66,389 matches
-
civilă vs î societatea închisă față de î, consecințele neînțelegerii î, pericol la adresa î, deficiențele î, democrația asociată cu noțiunea de î, dorința de î, î în pericol, dușmani ai î, î ca noțiune epistemologică, Uniunea Europeană ca întruchipare a î, failibilitatea admisă de î, dezvoltarea î, problemele teoretice ale î, libertatea/absența represiunii în î, speranța/creativitatea datorată î, î ca societate imperfectă deschisă îmbunătățirii, instabilitatea în î, amenințarea reprezentată de lipsa consensului în î, democrația liberală vs î concluzie logică a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Sovietică vs î î netotalitariste, armele nucleare folosite de î, î ca obstacol în calea unei lumi stabile/drepte societatea deschisă provocată de î, Fundația pentru o Societate Deschisă în î, relevanța modelului societății deschise pentru î greșelile din trecut admise de î, rolul î, ca singura superputere vs lider al lumii libere, Organizația Națiunilor Unite ca instrument al î, valorile necesare î, dreptul de veto al î în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, planul î referitor la ordinea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Echilibrul nu poate fi atins în nici unul dintre aceste sensuri. Există și noțiunea simplă a prețului de echilibru care stabilizează piața și care întotdeauna predomină pe piețele eficiente. ∗ Cu toate acestea, unii gînditori importanți din domeniul economiei secolului XX au admis imperfecțiunea cunoașterii și faptul că ea duce la dificultăți majore în definirea raționalității economice. De exemplu, în critica la adresa planificării sociale, Friedrich Hayek susținea că există o distincție fundamentală între raționalitatea individuală și „utilizarea cunoașterii, care nu este accesibilă nimănui
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
indivizii dezvoltă mai puternic stereotipuri negative referitoare la alte grupuri decât la cele din care ei fac parte (Mălina Voicu, http://www.iccv.ro/romana/dictionar/malina/malina stereo.htm). În acest sens, în teoria identității sociale (Tajfel, Turner, 1986) se admite că oamenii sunt interesați să mențină o stimă de sine pozitivă. Cum apartenența la un anume grup are un rol important în menținerea stimei de sine ridicate, oamenii sunt înclinați să-și favorizeze propriul grup, pentru că acest mecanism îi face
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a femeilor sau bărbaților care au participat la talk-show-uri politice. Disproporția evidentă (raportul de 7 la 3 în favoarea bărbaților) constatată în acest interval de timp are cauze multiple, care nu pot fi explicate corespunzător în acest context. Totuși, trebuie să admitem, până la proba contrarie, și o „prezumție de nevinovăție” a producătorilor și moderatorilor, materializată sub forma unui comportament de tip gender blind. Astfel, jurnalista Rodica Culcer, directoarea Direcției știri a TVR 1, sublinia într-un interviu faptul că în cel mai
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
iluzie, un joc tainic al Lui cu El însuși. Lumea creată e reală, chiar dacă e dependentă de Făcătorul ei și, prin urmare, "relativă", insuficientă ontologic, trecătoare"181. Numai plecând de la o asemenea bază vom înțelege de ce doar creștinismul a putut admite, până la urmă, și a permis Reforma lui Martin Luther, și de ce pe această bază, a eliberării definitive a omului în raport cu lumea materială, am reușit azi să ajungem la performanțele deosebite din cunoaștere și civilizație. Nimic nu este întâmplător în mersul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aceea în care oamenii, fără a fi conștienți de valoarea bunurilor schimbate, procedau la acest schimb instantaneu, fără a ține cont de valoare sau alte criterii; - a doua etapă a fost aceea în care se ținea cont de valoarea bunurilor, admițându-se un schimb echivalent, bucată contra bucată,unitate de măsură contra unitate de măsură; - a treia etapă este apariția și detașarea unei mărfi sau a unor mărfuri mai căutate; - a patra etapă este echivalarea tuturor celorlalte mărfuri cu marfa care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cuprindere 426. Totuși, în ceea ce ne privește, ajungem la concluzia că putem socoti drept bani un activ lichid sau ale cărui costuri de aducere în formă lichidă sunt zero, iar timpul de aducere în formă lichidă nu depășește perioada maximă admisă de stingere a creanțelor între participanții la viața economică. Legătura cu economia reală și modul în care moneda se raportează la structurile economice și sociale existente la un moment dat a fost sesizată și de către alți autori, care o definesc
