67,111 matches
-
ale individului sau Între aspirații și mijloacele de realizare a acestora. Trebuie să mai subliniem faptul că atât prezența unor atitudini antisociale (negative) determină și ghidează comportamentul deviant, cât mai ales, absența atitudinilor sociale pozitive. De aceea este necesar să acționăm pentru formarea unor atitudini pozitive care să determine comportamente corespunzătoare. Atitudinea, În calitatea ei de factor motivațional, este cauza acestuia. Totodată, comportamentul (efectuat) determină modificarea atitudinilor prin fenomenul de (auto)justificare postacțională ca expresie a nevoii de autoconsistență a individului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care ei le percep ca: abandon, trădare, nedreptate, respingere, umilire etc. Aceste stări afective trăite ca răni ale sufletului stau la baza unor structuri, a unor pattern-uri, măști pe care individul și le asumă și care Îl fac să acționeze În contradicție cu adevărata lui fire, să fie blocat În dezvoltarea sa personală. Lise Bourbeau, practician În dezvoltare personală, În lucrarea “Cele cinci răni care ne Împiedică să fim noi Înșine” (2006) consideră că rănile provocate de trădare, umilință, respingere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cele patru tipuri. Atunci când se lansează noi tendințe În modă căutătorii de senzații sunt primii care le Încearcă și Împărtășesc bucuria apropiaților. Tendința care se manifestă dominant În structura lor de personalitate este aceea de a genera impact asupra celorlalți, acționează sub imboldul impulsurilor și apreciază generozitatea. Sunt ancorați În realitate și mai mult decât atât, În prezentul concret, „aici și acum”. Sunt optimiști și plini de viață și manifestă o personalitate asertivă, individualistă și activă. Sunt permanent În linia Întâi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
2001, p. 345). D. Goleman nu este mulțumit de această definiție, spunând că emoția se referă la un sentiment și la gândurile pe care acesta le antrenează, la stările psihologice și biologice și la măsura În care suntem Înclinați să acționăm. Goleman realizează o clasificare a emoțiilor după cum urmează: mânia, tristețea, frica, bucuria, iubirea, surpriza, dezgustul, rușinea. Definiții ale inteligenței emoționale Termenul “inteligență emoțională” a fost formulat pentru prima dată Într-o teză de doctorat, În S.U.A., În 1985 de către Wayne
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tipul și stilului de viață, nivelul de receptare a influenței. Astfel, se poate constata o dublă determinare a actului de achiziție: pe de o parte se conturează forța factorilor interni (percepție, trebuințe, motive, personalitate, Învățare, atitudini), pe de altă parte acționează influențele mediului socio-economic și cultural (familia, grupurile de referință, cultura, bugetul, activitățile comerciale etc). Toate aceste variabile vor participa sintetic la concretizarea comportamentului de achiziție: dacă un anumit produs va fi cumpărat sau nu, ce marcă va fi preferată, când
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
intenției de cumpărare, ce exprimă de fapt speranța cumpărătorului că el va cumpăra un produs sau serviciu Într-o anumită perioadă de timp. Intenția de cumpărare poate să conducă sau nu la cumpărarea produsului sau serviciului respectiv, În funcție de modul cum acționează În timp unii factori ce pot favoriza sau inhiba realizarea intenției, cum sunt: evoluția prețurilor și tarifelor, situația ofertei, resursele financiare ale cumpărătorului, presiunea timpului și alte influențe de natură psiho sociologică etc. P. Kotler (1997) grupează acești factori În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dreptul de a face greșeli dreptul de a beneficia de o judecată corectă dreptul de a nu fi pus la presiuni psihice, abuzat sau minimalizat dreptul de a decide asupra responsabilității pentru problemele altora Asumarea și susținerea drepturilor de a acționa după propria dorință, fără a-i răni pe ceilalți și de a fi mai deschis și mai cinstit față de ceilalți dau siguranța de sine, ceea ce oferă o mai mare libertate și satisfacție În legătură cu propria persoană și cu ceilalți. Apărarea, recunoașterea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
recreindu te) se opune ideii susținute cu ani În urmă, dar existând și acum ca principiu În educație; a pregătirii tinerilor pentru creativitate. Experiența recentă a poporului român ne-a arătat că deși am fost pregătiți pentru creativitate, pentru a acționa creativ când situația ne-a cerut-o nu am făcut față; tranziția prelungindu-se nefiresc de mult. Considerăm pe baza experienței acumulate În timp și de alți specialiști din domeniul creatologiei că pregătirea și formarea continuă prin creativitate race individul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a cerut-o nu am făcut față; tranziția prelungindu-se nefiresc de mult. Considerăm pe baza experienței acumulate În timp și de alți specialiști din domeniul creatologiei că pregătirea și formarea