66,509 matches
-
țările lor, ci și în exterior - de la elevi olimpici la medici, profesori sau oameni de cultură - atunci când sunt sprijiniți de inițiative aplicate și eficiente. „Problema romilor se poate rezolva printr-o colaborare între autoritățile europene și cele naționale”, sintetizează europarlamentarul român Damian Drăghici, renumit reprezentant al etniei.
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
dăți, nu s-au arătat a fi interesați să discute cu domnul Reza Baqir nici președinte Klaus Iohannis, nici premierul Dacian Cioloș, fiind foarte ocupați în acele zile cu... cu multe. Întâlnirile avute de noul președinte al FMI cu partenerii românii s-au redus la discuții mai mult sau mai puțin aprofundate, la Palatul Cotroceni, cu consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale Cosmin Marinescu, care a declarat, oarecum evaziv: „Discuțiile au vizat cele mai importante evoluții ale economiei României, perspectivele
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
domeniu al luptei la bară pentru a-i asigura celui inculpat un proces drept și o apărare echitabilă. Ce departe am ajuns... Acum, constat dintr-un sondaj al Transparency International Romania furnizat cu generozitate de un confrate, 8 din 10 români vor aplicarea acelorași pedepse (mari) atât pentru corupția din sistemul public, cât și din cel privat, iar 7 din 10 români vor ca cel care dă mită sa fie pedepsit asemenea, celui care primește, adica sever. Iată, deci, că noțiunea
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
ajuns... Acum, constat dintr-un sondaj al Transparency International Romania furnizat cu generozitate de un confrate, 8 din 10 români vor aplicarea acelorași pedepse (mari) atât pentru corupția din sistemul public, cât și din cel privat, iar 7 din 10 români vor ca cel care dă mită sa fie pedepsit asemenea, celui care primește, adica sever. Iată, deci, că noțiunea, termenul, conceptul de drept penal și-a făcut loc în dezbaterea publică și nu ca un subiect secundar (dedicat eventual celor
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
apărute în condiții grafice deosebite a fost abordată problematica foarte complexă a compatrioților noștri care trăiesc și muncesc peste hotare. Suplimentele revistei „Balcanii și Europa” dedicate în mod special Diasporei au contribuit la reflectarea vieții de zi cu zi a românilor, accentuându-se regulile legislației acestor state, ale pieței muncii, coagularea românilor în jurul Bisericii Ortodoxe. Am reușit să ne constituim într-un ghid util pentru conaționalii noștri, alăturându-ne demersului național de a-i îndemna pe românii care sunt în străinătate
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
a compatrioților noștri care trăiesc și muncesc peste hotare. Suplimentele revistei „Balcanii și Europa” dedicate în mod special Diasporei au contribuit la reflectarea vieții de zi cu zi a românilor, accentuându-se regulile legislației acestor state, ale pieței muncii, coagularea românilor în jurul Bisericii Ortodoxe. Am reușit să ne constituim într-un ghid util pentru conaționalii noștri, alăturându-ne demersului național de a-i îndemna pe românii care sunt în străinătate să se înscrie în evidența autorităților române, acțiune necesară deopotrivă lor
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
zi cu zi a românilor, accentuându-se regulile legislației acestor state, ale pieței muncii, coagularea românilor în jurul Bisericii Ortodoxe. Am reușit să ne constituim într-un ghid util pentru conaționalii noștri, alăturându-ne demersului național de a-i îndemna pe românii care sunt în străinătate să se înscrie în evidența autorităților române, acțiune necesară deopotrivă lor și țării natale. Întotdeauna am militat consecvent pentru întoarcerea lor acasă. De asemeni, am publicat un Supliment destinat românilor din jurul granițelor României, minorităților românești din
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
României, minorităților românești din țări ca Serbia, Bulgaria, Ucraina, Grecia, Macedonia sau Ungaria, cărora le-am dedicat o preocupare specială și constantă și în paginile revistei „Balcanii și Europa”. Editarea și distribuirea Suplimentelor au avut un larg ecou în Diaspora. Românii de peste hotare au remarcat sprijinul primit, mulțumindu-ne pentru atenția acordată și pentru implicarea în problematica lor.
