66,509 matches
-
generală de reorganizare a granițelor europene după război”. În privința granițelor, Stalin viza realipirea Basarabiei și Nordului Bucovinei la URSS, dar și o extindere a teritoriului românesc „în vest, pe seama Ungariei, în cadrele căreia trăiesc astăzi până la 1,5 milioane de români” (op. cit., pp.495-496). Mai târziu, la începutul lunii iunie 1944, când România se afla încă alături de Germania, Comisia Comisariatului Poporului pentru Afaceri Externe al URSS de pregătire a tratatelor de pace și a organizării postbelice punea în discuție chestiunea viitorului
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
destinate a fi păzitoarele viitorului și integrității acestuia. Nici nu ar putea figura, deoarece acest lucru ar presupune acceptarea unor priorități care nu par a fi ca atare. Cartea românească și cititorii săi reprezintă osatura identității și unității naționale a românilor, fapt pe care se construiește statul român. Comerțul, industria, agricultura și orice activitate de acest gen nu au identitate. Până și învățământul nu are identitate decât într-o foarte mică măsură, o măsură care devine minusculă odată cu retragerea din primul
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
și descris de Giuseppe Tommasi di Lampedusa în nemuritorul său roman „Ghepardul”. Era un hotel de lux, unde adăsta și personajul său care întruchipează amurgul unui regim și al unei clase sociale, prințul Salina. O altă legendă privește înhumarea marelui român în groapa comună a săracilor. Bălcescu a fost înhumat ca un om cunoscut și de onoare, însă nimeni n-a mai plătit taxa de prelungire a concesiunii mormântului și așa se face că osemintele sale au ajuns la groapa comună
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
permanent preocupată să scape de cei care gândeau cu adevărat, de cei care nu doar că știau adevărul, dar aveau și dăunătorul obicei să-l împărtășească, să-l facă public. Pentru a păși cât de cât pe calea cea bună, românii au nevoie de aportul exilaților, au nevoie de ei pentru că în fapt ei sunt strigătul care se întoarce ca un ecou. Murmurul și gemetele nu au ecou. În ziua când românii nu vor mai pleca din țara lor pentru a
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
a păși cât de cât pe calea cea bună, românii au nevoie de aportul exilaților, au nevoie de ei pentru că în fapt ei sunt strigătul care se întoarce ca un ecou. Murmurul și gemetele nu au ecou. În ziua când românii nu vor mai pleca din țara lor pentru a putea să spună clar adevărul, abia atunci poporul român va fi în rând cu națiunile democratice, libere și suverane.
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
a beneficiat de vremuri mai puțin tulburi. Apoi, el era cetățeanul unei mari puteri, Franța, în timp ce Zappa trăia într-o zonă frământată de luptele de eliberare a micilor popoare balcanice. El a fost grec prin origine etnică, albanez prin naștere, român prin cetățenie. Pavel PERFIL* * Talentat ziarist coleg cu Horia Alexandrescu și Carol Roman la „Scînteia Tineretului”. Și iată că după 14 ani de la articolul nostru această carte de anvergură a apărut: „Olimpiadele lui Zappa” a jurnalistului Horia Alexandrescu. „Horia Alexandrescu
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
în 1865, în România (la Broșteni - Ialomița, acolo unde făcuse avere și se naturalizase). Un nume puțin cunoscut de marele public, azi, ca să nu spun total uitat, dar cunoscut și venerat în mediul academic român și elen, pentru că - în ceea ce privește pe români - numitul Zappa a fost cel dintâi și cel mai important donator al Societății Literare Române (1866), întâia denumire cu care a apărut Academia Română. De numele lui Evanghelie Zappa se mai leagă o prioritate în lumea europeană, și anume resuscitarea, după
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
iar România Mare devenea un vis împlinit. Repere ale demersurilor externe 27 martie/9 aprilie 1918 - La Chișinău, Sfatul Țării, întrunit în ședință solemnă, votează unirea Basarabiei cu România; 17/30 aprilie 1918 - Înființarea, la Paris, a „Comitetului național al românilor din Transilvania și Bucovina”, sub președinția lui Traian Vuia, organism care a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România; 22 iunie/5 iulie 1918 - Se înființează, la Washington, „Liga națională română”, cu scopul de a face lobby
1 Decembrie Ziua Naţională a României () [Corola-website/Journalistic/296338_a_297667]
-