continuă prin creativitate race individul capabil și pregătit să acționeze creativ atât În domeniul profesional cât și social, politic, familial etc. Ca model al formării prin creativitate noi am elaborat și utilizăm modelul creativ Brâncușian. Ideea formării abilităților, competențelor și atitudinilor creatoare În comportamentul consumatorului este susținută de noi pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cât mai mult din gândirea lor incipientă sprijinindu-și unii altora ideile” (2007, p. 54). Pepiniera presupune crearea unui mediu diferit de cel obișnuit zilnic În companie, În care critica este suspendată și ideile sunt nutrite să crească. În pepinieră acționează soarele, soarele = suspendarea obiectivității + aprofundarea + reîncărcarea cu energie. 3. Realismul - este un comporatament bazat pe Întrebarea „Cum aș putea să realizez chiar acum ideea nouă?”. Realismul la locul de muncă, susțin autorii citați (2007, p. 18) Înseamnă să Încetezi să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mutații decisive. IV. Etapa de după criză. În această etapă fie se produce dezmembrarea organizației, demisie, concediere, pensionare, fie se stabilesc noi reguli și se reiau activitățile. Criza reliefează faptul că fragilitatea sau rigiditatea făceau organizația incapabilă de a prevedea și acționa asupra factorilor care Îi perturbau coerența internă, fiind nevoie de o reconstrucție pentru a deveni capabilă de acest lucru. Crizele actuale pe care le Întâmpină organizațiile sunt rezultate ale proceselor modernizării globalizarea, tehnologia informației, rafinarea consumatorului. Comportamentul consumatorului este generat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de prevenire și management al crizelor. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 337) precizează că gestiunea crizelor are ca axe principale: prevenirea declanșării crizei, sporirea eficacității intervențiilor și permanentizarea procesului de analiză și evaluare a modului În care s-a acționat, de degajare a concluziilor și reconsiderarea mecanismelor utilizate În gestionarea crizelor. Definirea unui plan de gestiune a crizei este una din formele de anticipare și pregătire. Planul ar trebui să cuprindă: lista cu eventualele stări de criză, scenarii de acțiune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ar trebui să cuprindă: lista cu eventualele stări de criză, scenarii de acțiune și intervenție specifice fiecărei stări de criză, modalități de răspuns pentru a diminua consecințele și riscurile, analiza și evaluarea post criză a eficienței cu care s-a acționat. Prin analizarea și acumularea experienței trecute criza se transformă Într-o formă a procesului de Învățare organizațională. T.C. Pauchant și I.I. Mitroff (2002, 68) delimitează, de asemenea, ca strategii de abordare a crizelor Învățarea și schimbarea profundă. Organizațiile trebuie să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
există o discrepanță Între așteptările obișnuite; b) motivul este utilizat pentru a se referi la o „rațiune directivă" și implică o dispoziție directivă a individului a cărei conduită este examinată; c) motivul trebuie să dea temei pentru care o persoană acționează: temeiuri, rațiuni care sunt operante În situația de explicat. Pentru a se explica o conduită, se impune precizarea privind raportul care există Între motiv și conduită. Dacă admitem că sursa conduitelor se află În existența Însăși (faptul de a trăi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau idealuri abstracte”, noi vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea acestor structuri (Caluschi Mariana, 2001) care acționează ca un vector orientativ, energizant al comportamentului. Referitor la adoptarea deciziilor economice privind perspectivele pieții este relevantă cunoașterea elementelor motivaționale care predomină, dacă predominante sunt cele generale, se poate face o prognoză asupra comportamentului consumatorului, dacă predomină cele individuale șansa
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
conduite (sociale, economice, politice) decât, de exemplu, satisfacerea nevoilor de hrana; trebuințele de creștere sunt rezultatul evoluției culturale a omenirii si, cu cât o trebuința este mai Înalta În ierarhie, cu atât ea este mai specific umana. Autoactualizarea (motivele creșterii) acționează pe termen lung, menține tensiunea În interesul scopurilor Îndepărtate, de multe ori de netins, acționează În unele situații În sens contrar legii reducerii tensiunii (valabila pentru trebuințele de deficienta) care În cazul lor este total inutilizabila (A. Maslow, 1968, 31
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
rezultatul evoluției culturale a omenirii si, cu cât o trebuința este mai Înalta În ierarhie, cu atât ea este mai specific umana. Autoactualizarea (motivele creșterii) acționează pe termen lung, menține tensiunea În interesul scopurilor Îndepărtate, de multe ori de netins, acționează În unele situații În sens contrar legii reducerii tensiunii (valabila pentru trebuințele de deficienta) care În cazul lor este total inutilizabila (A. Maslow, 1968, 31). Persoana care nu Îsi utilizează potențialul propriu, nu se actualizează, se simte nemulțumita, lipsita de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