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
anevoioși. Erau anii „Marii Terori” declanșate de Stalin pe tot cuprinsul URSS. Sufereau mai ales cei care aveau rude peste Nistru, în Basarabia, atunci în componența României. Tatăl meu era brigadier pe terenurile agricole. A rămas brigadier și după venirea românilor, în vara anului 1941. Din vara aceea, aveam patru ani, mi-au rămas primele sunete ale unui cântec de război fredonat de soldați români veniți peste Nistru. Unul dintre ei mă ținea în brațe când cânta. Era mai degrabă un
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
Handbal din Danemarca, de la sfârșitul anului 2015 (după ce a reușit un meci de la egal la egal cu câștigătoarea titlului mondial, Norvegia), în fața evoluției Cristinei Neagu, care a fost desemnată de Federația Internațională de Handbal cea mai bună jucătoare a Campionatului, românii s-au simțit mândri, entuziasmați de noua performanță remarcabilă a tricolorelor.În spatele acestor succese stau deopotrivă munca sportivilor și suportul financiar din partea sponsorului care crede în forțele sportivilor români. Iar când vorbim despre handbalul românesc, „NIRO Investment Group” sau pe
Handbalistele noastre pe podiumul învingătoarelor () [Corola-website/Journalistic/296364_a_297693]
-
Societatea Română de Radiodifuziune, componentă fundamentală a istoriei României contemporane și a societății românești, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituția traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activității
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Europa” în anul 2013, reputatul cercetător puncta reperele întregii sale munci de cercetare: „Aromânii, ca parte integrantă a spațiului românesc carpato-danubiano-pontico-balcanic, urmași ai tracilor romanizați, au supraviețuit vicisitudinilor istoriei (războaie, năvăliri barbare, formarea și prăbușirea unor imperii), deseori sprijiniți de românii din stânga Dunării”. Dedicat cercetărilor privind istoria națională, Tănase Bujduveanu a scos în lumina tiparului cărți de referință ca „Mărturii numismatice greco-romane de la vicus Quintionis-Sinoe - județul Constanța”, „Etnografie balcanică. Aromânii din Dobrogea”, „Dimitrie Cantemir și Vlahii Balcanici. Mărturii din Hronicul vechimii
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”. De-a lungul timpului, Imnul i-a însuflețit pe români în timpul Războiului de Independență, în primul război mondial și la Marea Unire din 1918, precum și în al doilea război mondial. „Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
Românii din Ucraina reprezintă, ca mărime, a doua comunitate etnică, după cea rusă, în condițiile în care vitregia vremurilor i-a încercat din greu pe conaționalii noștri din țara vecină. Istoria a vrut ca românii din regiunile Cernăuți (nordul Bucovinei, nordul
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
Românii din Ucraina reprezintă, ca mărime, a doua comunitate etnică, după cea rusă, în condițiile în care vitregia vremurilor i-a încercat din greu pe conaționalii noștri din țara vecină. Istoria a vrut ca românii din regiunile Cernăuți (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și ținutul Herța), Odesa (sudul Basarabiei și Transnistria) și Transcarpatia (Maramureșul de Nord), astăzi în număr de peste 400.000, să fie urmașii unor oameni care au fost nevoiți să treacă teste dure de
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
supraviețuire identitară, reușind, ei și urmașii lor, generație după generație, să-și păstreze credința, apartenența la națiunea română, spiritualitatea și tradițiile. Trecut zbuciumat În condițiile în care au apărut zorii unor timpuri mai bune pentru toate minoritățile din Ucraina, și românii speră că măsurile ce vor fi luate în noul context vor asigura continuitatea procesului de păstrare a identității lor, de promovare a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. Se cunoaște că până nu demult, acest lucru a fost anevoios; relațiile dintre România
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
ca fundament suspiciunea, dezacordurile, mentalitățile închistate. Aceste rivalități s-au răsfrânt mult timp asupra românilor din interiorul statului ucrainean, supuși divizărilor, discriminărilor, resentimentelor. Chiar în anul 2014, studiile, cercetările, analizele, precum și reportajele și documentarele realizate de mass-media românești arătau că românii din Ucraina se simțeau abandonați, uitați, pe de o parte, de țara-mamă, iar pe de altă parte tratați ca niște cetățeni „de mâna a doua”, fără drepturi, de țara în care trăiesc (un singur exemplu: statul ucrainean a tăiat la