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe fondul unei percepții magico-religioase care permite o poziție activă și nu conservatoare (obscură, retrasă) a omului în fața naturii și societății. Între monedă, economie și societate există un determinism greu de analizat sub aspectul întâietății, al analizei strict cronologice. Vom admite că moneda este o instituție socială, alături de altele ce permite ușurarea bătăliei omului cu fricile sale, cu spaimele ce vin din exteriorul sau din interiorul său. Insistăm, de asemenea, asupra timpilor istorici ai desfășurării proceselor. Între 5000 î.Hr. și 3000
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Bancnota contemporană reprezintă un înscris a cărui acoperire se află în întregime în economia reală (cantitatea de bunuri și servicii) și în posibilitatea acestei economii de a mobiliza bani și de a asigura randamente. Singura legătură pe care o mai admite bancnota modernă este aceea cu cantitatea de mărfuri și servicii și competitivitatea acestora pe care o poate mobiliza o economie la un moment dat. Moneda discreționară are această capacitate de a sta permanent, în orice cantitate, la dispoziția sistemului economic
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
prețurilor, și forțele care pot determina o creștere continuă (sau susținută)"1047 a acestora. Inflația înseamnă o creștere generalizată și continuă a prețurilor și nu poate fi confundată cu un șoc inflaționist 1048. Spre deosebire de inflație, un șoc inflaționist poate fi admis și resorbit în economie altfel încât efectele sale să nu ducă neapărat și în mod obligatoriu la o inflație instalată. Fig. 8.15 Cadrul general teoretic al echilibrului cererii agregate (C), ofertei agregată (O) și tendințele celor două componente ale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
general asupra "răului" general. Cu toate acestea, au uitat să ofere termene și perioade istorice, lăsând în grija practicienilor aceasta. Este și motivul pentru care Ceaușescu tot anunța trecerea la comunism, ba odată cu anul 1990, ba odată cu anul 2000. Deși admitem că "socialismul nu este o doctrină unitară"1093, totuși există elemente care l-au particularizat profund în teoria și practica socială 1094. Alexandru Lăzărescu vorbește despre socialism și comunism ca despre două stadii ale aceleiași orânduiri 1095, fără a denumi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Fukuiama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 174. 45 Bertrand Russel, În căutarea fericirii, Editura Humanitas, București, 2011, pp. 200-201. 46 Imanuel Geiss, Istoria lumii, Editura All, București, 2012, p. 31. 47 Vom admite pe parcursul întregii dezbateri o relație de cauzalitate între fenomenele și procesele de tip social, în conformitate cu legea cauzalitații universale enunțate de către Bertrand Russell:,,Există între diferite evenimente, petrecute în același timp sau în momente temporale diferite, astfel de relații invariabile încât
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ca excepție; aspectul general al vieții nu e starea de restriște,starea de foamete, ci mai degrabă bogăția, belșugul sau chiar risipa absurdă acolo unde se duc lupte, lupta e pentru putere ... Să nu-l confundăm pe Malthus cu natura. Admițând însă că această luptă există, și-n-tradevăr poate fi întâlnltă ea sfârșește, din păcate, invers de cum o dorește școala lui Darwin, de cum ar fi poate îngăduit s-o dorim împreună cu ea; anume în defavoarea celor puternici, a celor privilegiați, a excepțiilor fericite
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
incompatibile (...). Un sistem care nu este stabil structural, poate suferi "bifurcații" sau catastrofe...". Vezi și Thierry de Montbrial, Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003, p. 180. 946 Deși credem într-o ordine naturală a economiei și vieții sociale admitem intervenția statului în economie, în rol de "ultim pompier de serviciu" și ca parte activă a sistemului economic modern, complex . Statul este un mod de organizare socială care apare mai târziu, odată cu dezvoltarea și apariția unei vieți sociale complexe. Statul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
statul ca pe o soluție în administrarea factorilor de producție. Statul de azi, intervenționist nu poate fi decât un stat "paznic", care veghează le echilibru și stabilitate și nu-și propune realizarea pe cale birocratică a echilibrului și stabilității. Dacă vom admite afirmația lui Stiglitz conform căreia "Piețe cu adevărat libere ale muncii și bunurilor nu au existat niciodată" (În prefață la Karl Polanyi, Marea transformare. Originile politice și economice ale epocii noastre, Editura Tact, Cluj, 2013, p. 8), atunci va trebui
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lui Stiglitz conform căreia "Piețe cu adevărat libere ale muncii și bunurilor nu au existat niciodată" (În prefață la Karl Polanyi, Marea transformare. Originile politice și economice ale epocii noastre, Editura Tact, Cluj, 2013, p. 8), atunci va trebui să admitem că nici oameni liberi cu adevărat nu au existat niciodată și că lumea capitalismului și a prosperității, visul pe care îl trăiește omenirea azi, nu există. Intervenția statului trebuie să fie minimă și secvențială, chemată doar să evite haosul și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
