67,697 matches
-
Valea Humei, Valea Pietrei, Orzoaia, Valea Nucetului, Valea Crângului, Valea Urloii și Valea Simon. Prin 1926-1927, o întreagă corespondență este întreținută în privința alipirii cătunului "Schiau" orașului. După ce a fost sediul raionului Cricov, prin "HCM 1116/1968" a căpătat actuala structură administrativ-teritorială. În 1968, a redevenit oraș al județului Prahova, reînființat; atunci au dispărut satele Valea Iarului (încorporat în localitatea urbană principală) și Valea Humei (încorporat în satul Arioneștii Vechi). În perioada sistematizării ceaușiste (1975), localitățile componente: Arioneștii Noi, Cherba, Schiau, Ulmi
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în zona de centru-vest a Republicii Populare Române, înființată în anul 1950, când au fost desființate județele (prin Legea nr.5/6 septembrie 1950). Ea a existat până în anul 1968, atunci când regiunile au fost desființate. Reședința regiunii a fost
Regiunea Hunedoara () [Corola-website/Science/306267_a_307596]
-
la delimitarea regiunilor sau districtelor geografice. Astfel în Connecticut , Rhode Island și anumite părți a Massachusetts comitatele există doar pentru a desemna limita unei foste entități sub-statale, sau funcția de parc de stat (Connecticut) sau de extindere exactă a jurisdicției administrativ-teritorială (Massachusetts). În state unde guvernul local al comitatului este slab sau inexistent, guvernul orașului reprezentativ al comitatului (conform originalului, town government) poate prelua unele sau toate serviciile guvernului unui comitat. În multe state, comitatele sunt sub divizate în unități administrative
Comitat al unui stat al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/304826_a_306155]
-
din Constantinovca cu 247 ha de pământ. Peste un an în anul 1919 satul dispunea de 229 de gospodării, 992 de locuitori, 2 mori de vânt și o moară de apă. În perioada interbelică localitatea a făcut parte din zona administrativ-teritorială a județului Hotin, plasa Briceni (România). La recensământul populației din 1930 au fost înregistrate 1.061 persoane, din care 19 români, 660 ruși, 373 ucraineni și 7 evrei. În 1933 a fost ridicată biserica de lemn, adusă din satul ucrainean
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
agravată și pe fondul transformării teritoriilor românești în teatru de război între Imperiul Austriac, Rusia și Imperiul Otoman. Astfel, din cauza tentativei habsburgilor de a instaura în Oltenia o administrație proprie, susținută militar, și transformarea ei într-o provincie imperială, alipire administrativ-teritorială pe care nici turcii nu o putură realiza timp de secole, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași până la comercianți, mica și marea boierime. Austriecii au încercat și convertirea
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Chirileni este o localitate-centru de comună în Raionul Ungheni, Republica Moldova. Chirileni este un sat și comuna din raionul Ungheni conform Legii nr. 764-XV/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Satul este situat la 47.382123 - latitudine nordică și 27.775867 - longitudine estică, având o suprafață de aproximativ 1.87 kilometri pătrați, cu un perimetru de 8.42 km. Comună Chirileni are o suprafata totală de 17.48
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
Sectorul a fost întemeiat ca unitate administrativ-teritorială cu denumirea actuală în 1991. Este situat in partea de nord-vest al municipiului Chișinău, cuprins între str. Calea Ieșilor, str. Valea Morilor și șoseaua Balcani. Numele provine de la fostul sat , care pe parcursul anilor s-a integrat în Chișinăul de astăzi
Buiucani () [Corola-website/Science/305947_a_307276]
-
Balcani. Numele provine de la fostul sat , care pe parcursul anilor s-a integrat în Chișinăul de astăzi. În prezent sectorul Buiucani are o suprafață de 134 km2 și o populație de 160 mii locuitori, în componență fiind incluse și 5 unități administrativ-teritoriale autonome: orașele Durlești și Vatra, comunele Trușeni și Ghidighici, precum și satul Condrița. Amplasat în bună parte în zona centrală a Chișinăului, sectorul Buiucani dispune de numeroase monumente de istorie, este un notoriu centru de cultură și istorie, cu teatre, muzee
Buiucani () [Corola-website/Science/305947_a_307276]
-
publice, apărute ulterior pe lânga numeroasele conace boierești. Iată de pe ce timpuri și de unde se trage numele fostei suburbii a Chișinăului - Botanica. Denumirea Botanica a prins rădăcini în uzul curent al populației și, atunci când s-a renunțat la fosta împărțire administrativ-teritorială, sectorul a primit denumirea veche, istorică - Botanica.