piedică, să poată participa la alt spectacol al companiei. Deoarece multe probleme și evenimente neprevăzute pot să apară În relația companiei - producător - client, companiile care țin seama de starea emoțională și tensiunile ce pot să apară cu aceste ocazii și acționează empatic ținând cont de interesele clineților vor crea sentimentul de mulțumire, Încredere și adeziune al clienților, vor transforma emoțiile și tensiunea negativă În stări emoționale pozitive În relație cu producătorii, angajatorii sau compania respectivă. Dacă În timp așteptările clienților sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
către un alt producător. Complexitatea deosebită a comportamentului consumatorului se explică și prin multitudinea factorilor care influențează direct sau indirect procesul decizional de cumpărare și de consum. Comportamentul consumatorului nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori ce acționează În strânsă legătură și condiționare reciprocă. Din punctul de vedere al psihologiei sociale a consumatorului se consideră că influențele culturale și cele ale mediului social În care individul Își desfășoară activitatea influențează comportamentul de consum. Astfel, cultura, subcultura și clasa
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
importanță deosebită sentimentelor omenesti, cu predilecție iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In genul liric se manifestă inovații prozodice și supremația subiectivismului, a pasiunii Înflăcărate, a fanteziei debordante. În epică, prezentarea eroilor excepționali, care acționează În Împrejurări ieșite din comun, precum și portretizarea omului de geniu și condiția nefericirii acestuia În lume, constituie o preocupare majoră. Personajele romantice nu sunt dominate de rațiune, ci de imaginație și de sentimente. Preocuparea pentru definirea timpului și a spațiului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la crimă: „De nu va muri Îndată omul acesta, viață măriei-tale și a copilului... este În primejdie. Moară tatăl ca să scape fiul.” În nuvelă apare pentru prima oară În literatura română personajul colectiv. Masa de oameni adunată la poarta palatului acționează haotic, are glas șovăielnic, nimeni nu-și ia răspunderea, indivizii se ascund unul În spatele celuilalt, conform unui aforism celebru potrivit căruia, o mulțime de capete, dar nici un creier. O naivitate plutește deasupra mulțimii, iar Lăpușneanul face distincția necesară, aprobă spusele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nimic nu l-a influențat, nici un model nu ar fi dus la un asemenea rezultat. „Aici a lucrat alcătuirea firească a autorului, darul său de a privi direct oamenii și evenimentele ...” Autorul și-a pus personajele să vorbească și să acționeze ca un regizor și scenograf. Și recuzita este pe măsură. Uneori autorul este narator omniscent, fără să facă abuz, ca să surprindă atmosfera. Dialogul e Însă, e precumpănitor. După modul cum este concepută, nuvela „este propriu zis o dramă În mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
inexplicabilă. Pentru aceasta, fiecare adversar al său aplică o strategie greu de descoperit. Dacă Aglae e stăpână absolută pe tot ceea ce se Întâmplă În casa lui moș Costache, Încât nu se mișcă În ea nimic fără știrea ei, Stănică Rațiu acționează ca un detectiv experimentat și Îl urmărește pas cu pas pe bătrân. Așa află tot ce se poate despre afacerile ținute de el În secret și chiar tranzacțiile financiare. E de-a dreptul surprinzător ce știe el În raport cu ceilalți, ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
schimbări existențiale pentru Gavrilescu. El nu sesizează trecerea Într-un alt plan nici când pătrunde În bordei. Nici când este pus În fața probelor de cele trei fete: o țigancă, o grecoaică, o evreică - alte prezențe mitice, nu realizează schimbarea și acționează nehotărât, Încercând de fiecare dată să se refugieze În trecut (povestea cu Hildegard). Acțiunea continuă pe cele două planuri, gesturile și vorbele menținându-se În plan logic. Scenele din bordei au numeroase semnificații. Fetele simbolizează Parcele (zeițe romane ale destinului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o unghie mare și puternică, „ca de la piciorul lui Dumnezeu”; cu ea Începe să spintece burțile peștilor despărțind „interiorul peștelui doi de interiorul peștelui trei”, ca să iasă la lumină. Iona rămâne singur cu propria conștiință, gândind („stateam gânduri Întregi”) și acționând solitar În lumea Înconjurătoare. Apar În acest tablou motive noi, cu o simbolistică bogată: gemenii, prezența ochilor care privesc si dialoghează interiorizat. Iona adresează o scrisoare mamei sale, pentru că „În viata lumii” există „o clipă când toți oamenii se gândesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]