66,509 matches
-
V. Pârvan). Dar este suficient să trasezi o hartă ca să spulberi un mit? Istorie zbuciumată. Primul teritoriu intrat în componența României Mari, încă din 1913, a fost Cadrilaterul, o fâșie de pământ învecinată cu marea, motiv de veche dispută între români și bulgari. Pacea de la București aducea României un dar neașteptat, Balcicul, orășelul cu aer aproape exotic ce avea să cucerească inimile elitei românești. În conștiința românească, Balcic reușește să rămână în același timp istorie și poveste... Istoria locului este una
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
vecini cu o atitudine revanșardă (Ungaria, Bulgaria, URSS), România se vedea nevoită să cedeze, fără luptă, Cadrilaterul. Au urmat turbulențe demografice în urma deciziilor marilor puteri: s-a convenit un schimb obligatoriu de populație între România și Bulgaria - 110.000 de români din Cadrilater s-au mutat în România, în timp ce 77.000 de bulgari, în majoritate din Dobrogea, au fost transferați în regiunea cedată. Deși vremelnic în posesia României, Cadrilaterul își trage și astăzi seva spirituală din ceea ce a întemeiat aici regina
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
european, în țări ca Germania, Belgia sau Olanda, își demonstrează capacitatea și profesionalismul în aceste economii atât de competitive, tot mai multe voci afirmă că specialiștii și muncitorii români sunt un real câștig pentru țările gazdă. Zecile de mii de români aflați la muncă în aceste state se bucură de aprecierea angajatorilor și își aduc o certă contribuție la progresul țărilor în care s-au integrat, demonstrând că pot face față cu succes provocărilor unor societăți care, deși reticente la început
Apreciere a calificării şi competenţelor () [Corola-website/Journalistic/296312_a_297641]
-
unor societăți care, deși reticente la început în fața imigranților, au ajuns să respecte la adevărata valoare cunoștințele și performanțele românilor. De la medici la specialiști în tehnologia informației și de la lucrători în construcții și agricultură la funcționari în instituțiile centrale europene, românii demonstrează zi de zi că reușita este posibilă prin competențe dovedite. Stau mărturie nenumăratele articole prin care mass-media din Germania în special, dar și din Belgia și Olanda, arată că forța de muncă bine calificată din România suplinește penuria din
Apreciere a calificării şi competenţelor () [Corola-website/Journalistic/296312_a_297641]
-
revistei și Editurii „Balcanii și Europa”, care editează Suplimentele „Români peste hotare”, este unul de susținere pentru eforturile depuse de compatrioții noștri în vederea integrării în Germania, Belgia și Olanda, pentru reflectarea certelor lor calități profesionale și ilustrarea tuturor aspectelor vieții românilor care au migrat spre aceste state. Este o realitate faptul că integrarea compatrioților noștri trebuie să se facă în condițiile respectării depline a legislației din aceste țări, care este valabilă pe tot cuprinsul Uniunii Europene și aplicabilă tuturor cetățenilor din
Apreciere a calificării şi competenţelor () [Corola-website/Journalistic/296312_a_297641]
-
o realitate faptul că integrarea compatrioților noștri trebuie să se facă în condițiile respectării depline a legislației din aceste țări, care este valabilă pe tot cuprinsul Uniunii Europene și aplicabilă tuturor cetățenilor din blocul comunitar. Ne-am dori ca toți românii care lucrează și trăiesc în Germania, Belgia și Olanda să facă diligențele necesare pentru a se înscrie în evidențele oficialităților române, aspect deosebit de important în vederea desfășurării procesului electoral din țară și a rezolvării, după caz, a unor probleme ce apar
Apreciere a calificării şi competenţelor () [Corola-website/Journalistic/296312_a_297641]
-
facultății, a primit o bursă de studiu în SUA, iar după absolvire a lucrat în cercetarea cancerului mamar în Elveția, la Basel. Tot acolo a început să lucreze în chirurgie ginecologică. Un post în Universitate a venit firesc, iar specialistul românul a progresat în mediul academic. Nivelul la care activează Șerban Costa în medicină este cel mai înalt, fiind, așa cum îi place să spună, „un fel de Liga Campionilor din fotbal”. Cât privește prestigiul medicilor români, profesorul Costa remarcă faptul că
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
tot mai apreciați în Germania. Spre deosebire de cei mai mulți medici români din diaspora, care au învățat în România dar lucrează „afară“, Șerban Costa este un produs al școlii germane de Medicină. Acesta este și motivul pentru care profesorul universitar se consideră un român în Germania, dar un medic german. Cu atât mai relevant este faptul că vine deseori în România la menifestări științifice sau în concedii, a păstrat legături de prietenie și profesionale durabile în România și, pentru a nu uita limba română
