67,111 matches
-
mai este un «expert funcțional» ci un «deblocher», cu alte cuvinte facilitează schimbarea prin depășirea obstacolelor din calea gestiunii managementului schimbării”<footnote McCue, Peter, „Étude pour Royaume-Uni”, Europe Sociale, no. 2, 1992, p. 52. footnote>. Cei din direcția resurse umane acționează cu tact și corectitudine rezolvând probleme „pe neobservate”, după metafora smuggler ului („contrabandistul”), care introduce „pe furiș”, pe neobservate mulțumirea prin negociere: „Aducătorul de satisfacție (the smuggler) în societate este unul care ajută toate grupurile sociale pentru a fi ascultate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în vedere existența unor elemente eterogene aflate în relații diferențiale și cu un grad ridicat de interdependență, de acțiune reciprocă. În societate, complexitatea este generată, în primul rând, de om, prin modalitățile diverse și deosebit de inter-corelate, prin modul de a acționa. Managementul resurselor umane, prin excelență, se va confrunta cu complexa problematică a cunoașterii, evaluării, stimulării, prospectării, schimbării, conducerii etc. omului. Omul nu trăiește exclusiv în spațiul social al muncii, nu are doar rol de salariat. El este simultan salariat, soț
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
influențează (negativ cel mai adesea) împlinirea scopului dorit, efectele mediate le denaturează pe cele imediate, ceea ce este dezirabil să se dovedească a fi neaccesibil, diferite măsuri duc la aceleași rezultate sau aceleași măsuri declanșează rezultate foarte diverse. A gândi și acționa în condiții de mare complexitate implică o anume pregătire și practică. 4) Competențele de acțiune în cooperare. Așa cum am văzut, managementul resurselor umane solicită participarea unor oameni bine pregătiți în profesii diverse. Profesia nu se reduce la un tip de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
București, 2007, p. 91. footnote>. A pregăti competențele din perspectiva raportului dintre globalizare și localizare (două laturi complementare care nu pot fi tratate izolat) necesită o strategie bine concepută care să îmbine pregătirea pe baza principiului „a gândi global, a acționa local”<footnote Levitt, Théodore, Un seul univers, le marché-quand le consommateur devient plurielle (1988), a se vedea Preel, D., L’Euroconsommateur dans l’archipel planétaire, FOP 275, Brussels, 1991, p. 122. footnote> cu cea necesitând „a gândi local, a acționa
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
acționa local”<footnote Levitt, Théodore, Un seul univers, le marché-quand le consommateur devient plurielle (1988), a se vedea Preel, D., L’Euroconsommateur dans l’archipel planétaire, FOP 275, Brussels, 1991, p. 122. footnote> cu cea necesitând „a gândi local, a acționa global”. 6) Competențele de conducere managerială a schimbării strategiilor în domeniul resurselor umane. România parcurge un proces multidimensional de schimbare a structurii și funcționalității resurselor umane generat de cerințele formării unor noi grupuri și relații profesionale adaptate economiei capitaliste și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
numai de factori de ordin personal, ci, într-o măsură uneori determinată, de factorii de natură societală. De aceea, vorbim și de comportamentul colectiv, „termen generic care desemnează tipurile de comportament proprii unor indivizi care, sub influența unei credințe împărtășite, acționează uneori în «concentrat»”<footnote Larousse. Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 56. footnote>. Comportamentele de grup (care nu se confundă cu cele colective) se referă la „ansamblul comportamentelor realizate de membrii unui grup în calitatea lor de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
individ bazat pe valorile umaniste ale creștinismului și care concepe lumea ca fiind supusă voinței divine. Prin aceasta, criteriile de decizie vor purta amprenta specifică a celui care vede în acțiunea sa o expresie a comandamentelor divine. Un asemenea om acționează sub puterea de constrângere și stimulativă a mentalității „care aspiră în mod profesionist, sistematic și rațional la un câștig legitim”<footnote Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 180. footnote>. Managementul resurselor umane va lua
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mai eficace instrument al progresului social deoarece funcționează ca urmare a cooperării salariaților la un scop comun și acceptat de toți și nu sub presiunea autorității (contrar ideilor lui Weber). Pentru el, întreprinderea este un ansamblu de ființe umane care acționează pe baza motivațiilor individuale. Rolul managerului constă în a convinge pe fiecare asupra scopului comun, cooperarea voluntară a tuturor pentru realizarea obiectivelor comune reprezentând elementul esențial al succesului (și, chiar al supraviețuirii) unei organizații. „Omul organizațional” exprimă ideea că nu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pornind de la caracterul divers și dinamic al necesităților, motivațiilor, experienței umane, dar și al culturilor organizaționale. După Scheim, factorul esențial care determină motivarea individului într-o organizație este contractul psihologic, care constă dintr-un set de așteptări implicite (neformulate explicit) acționând în orice moment în relația dintre manager și fiecare membru al organizației. Și organizația are o serie de așteptări implicite față de angajat. Gradul în care cele două tipuri de așteptări reciproce determină motivația individului și, prin aceasta, modul său de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