Imperiului în cazul când acesta ar fi fost atacat de un terț. O alianță militară care limita drepturile României în ceea ce privește opțiunile politicii sale externe; de altfel, și în unele probleme ale politicii interne. Astfel, deși în opinia publică românească problema românilor din Transilvania reprezenta un punct deosebit de sensibil, cu atitudini unanim și clar exprimate în favoarea respectării drepturilor acestora, Regele și Guvernele, oricare au fost acestea, au trecut la o operațiune de temperare a emoției și acțiunii în favoarea românilor transilvăneni. Binecunoscuta Asociație
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
a fost nevoită să se supună poruncilor regale de temperanță în activitatea sa, fiind permanent supravegheată de autorități, dar și de agenții secreți ai Imperiului. De altfel, s-a procedat la o direcționare a energiilor naționaliste către un alt obiectiv - românii din Peninsula Balcanică. Acest Tratat este la originea campaniei culturale oficiale de resuscitare a conștiinței naționale a populațiilor românofone din Grecia, Albania și Bulgaria. S-au construit școli, s-au trimis profesori, misiuni culturale și religioase, s-au tipărit cărți
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
s-au tipărit cărți și s-au organizat manifestări de stradă și campanii de presă. Problema Transilvaniei trebuia ocultată în opinia publică. Desigur, nu s-a reușit, ea era prea evidentă și, în fapt, era o chestiune obiectivă. Cea a românilor balcanici era, în cea mai mare măsură, subiectivă. Pe de altă parte, exista marea tragedie a românilor de dincolo de Prut, intrați sub stăpînire țaristă de aproape o sută de ani. Dacă în Transilvania asistăm la fenomene brutale de persecuție națională
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
trebuia ocultată în opinia publică. Desigur, nu s-a reușit, ea era prea evidentă și, în fapt, era o chestiune obiectivă. Cea a românilor balcanici era, în cea mai mare măsură, subiectivă. Pe de altă parte, exista marea tragedie a românilor de dincolo de Prut, intrați sub stăpînire țaristă de aproape o sută de ani. Dacă în Transilvania asistăm la fenomene brutale de persecuție națională, de încercări administrative de deznaționalizare, de așezare în afara societății a unei populații majoritare, în Basarabia deznaționalizarea avea
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
grup de state care conținea și Rusia, un Imperiu care primejduia identitatea românească și care dovedise de atâtea ori că nu avea bune intenții și nici nu-și respecta cuvântul dat față de români. Acești autentici patrioți vedeau o reîntregire a românilor prin înglobarea țării noastre într-un sistem federal al Imperiului habsburgic, în care toți românii s-ar regăsi administrativ și politic. Era o teorie formulată de bănățeanul Aureliu Popovici și care avea destui susținători în Regat, mai ales de cei
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
dovedise de atâtea ori că nu avea bune intenții și nici nu-și respecta cuvântul dat față de români. Acești autentici patrioți vedeau o reîntregire a românilor prin înglobarea țării noastre într-un sistem federal al Imperiului habsburgic, în care toți românii s-ar regăsi administrativ și politic. Era o teorie formulată de bănățeanul Aureliu Popovici și care avea destui susținători în Regat, mai ales de cei fascinați de dezvoltarea tehnologică și ordinea și disciplina atât de tipice lumii germanofone. Nici unul dintre
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
repere fundamentale care îi definesc locul în spațiu și timp. Oricât de globalizată ar deveni lumea în care trăim, poporul român are un pilon statal și identitar central: Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, statornicită ca Ziua Națională a României.Românii din țară și din afara granițelor au adânc întipărită în ființa lor însemnătatea covârșitoare a zilei care a marcat reunificarea statului român. Se întâmpla, după cum se știe, la 1 Decembrie 1918, după un război necruțător, care răvășise întreg continentul. A fost
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
unirea cu România, bucovinenii au solicitat același lucru, apoi l-au votat în cadrul Congresului General al Bucovinei, la 28 noiembrie. După trei zile, Transilvania s-a unit cu țara, prin Rezoluția Marii Adunări de la Alba Iulia: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Visul secular al românilor devenea astfel realitate
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Visul secular al românilor devenea astfel realitate politică, rămânând de neclintit și astăzi în ființa națională. O sărbătoare pentru TOȚI românii Faptul că 1 Decembrie este sărbătorită în toate comunitățile de români din lume atestă importanța acestui moment istoric pentru ființa națională și identitatea
