66,081 matches
-
pp. 289-296. ROȘE, Damaris, "Revisiting feminist research methodologies: A working paper", 2011. TOMPEA, Adrian, "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (iunie- decembrie 2014)", în Polis, Vol. III, Nr. 1(7), Serie nouă, decembrie 2014-februarie 2015), pp. 77-87. WEBER, Max, Teorie și metodă în științele culturii, trad. Nicolae Râmbu și Johann Klush, Editura Polirom, Iași, 2001. ***, Raportul Comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie 1989, www.ziaristionline.ro De la istorie națională la istorie europeană în școlile românești (From Național
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
altora ș.a.. Sunt nume mari în discuți: George Călinescu, Marin Preda, Eugen Barbu, Aurel Baranga, Ion D. Sarbu, Paul Cornea ș.a.. După cum afirmă și coordonatorii în introducere, "volumul de față reușește să concentreze, într-o manieră interdisciplinara, pe coordonatele istoriei, teoriei și criticii literare și pe aceea a științelor sociale și politice perspective analitice în măsură să releve noi direcții de cercetare și interpretare a unui fenomen - modul în care manifestările discursive ale intelectualilor sunt "capturate" în economia puterii totale - a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003; republicata, cu reactualizarea denumirilor și dându-se textelor o nouă numerotare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003. 5 Giovanni Sartori, Teoria democrației reinterepretată, trad. Doru Pop, pref. Dan Pavel-Iași, Polirom, 1999, p. 118. 6 Ibidem, pp. 45-56. 7 Gheorghe Râpeanu, Sorin M. Rădulescu, Metode și tehnici de cercetare sociologică. Antologie de texte, Editura Intact, București, 1997. 8 Regulamentul Camerei Deputaților: http
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
the Theory of Groups, Harvard University Press, Cambridge, 1965. PAVEL, Dan, Democrația bine temperata. Studii instituționale, Editura Polirom, Iași, 2010. RÂPEANU, Gheorghe; Rădulescu, Sorin M., Metode și tehnici de cercetare sociologică. Antologie de texte, Editura Intact, București, 1997. SARTORI, Giovanni, Teoria democrației reinterepretată, Editura Polirom, Iași, 1999. TĂNĂSESCU, Elenă Simina (Coordonator); BALOSIN, Miruna Andreea; DIMA, Cosmin; DUCU, Cristian; OANȚĂ, Ștefan-Ilie; POPESCU, Ramona-Delia, Lobby în România vs. Lobby în UE, Institutul European din România, București, 2015. Resurse electronice http://www.ier.ro
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la iminentă dispariție a respectivei organizații politice în primul rând din cauza inevitabilității dispariției electoratului propriu. Pornind de la imaginea clasică impusă despre cum arată votanții partidului social-democrat (îmbătrâniți, din rural, săraci, pensionari, fără educație și fără mobilitate), s-au construit mereu teorii despre cum Partidul Social Democrat (PSD) își pierde constant electoratul, datorită unor schimbări generaționale prea ample pentru a fi ignorate. În principiu, această tendință era găzduită de media și preluată punctual de purtătorii de mesaj ai partidelor de dreapta. A
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
spirală a tăcerii" că proces de geneză a opiniei publice, fiind vorba de formarea unei opinii noi în spațiul public, sau de propagarea unei opinii vechi, dar sub altă formă 9. În ceea ce privește rolul mass-media, este important să fie menționate două teorii: teoria glonțului magic - comunicarea prin mass-media asigura o influență instantanee și uniformă asupra tuturor indivizilor - și a fluxului comunicării în două trepte - indivizii nu mai trăiesc într-un vacuum social, se influențează unii pe alții, motiv pentru care mesajele transmise
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a tăcerii" că proces de geneză a opiniei publice, fiind vorba de formarea unei opinii noi în spațiul public, sau de propagarea unei opinii vechi, dar sub altă formă 9. În ceea ce privește rolul mass-media, este important să fie menționate două teorii: teoria glonțului magic - comunicarea prin mass-media asigura o influență instantanee și uniformă asupra tuturor indivizilor - și a fluxului comunicării în două trepte - indivizii nu mai trăiesc într-un vacuum social, se influențează unii pe alții, motiv pentru care mesajele transmise prin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Klaus Iohannis făcea referire la "România lucrului bine făcut", nevoia unui stat de drept, o nouă paradigmă socială, politica externă sinergica (națională, europeană, transatlantica), recuperarea decalajului de dezvoltare, educația că resursă de dezvoltare, investiția în sănătate etc. Analiza pornește de la teoria cadrajului mediatic, văzută în științele comunicării că schemă de interpretare a evenimentelor prezentate. În opinia lui Robert Entman, profesor la Northwestern University, cadrul este un mecanism de influență a opiniei publice, deoarece are capacitatea de a realiza, la nivel cognitiv