Botanica () [Corola-website/Science/305946_a_307275]
-
2007, privind "regimul juridic al bunurilor imobiliare aparținând cultelor religioase ortodox și greco-catolic din România". Conform acestui proiect, restituirea bisericilor, caselor parohiale și mănăstirilor Bisericii Române Unite cu Romă ar fi urmat să fie făcută în funcție de ponderea credincioșilor din unitățile administrativ-teritoriale de la locul situării imobilului, ceea ce ar fi echivalat cu exproprierea BRU. O excepție de la această regulă a fost prevăzută la art. 3 al proiectului, cu privința catedralelor eparhiale "care aparțin cultului pe seama și în numele căruia au fost ctitorite inițial". Proiectul a
Augustin Zegrean () [Corola-website/Science/305286_a_306615]
-
1948, Capitala fiind reorganizată în „regiuni” urbane și suburbane. Acestea se suprapuneau aproximativ fostelor sectoare, în cadrul lor fiind delimitate 38 circumscripții. În acel moment parte din cartierul Ferentari aparținea raionului suburban Șerban Vodă, parte raionului urban III (albastru). Prin organizarea administrativ-teritorială din 1950, Capitala a fost reorganizată în 8 raioane cu sensul de sectoare delimitate pe principiul sectoarelor de cerc cu vârful în zona centrală și baza în cartierele periferice. a fost inclus în totalitate în Raionul V.I. Lenin. Această organizare
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
până în 1968 când cele 8 raioane au fost înlocuite cu 8 sectoare administrative delimitate după aceleași principii. Cartierul Ferentari se va afla începând din acest an în sectorul 5 chiar și după 1979 când a avut loc o nouă reorganizare administrativ-teritorială ce a însemnat în principal reducerea numărului de sectoare de la opt la șase. Numele cartierului vine de la numele arterei principale a acestuia: Calea Ferentarilor ce poate fi identificată deja pe harta topografică Satmari din 1864, la capătul ei dinspre Calea
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
de diviziuni al UE, dar fără a avea capacități administrative. Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României creeate în 1998 și sunt folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Regiunile de dezvoltare ale României, numite după poziția geografică în țară, sunt: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov. Împărțirea României în
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
și Ilfov. Împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” "județ". Astfel, județul Vâlcea este primul județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968 când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948. Regiunile istorice tradiționale au fost delimitate în momentul constituirii Voievodatelor medievale
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în centrul Republicii Populare Române, înființată în anul 1960 (când au fost reorganizate regiunile Autonomă Maghiară și Stalin) și care a existat până în anul 1968, atunci când regiunile au fost desființate. În urma reorganizării administrative din 1960, a preluat o mare
Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară () [Corola-website/Science/314079_a_315408]
-
din 30 iunie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 30 iunie 2015, care completează art. 19 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 86 din 17 decembrie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 920 din 17 decembrie 2014. e) unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de autoritățile administrației publice locale sau de aeroporturile de interes local pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare proprii, precum și de autoritățile administrației publice locale pentru lucrările de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanțare, precum și declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici și termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
a teritoriului sau a documentațiilor topo-cadastrale, după caz, expropriatorul are obligația consemnării sumelor individuale reprezentând plata despăgubirii la dispoziția proprietarilor de imobile, individualizați conform listei proprietarilor, așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale, afectați de prevederile prezentei legi, precum și obligația afișării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate și care fac parte din coridorul de expropriere, anterior notificării proprietarilor. ---------- Art. 7 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr.
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
LEGEA nr. 205 din 7 noiembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 813 din 17 noiembrie 2011. (4) Transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea expropriatorului operează de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii. ... (5) După efectuarea transferului dreptului de proprietate, expropriatorul solicită intabularea dreptului de proprietate asupra culoarului de expropriere în baza
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii. ... (5) După efectuarea transferului dreptului de proprietate, expropriatorul solicită intabularea dreptului de proprietate asupra culoarului de expropriere în baza unei documentații întocmite pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. Ulterior operațiunii de intabulare, expropriatorul are obligația de a începe lucrările într-un termen considerat rezonabil, în funcție de complexitatea acestora. ... (6) În vederea clarificării situației juridice a zonelor afectate de expropriere, expropriatorul va întocmi documentațiile cadastrale
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
al art. 11 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 90 din 6 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 9 iunie 2011. (3) Planul cu amplasamentul tuturor imobilelor expropriate, pe fiecare unitate administrativ-teritorială, care conține delimitarea imobilelor - teren cu sau fără construcții - expropriate va fi însoțit de anexa cu indicarea numelor deținătorilor, precum și a ofertelor de despăgubire, pe categorii de imobile, stabilite de evaluatori autorizați, se aduce la cunoștința publică prin afișarea la
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
imobilele proprietate privată expropriate în condițiile prezentei legi, cuprinzând județul, localitatea, numărul cadastral, suprafața în metri pătrați și numele/denumirea proprietarului/deținătorului, conform documentației cadastrale, vor fi aduse la cunoștința publică prin afișare la sediul consiliului local al fiecărei unități administrativ-teritoriale pe raza căreia se află imobilele expropriate și pe pagina proprie de internet a expropriatorilor, cu 10 zile înainte de data începerii activității comisiei prevăzute la art. 18. ... (5) Data începerii activității comisiei prevăzute la art. 18 și data la care
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
vigoare. ... (7) Înainte de data începerii activității comisiei prevăzute la art. 18, un expert evaluator specializat în evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România - ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, pe fiecare categorie de folosință. ... (8) Raportul de evaluare se întocmește avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 77^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
13/2007 , cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul 13 (1) După recepția amplasamentului lucrării și a fiecărei documentații cadastrale de expropriere de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin unitățile sale teritoriale, aceasta are obligația de a transmite unităților administrativ-teritoriale lista încheierilor de respingere aferente imobilelor situate pe coridorul de expropriere. După transmiterea acestei liste se interzice emiterea de către autoritățile competente a oricărui aviz, acord, permis, autorizație cu privire la imobilele supuse exproprierii. ... (2) Atât procedura de expropriere, cât și obiectivele de
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
persoane care invocă existența unor litigii privind posesia ori proprietatea imobilului expropriat. ... (3) Dacă în termen de 2 ani de la data transmiterii listei încheierilor de respingere de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin unitățile sale teritoriale, către unitățile administrativ-teritoriale, expropriatorul nu obține, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, potrivit legii, prin hotărâre a administrației publice locale sau județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, aprobarea declanșării procedurilor de expropriere, toate interdicțiile prevăzute la alin. (1) și art.
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]