocmită în 1722 este menționat satul „Piskoi” (Piscoiu) cu un număr de 10 familii. Din punct de vedere administrativ-teritorial, înainte de anul 1952, comuna Piscoiu a făcut parte din plasa Târgu Logrești, județul Gorj. În perioada 1952-1960, comuna Piscoiu a făcut parte din raionul Amaradia (cu reședința la Melinești), regiunea Craiova. În 1960, prin reoganizarea administrativ teritorială, comuna Piscoiu a
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
Piscoiu a făcut parte din raionul Amaradia (cu reședința la Melinești), regiunea Craiova. În 1960, prin reoganizarea administrativ teritorială, comuna Piscoiu a trecut în raionul Gilort (cu reședința la Târgu Cărbunești), regiunea Oltenia, până în anul 1968, când prin noua reorganizare administrativ-teritorială au fost desființate regiunile și a fost reintrodus sistemul administrativ bazat pe județe și comuna Piscoiu a trecut în județul Gorj, din care face parte și în prezent. După câțiva ani, comuna Piscoiu, împreună cu comunele Cordești și Baloșani formează o
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
participarea deputaților din partea RSS Moldova în Congresul de deputați și în Sovietul Suprem al URSS ca fiind lipsită de orice acoperire juridică și justificare morală. Înaltul for cetățenesc decide schimbarea denumirii RSS Moldova în Republica Moldova și adoptă Hotărârea cu privire la reforma administrativ-teritorială. 22 decembrie - FPM apreciază Decretul președintelui URSS Mihail Gorbaciov „Despre măsurile de normalizare a situației în RSS Moldova” drept o reactualizare a notelor ultimative ale lui Molotov din 26-27 iunie 1940. 27 decembrie - FPM formează Alianța Națională pentru Independență „16
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
este concentrată în orașele menționate mai sus, iar bunurile produse includ navele și bastimentele, produsele metalice, zahărul rafinat și hârtia. Din punct de vedere politic, Pomerania se desfășoară pe teritoriul celor două țări — Germania și Polonia. Patru unități de organizare administrativ-teritorială fac o referință spre această regiune istorică în numele sale: Mecklenburg-Pomerania Inferioară ("Mecklenburg-Vorpommern"), voievodatul Pomerania, voievodatul Pomerania Occidentală și voievodatul Cuiavia și Pomerania, cea din urmă folosind cuvântul „Pomerania” din motive tradiționale și nu istorice. Delimitarea granițelor Pomeraniei nu este ușor
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
ale administrației publice centrale care realizează politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora. Guvernul României este format din 26 de ministere. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. În această calitate prefectul răspunde de aplicarea politicii Guvernului în unitățile administrativ-teritoriale, având obligația de a asigura executarea actelor Guvernului, precum și pe cele ale ministerelor și celorlalte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor. Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale și
Guvernul României () [Corola-website/Science/299644_a_300973]
-
unitățile administrativ-teritoriale, având obligația de a asigura executarea actelor Guvernului, precum și pe cele ale ministerelor și celorlalte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor. Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale și exercită controlul asupra legalității actelor administrative ale consiliului local, ale primarului, ale consiliului județean și ale președintelui consiliului județean. Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București. Acestea sunt organizate ca structuri cu sau fără
Guvernul României () [Corola-website/Science/299644_a_300973]