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Bourdieu, Limbaj și putere simbolică, Editura Art, București, 2013 6 Ștefan Stănciugelu, Paradigmele violenței, Note de curs, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, http://academos.ro/document/3-paradigme-ale-violentei-colective (accesat în 4 decembrie 2015) 7 Pierre Bourdieu, Rațiuni practice, o teorie a acțiunii, Editura Meridiane, București, 1999 8 Andrew Smith, Violence and the Arts of Resistance: an Expedition în Critical Communicology, Atlantic Journal of Communication, Vol. 16, nr. 3-4, 2008, pp. 184 - 210 9 Elisabeth Noelle-Neumann, Spirală tăcerii. Opinia publică - învelișul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
București, Editura Humanitas, 1999 ARISTOTEL, Politica, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010. BECIU, Camelia, Politica discursiva. Practici politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, Iași, 2000. BOURDIEU, Pierre, Limbaj și putere simbolică, Editura Art, București, 2013. BOURDIEU, Pierre, Rațiuni practice, o teorie a acțiunii, Editura Meridiane, București, 1999 BRAUD, Philippe, Grădină deliciilor democrației, Editura Globius, București, 1996. CHELCEA, Septimiu, Opinia publică. Strategii de persuasiune și manipulare, Editura Economică, București, 2006. CHESNAIS, Jean-Claude, Histoire de la violence en Occident de 1800 a nos jours
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
vs. them". Această situație privește în unele situații relațiile dintre statele din cadrul Uniunii Europene, iar în altele caracterul euronaționalist prin care se realizează o excludere a celor care nu aparțin acestei organizații. În același registru, Buzan face referire la o teorie dezvoltată de John Herz, respectiv conceptul de dilemă a securității, idee construită în anii '50, conform căreia statul, prin încercarea asigurării nevoilor de securitate, tinde să conducă la creșterea insecurității celorlalte state, "întrucât fiecare interpretează propriile-i măsuri ca fiind
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lessons for its future from its past: http://www.palgrave-journals.com/pb/journal/v6/n1/abs/pb20104a.html, (accesat la 18 decembrie 2015). 9 Lucian Dumitrescu, "Constructivism", în Dan Dungaciu (coord.), Darie Cristea, Lucian Dumitrescu, ... , Enciclopedia relațiilor internaționale, Vol I: Teorii, doctrine, instituții, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, "Ion I. C. Brătianu", București, 2015, p. 92 10 Bruce Gregory, "Public Diplomacy and Național Security: Lessons from the U.S. Experience" în "Small Wars Journal", August.2008: http://smallwarsjournal.com/jrnl
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
United States Foreign Policy and the Politics of Identity, University of Minnesota Press. (format electronic), 1998. DIMA, Dan, Noua practică diplomatică. Diplomația Publică, Centrul pentru diplomație publică, (coord. st. DIACONESCU, Cristian), 2013. DUNGACIU, Dan (coord.), Enciclopedia relațiilor internaționale, Vol I: Teorii, doctrine, instituții, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, "Ion I. C. Brătianu", București, 2015. NYE, Joseph S Jr, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, 2012. NYE, Joseph S Jr, Soft Power. The Means to Success în World Politics, Public Affairs
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
metteva în evidenza un fenomeno che partiva dalle campagne e marginalmente interessava le città italiane. Ancoră, nel 1932 Hicks scriveva che "le differenze dei guadagni economici netti, principalmente le differenze salariali, sono le căușe principali delle migrazioni".10 La modernă teoria economică ha sempre considerato la migrazione come una sorta di investimento în capitale umano, dove la decisione di migrare è presă dalla famiglia nel suo complesso e solitamente coinvolge l'individuo (o più di uno) con le maggiori capacità di
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în mod special pentru copii. După cum se vede, motivațiile economice sunt și rămân esențiale pentru majoritatea persoanelor ce au emigrat în țări membre UE sau non-UE, insă importantă motivațiilor privind îmbunătățirea statutului social sau profesional variază în rândul acestora. Cele mai multe teorii din ultimele decenii au adus în centrul atenției rolul factorilor economici în declanșarea și desfășurarea procesului migraționist. Teoriile clasice de tipul celor gravitaționale sau modelul "push-pull" au fost de cele mai multe ori combătute, fiind considerate a fi mai degrabă "scheme descriptive
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
au emigrat în țări membre UE sau non-UE, insă importantă motivațiilor privind îmbunătățirea statutului social sau profesional variază în rândul acestora. Cele mai multe teorii din ultimele decenii au adus în centrul atenției rolul factorilor economici în declanșarea și desfășurarea procesului migraționist. Teoriile clasice de tipul celor gravitaționale sau modelul "push-pull" au fost de cele mai multe ori combătute, fiind considerate a fi mai degrabă "scheme descriptive sau clasificatorii"4, ele fiind adaptate unor situații concrete, insă tendința actuala este aceea de a analiza migrația
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
gravitaționale sau modelul "push-pull" au fost de cele mai multe ori combătute, fiind considerate a fi mai degrabă "scheme descriptive sau clasificatorii"4, ele fiind adaptate unor situații concrete, insă tendința actuala este aceea de a analiza migrația fie prin prisma unor teorii care explică apariția fenomenului (precum teoria economiei neoclasice, teoria duală a pieței muncii, noua economie a migrației, teoria dependenței), fie prin prisma celor ce urmăresc desfășurarea acestuia (că, de exemplu, teoria rețelelor sau teoria instituțională). Teoriile enumerate oferă explicații multiple