după care, la nivelul producției, oamenii lucrează „asupra materiei”, iar la nivelul conducerii se lucrează „asupra personalului”. Astfel, funcția de conducere are ca organ și instrument doar colectivul uman; în timp ce funcțiile celelalte pun în mișcare materiale și mașini, funcția directorială acționează doar asupra personalului<footnote Fayol, Henri, op. cit. (Herseni, Traian, op. cit., p. 86). footnote>. Sistemul de proiectare a posturilor se dovedește a fi o practică ideologică și nu doar o practică tehnică. În conformitate cu gândirea lui Taylor, posturile trebuie concepute pe baza
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o anumită responsabilitate privind îndeplinirea sarcinilor la termen și la un anumit nivel calitativ, și reclamă autoritate și competențe adecvate (cunoștințe, experiențe). Autoritatea este o altă componentă a postului, care exprimă limitele în cadrul cărora titularul postului are dreptul de a acționa pentru realizarea obiectivelor individuale și exercitarea atribuțiilor. Ea poate fi formală, oficializată prin reglementări, norme, proceduri, acte interne și profesională (competența), dată de nivelul de pregătire și experiență. Responsabilitatea este acea componentă a postului care concretizează latura atitudinală a atribuției
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în Conul de umbră, o întâmplare neprevăzută îl face pe Cremene să descopere - cu puțin înainte de a muri sub dărâmăturile blocului Scala, în cutremurul din martie 1977 - erorile propriei existențe. Finalul, deși ușor neverosimil, este semnificativ: legile implacabile ale destinului acționează în mod tragic asupra protagonistului. Careul de fugă tinde a fi un roman de moravuri, în care politicul este voalat de un șir nesfârșit de aventuri galante și de fire epice încâlcite. Ziaristul Mihai Bratu trece prin nenumărate experiențe erotice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
realizează prin intermediul literaturii și nu este cuantificată pe deplin în domeniul artelor plastice, unde simbolismul înglobează decadentismul, îl metabolizează, îi preia o serie de trăsături, teme pe care le integrează în propria sa estetică. Cu alte cuvinte, decadentismul continuă să acționeze atât în spațiul restrâns al unei estetici neomologate în arta plastică și uneori chiar și în literatură, subliniind categoriile negative ale simbolismului împrumutate naturalismului, cât și într-o dimensiune istorico-filozofică, prin intermediul noțiunii mult mai complexe de decadență. Iar în relația
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din operele literare, ci și pentru că solicită privitorului să interpreteze diferitele elemente ale compozițiilor lui. Își afirmă și dezvoltă motivele muzical"49. Relativ aproape de teoria lui John Reed, M. Bengesco apreciază că literaturitatea picturii lui Moreau provine din intelectualismul pictorului acționând în detrimentul picturalului. S-ar explica astfel cum un intelectualism atât de subtil i-a adus uneori, pe bună dreptate, epitetul de pictor "literar", calificare pe care o respingea și care îl făcea să sufere 50. Acest fapt precizează și mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
receptării, așa cum o configurează Petică, chiar în absența conceptelor care să o precizeze mai clar, face loc la trei direcții: una academică, "tehnica și concepția obișnuită" de care Klimt se distanțează, una a receptării de suprafață, pentru care simbolismul pervaziv acționează deja, producând o emoție estetică revendicată de compoziția simbolisto-decadentă în registrul "misticismului", un derivativ al sentimentului religios și o receptare a tabloului ca operă simbolisto-decadentă pe baza unei afinități care solicită o analitică la confiniile cu meditația filozofică. Cu câțiva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau pictori din școala de la Pont-Aven precum Emile Bernard, Félix Vallotton, Charles Filiger. Chiar dacă dimensiunea salonului rozacrucian rămâne una simbolistă sensibilitatea decadentă îmbibă pictura simboliștilor -, chiar regulamentul și preferințele mentorilor săi recomandă un anumit eclectism pentru care factorul ordonator nu acționează procustian. Și în Belgia, la Bruxelles, grupul intitulat "Les XX" se formează în absența unui postulat metodologic sau de școală estetică, pe 28 octombrie 1883. Octave Maus, cu concursul lui Edmodn Picard, celălalt editor fondator al revistei L'Art Moderne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
planifică activitatea de producție pe mai multe continente și adoptă o gestiune mondială a activelor sale. Întreaga planetă este considerată de Întreprinderea globală drept un tot unitar, deoarece, așa cum arăta A. Morita, fostul președinte de la Sony, „ea gândește mondial și acționează local”. Asistăm la intensificarea concurenței, schimbări foarte rapide și apariția așa-numitelor „produse globale”, cum sunt „Coca-Cola”, „Texaco”, „Microsoft”, „Mc Donalds”. Consecințele succesului sau insuccesului competitiv pe o piață națională nu vor fi mult timp limitate la acea țară, ci