această cheie de lectură, Maria Magdalena face pereche fără doar și poate cu Toma Necredinciosul, care devine protagonistul părții a doua a capitolului 20 din Evanghelia lui Ioan. Prin urmare, am avea de-a face cu doi „necredincioși”, care nu admit realitatea Învierii lui Isus decât după ce Acesta li Se Înfățișează personal. O asemenea interpretare, chiar dacă plauzibilă, ar trece cu vederea, sau ar minimaliza dintr-un foc, două elemente importante, și anume: a) unicitatea Întâlnirii dintre Maria Magdalena și Isus și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Tatăl. În sensul acesta Părinții latini au numit-o „apostol al apostolilor”. În fine, trebuie subliniat rolul privilegiat, unic pe care Maria, o femeie din marginea grupului principal de apostoli-bărbați, Îl joacă În episodul-cheie al vieții lui Isus: Învierea. Dacă admitem că primul martor ocular al Învierii lui Isus, primul personaj cu care Isus, abia Înviat din morți și Încă neurcat la Tatăl, discută este Maria Magdalena, realizăm adevărata importanță a personajului. Importanță speculată, În sens invers, de un Renan, de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
n-ar fi murit fizic, ci ar fi fost ucis simbolic odată cu părăsirea comunității apostolilor. Părăsind „secta”, el nu mai există, e ca și mort. Cred că, În acest caz, nu trebuie căutată o singură soluție, ci două, adică trebuie admis faptul că fiecare din cei doi evangheliști a redat moartea, efectivă, din punctul meu de vedere, a lui Iuda, plecând de la teologia și intențiile proprii. Moartea lui Iuda nu e o moarte oarecare, ci are sensul unei punițiuni divine exemplare
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
scuipa ca oamenii, dar saliva Lui era dumnezeiască, pentru că prin ea Îi făcea pe orbi să vadă”. Există două categorii de eretici: unii, increduli, neagă divinitatea lui Isus și-L reduc la umanitate. Alții, dimpotrivă, Îl amputează de partea umană, neadmițând decât divinitatea. Fariseii sunt protoeretici reprezentativi pentru prima categorie, ei Îl reduc pe Isus la uman, iar când trebuie să acorde un verdict asupra lucrărilor Lui dumnezeiești, le pun pe seama lui Beelzebul. Prin urmare, Îl coboară până la diavol, negând lucrările
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
din regat, contaminată de idolatrie, magie, vrăjitorie etc. Pe noi Însă nu ne interesează aici decât mărturia despre existența unei cărți sfinte care instituie și reglementează viața cultică În Iudeea la Începutul secolului al VII-lea Î.Hr. Ulterior este admisă În canon și literatura profetică, atât de importantă În perioada, de restriște, a exilului babilonian. Ageu, Zaharia și Malachia formează ultima serie (În viziunea rabinică) de profeți inspirați de către Duhul sfințeniei (ruah ha-qodesh). În perioada elenistică se vorbește despre structura
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ale lui Dumnezeu”. În realitate, Stăniloae oferă o descriere perfect normală a sistemului dionisian, având pretenții de originalitate. Pentru că funcționarea triadei lui Proclus nu poate fi Înțeleasă În alt fel decât așa cum este prezentată aici de către teologul român și nu admite panteismul. Motivele pentru care Stăniloae apără, Împotriva tuturor evidențelor, autenticitatea corpusului areopagit ne scapă. Dar mesajul este limpede: nici o jignire nu trebuie adusă Tradiției! Trebuie ca Dionisie să rămână ceea ce a fost vreme de secole, adică un autor pe care
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de la Revue thomiste. Toulouse 25-28 mars 1993, Paris, 1994, pp. 153-195. Pentru Labourdette, „sub forma pe care i-a dat-o sfântul Toma, teologia scolastică reprezintă profilul (l’état) cu adevărat științific al gândirii creștine”. Prin urmare, el nu poate admite o alternativă la modelul tomist. Dar problema nu este opera sfântului Toma, cunoscută și Înțeleasă foarte bine de „tabăra adversă”, ci reducerea acestei opere la o dogmatică fără viață, caricaturală. Labourdette denunță Încercarea „noii teologii” de a-l minimaliza pe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
zgârie-norii cu locuințe să aibă spațiu verde, iar circulația rutieră să fie eficientă. Orașul lui Le Corbusier era conceput, Înainte de toate, ca un atelier de producție. În acest context, nevoile umane erau definite de către urbanist după principii științifice. Acesta nu admite nicăieri că subiecții cărora le erau destinate proiectele sale ar putea avea ceva de zis sau că nevoile lor ar putea fi complexe, nu simple. Era atât de preocupat de eficiență, Încât considera mersul la cumpărături și luatul mesei drept
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]