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de cele mai multe ori combătute, fiind considerate a fi mai degrabă "scheme descriptive sau clasificatorii"4, ele fiind adaptate unor situații concrete, insă tendința actuala este aceea de a analiza migrația fie prin prisma unor teorii care explică apariția fenomenului (precum teoria economiei neoclasice, teoria duală a pieței muncii, noua economie a migrației, teoria dependenței), fie prin prisma celor ce urmăresc desfășurarea acestuia (că, de exemplu, teoria rețelelor sau teoria instituțională). Teoriile enumerate oferă explicații multiple asupra fenomenului pentru că abordările fiecăreia fac
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
combătute, fiind considerate a fi mai degrabă "scheme descriptive sau clasificatorii"4, ele fiind adaptate unor situații concrete, insă tendința actuala este aceea de a analiza migrația fie prin prisma unor teorii care explică apariția fenomenului (precum teoria economiei neoclasice, teoria duală a pieței muncii, noua economie a migrației, teoria dependenței), fie prin prisma celor ce urmăresc desfășurarea acestuia (că, de exemplu, teoria rețelelor sau teoria instituțională). Teoriile enumerate oferă explicații multiple asupra fenomenului pentru că abordările fiecăreia fac trimitere la nivele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sau clasificatorii"4, ele fiind adaptate unor situații concrete, insă tendința actuala este aceea de a analiza migrația fie prin prisma unor teorii care explică apariția fenomenului (precum teoria economiei neoclasice, teoria duală a pieței muncii, noua economie a migrației, teoria dependenței), fie prin prisma celor ce urmăresc desfășurarea acestuia (că, de exemplu, teoria rețelelor sau teoria instituțională). Teoriile enumerate oferă explicații multiple asupra fenomenului pentru că abordările fiecăreia fac trimitere la nivele diferite de referință: macro sau nivel societal, mezo sau
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
aceea de a analiza migrația fie prin prisma unor teorii care explică apariția fenomenului (precum teoria economiei neoclasice, teoria duală a pieței muncii, noua economie a migrației, teoria dependenței), fie prin prisma celor ce urmăresc desfășurarea acestuia (că, de exemplu, teoria rețelelor sau teoria instituțională). Teoriile enumerate oferă explicații multiple asupra fenomenului pentru că abordările fiecăreia fac trimitere la nivele diferite de referință: macro sau nivel societal, mezo sau nivel comunitar și micro la nivel de individ/ familie. Așadar, ele au capacitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
analiza migrația fie prin prisma unor teorii care explică apariția fenomenului (precum teoria economiei neoclasice, teoria duală a pieței muncii, noua economie a migrației, teoria dependenței), fie prin prisma celor ce urmăresc desfășurarea acestuia (că, de exemplu, teoria rețelelor sau teoria instituțională). Teoriile enumerate oferă explicații multiple asupra fenomenului pentru că abordările fiecăreia fac trimitere la nivele diferite de referință: macro sau nivel societal, mezo sau nivel comunitar și micro la nivel de individ/ familie. Așadar, ele au capacitatea de a nu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fie prin prisma unor teorii care explică apariția fenomenului (precum teoria economiei neoclasice, teoria duală a pieței muncii, noua economie a migrației, teoria dependenței), fie prin prisma celor ce urmăresc desfășurarea acestuia (că, de exemplu, teoria rețelelor sau teoria instituțională). Teoriile enumerate oferă explicații multiple asupra fenomenului pentru că abordările fiecăreia fac trimitere la nivele diferite de referință: macro sau nivel societal, mezo sau nivel comunitar și micro la nivel de individ/ familie. Așadar, ele au capacitatea de a nu se exclude
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
atât mai mare cu cat migrantul are șansa participării la viața economică și socială a țării de destinație 16 și cu cât acesta continuă să se simtă util sau să iși întrețină familia. În acest context teoretic putem include și teoria pieței duale sau a pieții segmentate a forței de muncă 17 care sugerează că economiile dezvoltate sunt dualiste: ele au o piață primară a forței de muncă înalt asigurată, bine remunerata și o piață secundară cu munca inferior salarizata. Ceea ce
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
că economiile dezvoltate sunt dualiste: ele au o piață primară a forței de muncă înalt asigurată, bine remunerata și o piață secundară cu munca inferior salarizata. Ceea ce se întâmplă în momentul de față în țări precum Italia, Spania, Grecia etc. Teoria pieții segmentate a muncii susține că imigranții sunt recrutați pentru a umple aceste ocupații care sunt totuși necesare pentru că economia națională să funcționeze dar care sunt evitate de nativi din cauza condițiilor precare de muncă asociate pieții secundare a muncii. Se
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]