66,303 matches
-
oameni îl cunosc pe Bogdan Gamaleț de la televizor. A profesat la Prima TV, Televiziunea Română, Realitatea TV și N24. La acest ultim post de televiziune a fost realizator al emisiunii "Cauză și efect" și prezentator de știri până la începutul anului 2009. Jurnalele sale de știri puteau fi descrise printr-un singur cuvânt: calitate. În prezent, predă jurnalism la o universitate din București. Anca Murgoci: V-ați întoarce în presă? Știu că în afară de a fi arbitru de snooker, sunteți și profesor de jurnalism
Bogdan Gamaleț, arbitru de snooker. "Este un Sport prin excelență guvernat de fair-play" - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101895_a_103187]
-
vă asigur că lumea mă va crede mai mult pe mine decât pe dumneavoastră. Am avantajul părului alb și avantajul unei altfel de voci pentru astfel de știri. Nu m-aș întoarce în presă pentru crime sau violuri. Iată un jurnal de știri prezentat de Bogdan Gamaleț: SURSA FOTO: Facebook Bogdan Gamaleț
Bogdan Gamaleț, arbitru de snooker. "Este un Sport prin excelență guvernat de fair-play" - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101895_a_103187]
-
Oana Stancu, realizatorul emisiunii "Exces de putere", de la Antena 3, într-un comentariu publicat, marți, în Jurnalul Național, arată care este "prețul unei politici iresponsabile". Redăm integral editorialul scris de Oana Stancu În 2012, o populație implicată, cu reacție asumată și chiar cu un entuziasm care ar fi trebuit prețuit, nu disprețuit, a încredințat o putere uriașă
Oana Stancu, cuvinte dure: Victor Ponta, propria victimă by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101930_a_103222]
-
politicienii ordinari, hoții improvizați astăzi în moraliști, miniștrii care s-au vândut o viață întreagă, deputații contrabandiști... Nu ne prăbușim nici de numărul dușmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoșătoare de meningită morală." (Jurnal, 1916). Iată-l pe Emil Cioran: „În țara cu români, nimic nu reușește. Totul se întâmplă altcum. Un imn negativ e viața noastră. El nu pătrunde în spațiu, ci se destramă în vibrații de nicăieri, ca un parfum sau o
Gabriel Liiceanu, reacție după ce Nicolae Breban a spus că el și Horia Roman Patapievici ar trebui împușcați by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102009_a_103301]
-
a fost editor-prezentator de știri la România TV. Înainte de România TV, acesta a lucrat la televiziunile B1 TV, Național TV, Alpha TV și Antena 1. El a lucrat și la posturile Radio Romantic și Radio Total, dar și la publicațiile Jurnalul Național, Privirea și Curierul Național, potrivit CV-ului postat pe blogul său. Cine este Radu Herjeu dincolo de presă "Pe foarte scurt... om de cultură, jurnalist, scriitor, idealist, anacronic, om. Restul... sunt doar date de cv. Îmi plac confruntările de idei
Radu Herjeu, jurnalist din întâmplare. Gânduri la ceas aniversar - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102056_a_103348]
-
contactată de , a vorbit despre acest volum care vindecă tristețile. Ideea cărții le-a venit, de fapt, cititorilor mei. Eu scriu de foarte mulți ani materiale de acest fel. Am scris "un editorial spiritual" la ziarele Național, 7 Plus și Jurnalul Național. De-a lungul timpului, cititorii mi-au cerut să public o carte cu materialele mele și asta am făcut", ne-a spus Maria Timuc. Întrebată de ce este nevoie ca oamenii în durere să citească volumul, jurnalista ne-a zis
Maria Timuc, lansare "Pași către tine însuți". Dan Voiculescu, întrebare de suflet by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102064_a_103356]
-
amintire pe care o are despre Dan Voiculescu, Maria Timuc ne-a mărturisit: "Cea mai importantă amintire despre Dan Voiculescu este legată de ziua în care l-am cunoscut. Eu lucram la Național și m-a rugat să vin la Jurnalul Național. În ziua aceea, Dan Voiculescu mi-a pus o întrebare: Oare cum putem să facem oamenii să fie mai buni și mai toleranți? Este un lucru care nu îmi iese din minte. Acesta este și motivul pentru care a
Maria Timuc, lansare "Pași către tine însuți". Dan Voiculescu, întrebare de suflet by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102064_a_103356]
-
Și-a început activitatea jurnalistică la ziarul „Flagrant", apoi a lucrat la Revista „Flacăra" și la „Evenimentul zilei", unde s-a ocupat de probleme de „sănătate". Timp 13 ani a scris „un editoarial spiritual" la ziarele Național / 7 Plus și Jurnalul Național.