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ia forma perfecționării, Învățării continue și Îmbogățirii abilităților personalului, precum și a proiectării și reproiectării posturilor În funcție de tehnologie și progres. Deasemenea, este necesară stimularea capacităților creatoare și a inventivității pentru ca organizația să atingă standardele consumatorului și, În cele din urmă, să acționeze pârghiile adecvate pentru a deveni un creator, un generator de tendințe În rândul populației țintă. Organizațiile sunt nevoite, astfel, să realizeze studii de piață, sondaje de opinie, să fie receptive la „vocea” consumatorului, să cunoască influențele culturale și sociale ale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
creator, un generator de tendințe În rândul populației țintă. Organizațiile sunt nevoite, astfel, să realizeze studii de piață, sondaje de opinie, să fie receptive la „vocea” consumatorului, să cunoască influențele culturale și sociale ale spațiului În care performează și să acționeze resorturile psihologice potrivite pentru a câștiga Încrederea și recunoașterea publică. Provocările globalizării și integrarea schimbării sunt prezente și În industria de confecții, ramură asupra căreia ne orientăm cu precădere În acest demers teoretic investigativ. Antonela Curteza (2003, 10) subliniază tendința
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
efectuarea cumpărăturii, precum și procese psihologice și activități care preced decizia de cumpărare și care survin după actul cumpărării. Specialiștii În domeniul prihologiei consumatorului apreciază că acest tip de comportament nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori ce acționează În strânsă legătură și intercondiționare reciprocă. Modul În care acești factori acționează este privit În mod diferit și de aceea Întâlnim În literatura de specialitate diferite clasificări ale acestor factori. Astfel, P. L. Dubois și A. Jolibert 19 (1994, 83-193
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și care survin după actul cumpărării. Specialiștii În domeniul prihologiei consumatorului apreciază că acest tip de comportament nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori ce acționează În strânsă legătură și intercondiționare reciprocă. Modul În care acești factori acționează este privit În mod diferit și de aceea Întâlnim În literatura de specialitate diferite clasificări ale acestor factori. Astfel, P. L. Dubois și A. Jolibert 19 (1994, 83-193) grupează factorii care influențează comportamentul consumatorului În: factori individuali, În care includ
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sistemul de categorii și reprezentări ce configurează universul social”. Autorul citat prezintă o schemă explicativă a procesului de construire a realității sociale, marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli secundari (factori generați de existența socială a subiectului). Acești stimuli sunt procesați prin operatori psihoindiviuali, psihosociali și socioculturali. Ca rezultat apar reprezentările sociale, ce prin operații de actualizare a informației, evaluare a situației sociale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
etc.) și de caracteristicile comune (starea sufletească, starea fiziologică etc.). Atitudinile se asociază Întregului univers al vieții individului uman. Ele influențează percepțiile, gîndirea, imaginația și voința acestuia (P. Fraisse, V. Pavelcu; apud Vlăsceanu, 1993). Atunci cînd sunt bine structurate, atitudinile acționează ca motive ale activității individuale, Îndeplinind funcții de adaptare, de apărare a sinelui, de expresivitate personală, cognitive. Totodată, atitudinile sunt implicate În relațiile și interacțiunile sociale ale individului, pe care le orientează. Deși studiul atitudinilor ocupă un loc central În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mult mai stabile și mai durabile, În vreme ce opiniile, ca expresii verbale ale atitudinilor, sunt mult mai mobile, mai fluctuante, fiind mult mai legate de factori situaționali. În al doilea rând, atitudinile conțin În structura lor, dispoziția, intenția subiectului de a acționa (Într-un anumit mod), pe când opiniile nu presupun această dispoziție spre acțiune. Așadar, atitudinea implică dispoziția subiectului de a acționa conform unor convingeri și credințe, În vreme ce opinia nu presupune neapărat implicarea În acțiune. Cel ce execută o acțiune are neapărat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mult mai legate de factori situaționali. În al doilea rând, atitudinile conțin În structura lor, dispoziția, intenția subiectului de a acționa (Într-un anumit mod), pe când opiniile nu presupun această dispoziție spre acțiune. Așadar, atitudinea implică dispoziția subiectului de a acționa conform unor convingeri și credințe, În vreme ce opinia nu presupune neapărat implicarea În acțiune. Cel ce execută o acțiune are neapărat o anumită atitudine dar nu și, În mod obligatoriu, o opinie despre aceasta. Atitudini și comportamente. Relația dintre atitudine și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]