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
prezent este șef de clinică. Andrei Muller Funogea face pași remarcabili în medicină, realizând intervenții chirurgicale într-un domeniu nou, în care sunt foarte puțini specialiști: uro-ginecologia. În toată Germania sunt cel mult 30 de specialiști în acest domeniu, iar românul este unul dintre ei. Dedicat profesiei, medicul român Andrei Funogea a început în Germania o amplă campanie de informare publică, prin care pacienții sunt anunțați că există remediu pentru boala de care suferă. În plus, specialistul român nu a uitat
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
primul festival românesc de la Haga, iar anul acesta, la finele lunii septembrie, va avea loc a doua ediție a evenimentului: „Sunt foarte entuziasmată de elanul nou care vine, de România nouă și de ce se întâmplă pe plan cultural”. Profesorul anului Românul Alexandru Iosup a fost desemnat profesorul anului în Olanda. Care sunt meritele incontestabile care i-au adus prestigiosul titlu? Profesionalismul, dedicarea spre profesie, precum și metoda să originală de predare, care constă în folosirea în timpul cursurilor a jocului pentru a explica
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
Facultatea de Inginerie, Matematică și Informatică din cadrul Universității Tehnice din Delft. Alexandru Iosup, născut în București, a urmat aici Universitatea Politehnică, apoi și-a luat Doctoratul în informatică la Universitatea olandeză unde predă și astăzi. În urmă cu un an, românul era ales cel mai bun profesor de la Universitatea Tehnică din Delft, astfel încât titlul de cel mai bun profesor din Olanda a venit ca o recunoaștere firească a unui cumul de calități: „O bună educație presupune inovație. Lumea are nevoie de
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
absolvenți gata de lucru chiar acum. Folosind elemente de joc în domenii care nu includ asta, precum educația, toți studenții pot fi motivați”, explică tânărul profesor metoda de predare care i-a adus notorietatea. Bruxelles-ul... românesc Există în Belgia români performanți care vorbesc în numele celor mai mari organizații ale lumii, construiesc sedii pentru cele mai puternice instituții ale Europei și creează colțuri de tradiție românească la mii de kilometri distanță de țara natală. Prezentăm câțiva dintre românii care ne fac
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
Există în Belgia români performanți care vorbesc în numele celor mai mari organizații ale lumii, construiesc sedii pentru cele mai puternice instituții ale Europei și creează colțuri de tradiție românească la mii de kilometri distanță de țara natală. Prezentăm câțiva dintre românii care ne fac cinste în Belgia. A plecat din România în urmă cu aproape 30 de ani și a trecut printr-una dintre cele mai importante redacție de știri din lume: BBC. După ce a transmis de la Bruxelles și Berlin, Oana
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
muncă extraordinar de interesantă și, evident, este un privilegiu. Pot să spun la cât începe ziua, dar nu prea pot să spun la cât se termină ziua de muncă în calitate de purtător de cuvânt la NATO”.La Bruxelles face afaceri și românul Aurel Gavriloaia. Are patru mastere și nenumarate cursuri de specializare. Primele lucruri pe care le-a făcut după sosirea în Belgia au fost cursurile de limbă și găsirea unui job. Au urmat specializări în inginerie și construcții, apoi ani mulți
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
vin ca acasă în restaurantul ardelenesc „Restauration Roumaine”, al cărui patroană este. „Nu cred pe nimeni care spune că nu îi este dor de țară. Și noi simțim lipsa locurilor copilăriei”, mărturisește românca. În mod oficial, peste 50.000 de români sunt stabiliți în Belgia, dintre care 27.000 sunt la Bruxelles. Sunt diplomați, funcționari, oameni de afaceri, medici, profesori, preoți, ingineri... Miere pe gustul belgienilor Irina Rață a reușit să pună pe picioare o afacere căreia i se dedică cu
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
În prezent, circa 11.000 de români și bulgari se află la Duisburg, concentrați în trei cartiere în care condițiile sunt precare: Hochfeld, Marxloh și Bruckhausen. Un raport prezentat de „Westdeutsche Allgemeine Zeitung” arată în primul rând situația dramatică a copiilor acestor imigranți, care reprezintă un procent
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
așa-numite „clase pregătitoare”, dar perioada avută în vedere pentru a pregăti copiii să meargă la școlile normale, de doi ani, s-a dovedit nerealistă. În plus, minorii nu au asigurări de sănătate, ceea ce îi vulnerabilizează și mai mult. Perspectivele românilor și bulgarilor din aceste cartiere de a găsi locuri de muncă sunt foarte mici. Autoritățile încep abia acum să pună la punct măsuri, preconizate însă pentru în următorii ani, pentru aplicarea de standarde de educație pentru copiii imigranților și pentru