Maria Timuc, lansare "Pași către tine însuți". Dan Voiculescu, întrebare de suflet by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102064_a_103356]
-
iar în 1959 lăcașul a fost sfințit. Saonul a fost transformat în mânăstire de maici. Un decret comunist, care a afectat mai multe mânăstiri din țara, a desființat mănăstirea în anul 1959, redevenind mânăstire de șine stătătoare în anul 1990 (Jurnalul.ro). Acces: DN 22,15 km SE de Isaccea și 24 km V de Tulcea; din DN 22, între localitățile Samova și Niculițel, indicator spre N, 2,5 km până la mănăstire. Adresa: com. Niculitel, 827165, județul Tulcea. 4. Mănăstirea Sfânta
PAȘTE 2015: Mănăstiri, slujba de Înviere. Locuri UNICE în România by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102141_a_103433]
-
și-a petrecut toată viața: “Moartea nu ne va reuni. Așa stau lucrurile. Cu toate astea, e splendid în sine că am reușit să ne trăim viețile în armonie pentru atâta vreme.” După ce scriitoarea moare, presa se năpustește haină peste jurnalul acesteia, devorând toate intimitățile lui de Beauvoir și descoperind, de fapt, suferința mută și demnă a unei femei care a iubit toată viața un singur bărbat și care a înțeles, dintr-o afecțiune și o răbdare fără limite, libertinajul său
Jean-Paul Sartre către Simone de Beauvoir: “Tu ești pentru mine relația necesară. Toți ceilalți sunt întâmplători” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102162_a_103454]
-
pe care ți le prilejuiește o tabără sunt uneori memorabile și aici la Conacul Otetelișanu chiar au fost. Și expoziția este una memorabilă, mai ales că este intregită de un film, o expunere foto și un text pe post de jurnal de tabără. DC News: Știu, din surse sigure, că aveți un jurnal, ne puteți reproduce un pasaj din jurnalul dumneavoastră care face referire la aceasta tabără? Marcel Lupșe: Cea mai sigură sursă, adica eu. Din păcate nu pot face lucrul
MARCEL LUPȘE, interviu. "Am o singură dilemă: Cum poate România să decadă atât de mult?" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102231_a_103523]
-
la Conacul Otetelișanu chiar au fost. Și expoziția este una memorabilă, mai ales că este intregită de un film, o expunere foto și un text pe post de jurnal de tabără. DC News: Știu, din surse sigure, că aveți un jurnal, ne puteți reproduce un pasaj din jurnalul dumneavoastră care face referire la aceasta tabără? Marcel Lupșe: Cea mai sigură sursă, adica eu. Din păcate nu pot face lucrul acesta pentru că am decis să nu îl dau încă publicitații, dar iți
MARCEL LUPȘE, interviu. "Am o singură dilemă: Cum poate România să decadă atât de mult?" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102231_a_103523]
-
expoziția este una memorabilă, mai ales că este intregită de un film, o expunere foto și un text pe post de jurnal de tabără. DC News: Știu, din surse sigure, că aveți un jurnal, ne puteți reproduce un pasaj din jurnalul dumneavoastră care face referire la aceasta tabără? Marcel Lupșe: Cea mai sigură sursă, adica eu. Din păcate nu pot face lucrul acesta pentru că am decis să nu îl dau încă publicitații, dar iți pot spune că jurnalul cuprinde multe pagini
MARCEL LUPȘE, interviu. "Am o singură dilemă: Cum poate România să decadă atât de mult?" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102231_a_103523]
-
un pasaj din jurnalul dumneavoastră care face referire la aceasta tabără? Marcel Lupșe: Cea mai sigură sursă, adica eu. Din păcate nu pot face lucrul acesta pentru că am decis să nu îl dau încă publicitații, dar iți pot spune că jurnalul cuprinde multe pagini referitoare la tabără și participanți, gazde, organizatori, locuri, oameni. DC News: Săptămâna trecută, la Teatrul Național, a avut loc deschiderea expoziției în cadul căreia sunt expuse lucrări care au fost realizate în tabăra de pictură despre care