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
atenția oficialităților o serie de probleme perpetuate în timp și care se cer rezolvate: existența unui plan de învățământ „moldovenesc” pentru școlile românofone din regiunea Odesa, separat de cel dedicat școlilor românești din Transcarpatia și Cernăuți; divizarea comunității românești în români și „moldoveni”, prin tolerarea și, pe alocuri sprijinirea unor „moldoveniști”; „moldovenizarea” școlilor și a elevilor români din regiunea Odesa, fenomen pe care statul ucrainean, chiar dacă oficial nu-l încurajează, nici nu-l împiedică; slaba calitate a manualelor școlare puse la
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
întâmpinarea comunității din proprie inițiativă, eforturile generațiilor de români, adaptate la noile realități, trebuie să continue, întrucât soluții există. Dar cel puțin de acum încolo există speranța că, odată cu depășirea situației dificile în care se află Ucraina din pricina acțiunilor Rusiei, românii din țara vecină și-ar putea reface viețile și ar putea privi spre un viitor mai bun într-un stat democratic, cu principii europene. Timpul reciprocității În vreme ce românii din Ucraina au fost lipsiți de drepturi civile până nu demult, statul
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
odată cu depășirea situației dificile în care se află Ucraina din pricina acțiunilor Rusiei, românii din țara vecină și-ar putea reface viețile și ar putea privi spre un viitor mai bun într-un stat democratic, cu principii europene. Timpul reciprocității În vreme ce românii din Ucraina au fost lipsiți de drepturi civile până nu demult, statul ucrainean angajându-se abia acum ca în următorii ani să implementeze măsurile necesare în domeniu, iată cum sunt tratați ucrainenii din România: interesele religioase ale celor circa 50
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
ucraineni, limba și literatura ucraineană sunt predate ca materie de studiu; pe baza legislației actuale, există două organizații etnice ucrainene, una dintre ele reprezentată în Parlamentul de la București; ucrainenii din România beneficiază de un sprijin financiar consistent din partea statului român. Românii din Ucraina au pentru ce să lupte cu timpul și vitregia vremurilor. În regiunea Cernăuți funcționează 70 de școli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unități de învățământ mixte, în Transcarpatia (între Tisa și Carpații ucraineni
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
70 de școli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unități de învățământ mixte, în Transcarpatia (între Tisa și Carpații ucraineni, la granița cu România) există 11 școli cu predare în limba română și două școli mixte. Românii sunt bine coagulați și în asociații și organizații care îi reprezintă și le susțin interesele, una dintre cele mai importante fiind Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”. Conducerea acesteia a mulțumit oficial „patriei istorice” pentru ratificarea Acordurilor de asociere între
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
Ucrainei cu UE, pentru înțelegerile privind canalul Bâstroe, intensificarea traficului de frontieră, viitoarea redeschidere a zborurilor aeriene București-Kiev... Nimic despre sprijinul pentru comunitățile istorice românești din Transcarpatia, Cernăuți și Sudul Basarabiei. Nici o vorbă!” (Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia”, organizație a românilor din regiunea Odesa)
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
Principatele Române; poate doar în treacăt, ca despre un vechi teritoriu al Imperiului Roman aflat sub suzeranitate otomană. La 11 februarie 1866 însă, lovitura de stat care îl obligase pe Alexandru Ioan Cuza să abdice punea problema unui principe străin. Românii au cerut ajutorul lui Napoleon al III-lea, care le-a recomandat pe Principele Carol de Hohenzollern, înrudit și cu Împăratul Franței, și cu Regele Prusiei. La 19 martie 1866, Ion C. Brătianu este trimis de urgență la Düsseldorf pentru
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
pleca direct spre România”. Carol accepta și odată cu acest moment evoluția României avea să se schimbe pentru totdeauna. La 30 martie, Locotenența Domnească adresase o proclamație către popor, recomandând alegerea prin plebiscit a prințului Carol de Hohenzollern ca domnitor al românilor, cu drept de moștenire, care va domni sub numele de Carol I. Rezultatul fiind pozitiv, Carol I ajungea la Turnu-Severin, pe pământ românesc, unde, la 10 mai 1866, a fost întâmpinat de Dimitrie C. Brătianu, primarul Capitalei, și aclamat frenetic
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]