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Visul secular al românilor devenea astfel realitate politică, rămânând de neclintit și astăzi în ființa națională. O sărbătoare pentru TOȚI românii Faptul că 1 Decembrie este sărbătorită în toate comunitățile de români din lume atestă importanța acestui moment istoric pentru ființa națională și identitatea tuturor românilor. Din SUA în China, Ziua Națională a României este celebrată de românii din diaspora în
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Visul secular al românilor devenea astfel realitate politică, rămânând de neclintit și astăzi în ființa națională. O sărbătoare pentru TOȚI românii Faptul că 1 Decembrie este sărbătorită în toate comunitățile de români din lume atestă importanța acestui moment istoric pentru ființa națională și identitatea tuturor românilor. Din SUA în China, Ziua Națională a României este celebrată de românii din diaspora în principalele locuri în care ei simt românește: biserica, familia, pretutindeni unde
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
sărbătoare pentru TOȚI românii Faptul că 1 Decembrie este sărbătorită în toate comunitățile de români din lume atestă importanța acestui moment istoric pentru ființa națională și identitatea tuturor românilor. Din SUA în China, Ziua Națională a României este celebrată de românii din diaspora în principalele locuri în care ei simt românește: biserica, familia, pretutindeni unde se pot întâlni cu alți compatrioți. Românii din Ungaria, de exemplu, sărbătoresc Ziua Națională în lăcașuri de cult unde preoții se roagă pentru țară și pentru
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
istoric pentru ființa națională și identitatea tuturor românilor. Din SUA în China, Ziua Națională a României este celebrată de românii din diaspora în principalele locuri în care ei simt românește: biserica, familia, pretutindeni unde se pot întâlni cu alți compatrioți. Românii din Ungaria, de exemplu, sărbătoresc Ziua Națională în lăcașuri de cult unde preoții se roagă pentru țară și pentru cei care trăiesc în afara granițelor ei. Românii din Ucraina sunt, la rândul lor, uniți de preoții care țin comunitățile laolaltă și
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
care ei simt românește: biserica, familia, pretutindeni unde se pot întâlni cu alți compatrioți. Românii din Ungaria, de exemplu, sărbătoresc Ziua Națională în lăcașuri de cult unde preoții se roagă pentru țară și pentru cei care trăiesc în afara granițelor ei. Românii din Ucraina sunt, la rândul lor, uniți de preoții care țin comunitățile laolaltă și nu uită că 1 Decembrie este ziua unității tuturor. În Austria, Cercul Cultural Româno-Austriac „Unirea” organizează în fiecare an festivitatea de sărbătorire a Zilei Naționale a
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
uniți de preoții care țin comunitățile laolaltă și nu uită că 1 Decembrie este ziua unității tuturor. În Austria, Cercul Cultural Româno-Austriac „Unirea” organizează în fiecare an festivitatea de sărbătorire a Zilei Naționale a României, iar în Marea Britanie și Irlanda românii se reunesc în cadrul unui mare număr de manifestări culturale și tradiționale care au în centrul lor sărbătorirea unității. 1 Decembrie este marcat an de an și în comunitățile de români din Italia, care iau parte la manifestări cu caracter național
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
a Zilei Naționale a României, iar în Marea Britanie și Irlanda românii se reunesc în cadrul unui mare număr de manifestări culturale și tradiționale care au în centrul lor sărbătorirea unității. 1 Decembrie este marcat an de an și în comunitățile de români din Italia, care iau parte la manifestări cu caracter național sau asistă la concerte și recepții. Românii din Germania, Belgia, Danemarca și Olanda, chiar dacă nu sunt atât de numeroși precum cei din Spania, se adună de Ziua Națională pentru a
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
de manifestări culturale și tradiționale care au în centrul lor sărbătorirea unității. 1 Decembrie este marcat an de an și în comunitățile de români din Italia, care iau parte la manifestări cu caracter național sau asistă la concerte și recepții. Românii din Germania, Belgia, Danemarca și Olanda, chiar dacă nu sunt atât de numeroși precum cei din Spania, se adună de Ziua Națională pentru a celebra prin spectacole diverse însemnătatea unirii tuturor românilor într-un singur stat. Și conaționalii noștri din Franța
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]