MARCEL LUPȘE, interviu. "Am o singură dilemă: Cum poate România să decadă atât de mult?" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102231_a_103523]
-
am publicat, în afară de mici infidelități, toată trandafiria mea operă de până atunci. În redacția ei, nomadă ca o gospodărie de artiști tineri mă simțeam la mine acasă”. Acest climat cultural este întrerupt de mobilizarea pe frontul balcanic împreună cu Sadoveanu(1913). Jurnalul său din această campanie(în care românii nu a dat vreo luptă, dar au avut multe victime din cauza holerei) reflectă starea mizerie în care se afla armata română. ”Avem țară frumoasă și bogată. Ar fi și fericită dacă n-am
Viața lui George Topîrceanu, povestită cu mult umor și lirism de el însuși () [Corola-website/Journalistic/102212_a_103504]
-
se atingă suprafața pânzei. M-am pregătit pentru această expoziție, 40/ METAFORA, cam patru ani, lucrările realizate în acestă perioadă și expuse acum la Galeria Odeon le privesc mai puțin ca obiecte și mai mult ca niște pagini scrise, un jurnal al vieții mele clocotitoare care nu se așează niciodată. Pentru organizarea propriu-zisă a expoziției am avut norocul să beneficiez de un ajutor fără de care acest eveniment nu ar fi avut loc în formula în care a fost prezentat. Expoziția "40
SORIN IOSUB, interviu despre provocările artei în zilele noastre - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102252_a_103544]
-
de spiritualitate ale omului și de a experimenta dincolo de individ și sine. În consecință, Assagioli a făcut parte din consiliul de redactori atât pentru "Journal of Humanistic Psychology ("Revista de Psihologia Umanistă")" cât și pentru "Journal of Transpersonal Psycholog"y (Jurnalul de Psihologie Transpersonală). Assagioli prezintă două mari modele teoretice în cartea sa, "Psychosynthesis", modele care au rămas fundamentale pentru teoria și practica psihosintezei de-a lungul anilor. Aceste două modele sunt: În "Medicina Psihosomatică și Bio-psihosinteza", Assagioli afirmă că principalele
Psihosinteza () [Corola-website/Science/337536_a_338865]
-
vedere al structurii și clasificării lor). În 1884, a fost membru fondator al "Société mycologique de France" (președinte 1891-1892, președinte de onoare 1902) împreună cu medicii Lucien Quélet, Jean-Baptiste Mougeot, farmacistul Émile Boudier și un grup de alți naturaliști, al căror jurnal "Bulletin Trimestriel de la Société Mycologique de France" a fost publicat pentru prima dată la 1 mai 1885 și în 1885 a fost premiat cu "Prix Montagne" al Academiei Franceze de Științe pentru lucrarea sa "Tabulae analyticae fungorum: Descriptions et analyses
Narcisse Théophile Patouillard () [Corola-website/Science/337548_a_338877]
-
sunt practicarea jocurilor de noroc, consumul de alcool, implicarea în intrigi romantice și în dueluri. El este de multe ori nereceptiv și îi mâhnește pe ceilalți prin acțiunile sale neglijente. Acest termen a fost popularizat de Ivan Turgheniev în nuvela "Jurnalul unui om de prisos" (1850) și a fost ulterior aplicat personajelor din romanele anterioare. Modelul de personaj provine din romanul în versuri "Evgheni Oneghin" (1825-1832) al lui Aleksandr Pușkin. Romanul" Un erou al timpului nostru" (1840) de Mihail Lermontov descrie
Om de prisos () [Corola-website/Science/337623_a_338952]
-