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
capcanele necunoașterii situației din teren. Condițiile în care oamenii trăiesc și lucrează sunt uneori mizere și inumane, aceștia fiind obligați ca din renumerația și așa penibil de mică să-și plătească singuri asigurarea medicală și cazarea. Firmele de consiliere ale românilor se află de multe ori în fața unor situații disperate, deoarece unii angajați români nu și-au primit salariul de luni bune, iar patronii îi anunță că au intrat în insolvență. Alții, deși sunt obligați să depună declarația de impozit și
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
firma la care lucrează, au obligația de a se asigura singuri din punct de vedere medical și de a declara anual câștigul pe firmă, au obligația de a emite factură pentru orice activitate prestată, lucruri de care în multe cazuri românii nu sunt conștienți, ceea ce le provoacă neplăceri cu autoritățile. Xenofobie păguboasă Țările est-europene asigură Germaniei numărul necesar de specialiști angajați în domenii de vârf ca matematică, informatică, științe naturale și tehnologie. Totuși, multe companii care beneficiază de pe urma muncii înalt calificate
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
din 1949, 13.000 de familii au fost trimise sub pază înarmată în Siberia, Kazahstan și alte regiuni îndepărtate. Se cunoaște că regimul sovietic a organizat, între 1944 și 1950, deportarea și trimiterea în lagăre a peste 250.000 de români, pentru ca în următorul deceniu să fie strămutați alți 300.000. Din cei trimiși spre spre Siberia, doar jumătate ajungeau la destinație. Și mai puțini au supraviețuit... ● Termenul de „Gulag” reprezintă acronimul de la „Glavnoe Upravlenie Ispravitelno-trudovîh Lagerei” (Direcția Generală a Lagărelor
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
Angajatorii din Spațiul Economic European oferă prin intermediul rețelei EURES sute de locuri de muncă vacante. Angajatorii caută personal calificat în medicină, IT, construcții, producție mecanică, precum și muncitori necalificați. Detaliind, se observă că românii sunt căutați pentru o variată gamă de posturi printre care de medici, asistenți medicali generaliști, factori poștali, ospătari, bucătari, mecanici echipamente pneumatice și hidraulice, agenți de pază, tehnicieni sisteme de securitate (alarmă și supraveghere). În majoritatea acestor cazuri este vorba
Piaţa muncii [Corola-website/Journalistic/296316_a_297645]
-
români și bulgari a dus la un „mic miracol” pe piața muncii din Germania, potrivit profesorului Herbert Brücker, de la Institutul de Cercetare privind Ocuparea Forței de Muncă din Nürnberg, care a pregătit un studiu referitor la impactul liberei circulații a românilor și bulgarilor în UE asupra Germaniei. După nesfârșite polemici și reacții populiste violente în Germania (și în alte țări), generate de liberalizarea completă a pieței muncii, s-a constatat că nu există nici un „abuz” privind beneficiile sociale în rândul imigranților
Piaţa muncii [Corola-website/Journalistic/296316_a_297645]
-
completă a pieței muncii, s-a constatat că nu există nici un „abuz” privind beneficiile sociale în rândul imigranților din aceste țări, opinează specialistul german. Dimpotrivă, rezultatele arată că libera circulație a determinat o creștere de 14% a angajărilor în rândul românilor și bulgarilor, o cifră care sugerează că numărul persoanelor care și-au găsit de lucru este mai mare decât cel al nou-veniților. Acest lucru este „un precedent în economia Germaniei”, adaugă prof. Brücker, care argumentează cu faptul că procentul mediu
Piaţa muncii [Corola-website/Journalistic/296316_a_297645]
-
în economia Germaniei”, adaugă prof. Brücker, care argumentează cu faptul că procentul mediu al celor care primesc indemnizații de șomaj sau alte ajutoare de la sistemul de protecție socială a rămas relativ scăzut în cadrul celor două grupuri de imigranți. Per ansamblu, „românii sunt printre grupurile de imigranți cu integrarea cea mai de succes în societatea germană (la egalitate cu expații francezi, britanici și nord-americani)”, notează și publicația „Deutsche Welle”. Doar 7,1% dintre conaționalii noștri din Germania sunt șomeri, cifră situată sub
Piaţa muncii [Corola-website/Journalistic/296316_a_297645]
-
societatea germană (la egalitate cu expații francezi, britanici și nord-americani)”, notează și publicația „Deutsche Welle”. Doar 7,1% dintre conaționalii noștri din Germania sunt șomeri, cifră situată sub rata medie pe țară, ceea ce atestă faptul că „un număr mare dintre românii și bulgarii care s-au mutat în Germania de la începutul lui 2014 au o educație bună și au fost în măsură să-și găsească locuri bune de muncă”.
Piaţa muncii [Corola-website/Journalistic/296316_a_297645]