această etapă timpurie, Slonim a ridiculizat producțiile literare sovietice și i-a descris pe poeții valoroși (Aleksandr Blok și Andrei Belîi) ca fiind incompatibili cu dogmele comuniste. După o scurtă ședere la Berlin, timp în care a publicat propriul său jurnal, "Novosti Literatury", Slonim s-a stabilit la Praga, Cehoslovacia, unde a predat la Universitatea Rusă Liberă și s-a alăturat organizației locale "Zemgor". El a fost cooptat pentru a scrie în revista emigranților ruși "Volya Rossii" („Voința Rusiei”, „Libertatea Rusiei
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
Reavey, B. J. Chute, Herbert Gold, Ferenc Körmendi și Santha Rama Rau. Tot în 1960, el a colectat și editat pentru publicare o selecție din satirele lui Mihail Zoșcenko, publicat sub titlul "Izbrannoe". În paralel, el a îngrijit pentru publicare jurnalul lui Leonid Andreev. Acest proiect a fost amânat de către Vadim Andreev de teamă că dezvăluirea opiniilor tatălui său despre bolșevism ar determina interzicerea permanentă a operei sale. Potrivit lui Aucouturier, Slonim iese în evidență ca fiind „unul dintre primii critici independenți
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
tine destul de greu, fiind și o perioadă plină. Denise Rifai: A fost greu. Foarte mult de lucru, foarte multe informații de strâns într-un timp foarte scurt, foarte mulți nervi, foarte puțin somn. S-a colaborat greu cu mine pe jurnale, eram foarte obosită și stresată, aveam senzația că nu apuc să duc la bun sfârșit tot ce-mi propusesem. Și m-a impresionat din nou faptul că oricât de agitată eram, toți colegii mei au fost foarte drăguți cu mine
Rezultate înfiorător de proaste. Ce spune Denise Rifai - interviu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101061_a_102353]
-
etape, cea dintâi la Catedrala Mitropolitană, pentru sfințirea coroanei și slujba prorpiu-zisă de Te-Deum, apoi în „Sala Tronului” prin actul efectiv al încoronării, în prezența oficialităților statului, ierarhiei Bisericii Ortodoxe și a reprezentanților corpului diplomatic. Însemnările personale ale Regelui din Jurnalul său personal, mărturisesc dorința sa de apropiere sinceră de sufletul, de credința și de valorile profunde ale poporului român, vorbesc despre relațiile regelui cu membrii Sfântului Sinod, de participările sale la diferite slujbe bisericești însoțite de parade militare (de exemplu
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
conving că această strădanie a lui Carol I nu era doar expresia uneia din îndatoririle sale de Rege al României și nici un simplu gest de bunăvoință pentru Biserica majoritară, ci ea izvora din rațiuni sufletești mult mai profunde. Din însemnările Jurnalului său pe care l-a ținut începând cu anul 1881, înțelegem că Regele Carol I era un admirator sincer al vechilor ctitorii ortodoxe românești, adeseori îngrijorat de starea de degradare a unora dintre ele și conștient de necesitatea salvării și
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
mitropolitană, în prezența Regelui Carol I, au sfințit în cadrul Sfintei Liturghii, Sfântul și Marele Mir, prerogativă și expresie vădită a autocefaliei de facto a unei Biserici locale. Monarhul, impesionat de importanța și semnificația momentului, l-a descris și apreciat în Jurnalul său, după ce în mai multe rânduri, în același Jurnal sublinia necesitatea obținerii independenței bisericești. Trei ani mai târziu, după multe și insistente demersuri ale Sinodului și Guvernului, la 25 aprilie 1885, Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Ioachim al IV-lea a
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]