66,337 matches
-
tevatură dacă reaua-credință a elvețienilor s-ar fi oprit aici: Londra și Washingtonul nu ceruseră niciodată vreo etichetă de identificare pe pașapoartele evreilor, Însă, când venea vorba de salvarea refugiaților evrei, nici experiența britanică și nici cea americană nu erau tocmai un motiv de laudă. Însă elvețienii au mers mult mai departe. A devenit dureros de limpede În cursul investigațiilor oficiale desfășurate În anii ’90 că nu numai că Elveția profitase de traficul cu aur jefuit, aducând astfel o contribuție substanțială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de șase zile”arabo-israelian, În care președintele francez i-a numit pe evrei „un popor sigur pe sine și dominator”. Iar documentarul Shoah, realizat de francezul Claude Lanzmann În 1985, a avut un impact dramatic asupra publicului, deși (sau poate tocmai deoarece) trata exclusiv exterminarea evreilor În Est. Dar, cu toate că istoricii francezi - pe urmele colegilor din străinătate - dovedeau acum fără putință de tăgadă că de vină pentru soarta evreilor deportați de pe teritoriul francez erau conducătorii Franței din timpul războiului, poziția oficială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
după război. Membrilor „Crucilor cu săgeți” (care au contribuit activ la exterminarea a 600.000 de evrei maghiari) le sunt destinate doar trei Încăperi. Restul spațioasei clădiri este un catalog amplu ilustrat și, evident, tendențios al crimelor comunismului. Mesajul nu tocmai subliminal este că fascismul și comunismul sunt echivalente. De fapt, nu sunt: prezentarea și conținutul Casei Terorii din Budapesta arată că, În ochii curatorilor muzeului, comunismul nu numai că a durat mai mult, ci a fost mai nociv decât neonazismul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
centralitatea” ei În marea majoritate a evenimentelor politice, sociale, economice și culturale ale planetei? Pentru Tony Judt, toate acestea se motivează prin „intensitatea diferențelor interne și a contrastelor” dintre cele 46 de state care alcătuiesc (În clipa de față, când tocmai se derulează evenimentele istorice din Kosovo) cel mai mic continent al globului. E vorba cam tot de atâtea limbi, de experiențe istorice comune și separate În același timp, de formule de existență apropiate și totodată diferite. Născut la scurt timp
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe cât de vast, pe atât de necesar pentru a-și credibiliza demersurile. Inițial, lucrarea s-a dorit istoria celor câteva decenii de la Încheierea celui de-al doilea război mondial până la căderea comunismului. Proiectul a suferit Însă nenumărate modificări și amplificări, tocmai datorită direcțiilor neașteptate luate de istoria europeană În perioada așa-numitei tranziții. Pe alocuri, ea e mai mult decât o istorie a Europei - e istoria conflictelor planetare În care continentul s-a văzut amestecat, cu sau fără voia sa. Căderea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
demnitate. Viena reprezintă o proiecție a Europei chiar prin imaginea celor două gări ale sale: cocheta Westbahnhof leagă Austria de eleganta lume apuseană, pe când Südbahnhof pare mai degrabă un avanpost al Estului, o stație delabrată, cu un aer vag amenințător, tocmai potrivită să primească dezastruoasele trenuri venind din partea cealaltă a Cortinei de Fier. Dincolo de acest Ianus cu două chipuri, Tony Judt remarcă o discretă complicitate privind felul În care una din marile tragedii ale secolului XX, exterminarea evreilor, a fost Înghețată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
util, fiindcă pune oamenii În mișcare și face să avanseze lucrurile”. Nu pot să nu am o satisfacție răutăcioasă la gândul că, la scurtă vreme după această aberantă aserțiune, de Gaulle cade, la el acasă, victima celor care se revendicau tocmai dogmei comuniste! Richard Nixon, trecător și el pe la București, sfârșește acoperit de ridicol, după ce nu se sfiise să afirme despre Ceaușescu: „O fi el comunist, dar e de-al nostru!”. De unde se poate trage concluzia că e contraindicat să spui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
zeități a celor morți cărora el le asigură viața de după moarte. Totuși, acest fiu al lui Zeus nu se numără printre zeitățile care locuiau în Olimp. Acesta este poate motivul pentru care Dionisos este absent din poemele homerice. Dar poate tocmai pentru aceasta, poporul grec îl îndrăgește. El era de fapt foarte popular, și grecii, simțindu-se foarte apropiați de acest zeu, îl onorau și-l cinsteau în unanimitate. "Banchetul"10 dionisiac sau adunarea băutorilor era o instituție tipic dionisiacă în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Z. Codreanu) Nu legionarii au comis abateri de la legile țării. Nu legionarii au practicat violența ca metodă de luptă în confruntarea politică. Legionarii au luptat loial și numai în cadrul legii și au cerut mereu domnia legii. Suntem acuzați de nelegiuiri tocmai de cei care au trăit numai din nelegiuiri, călcând și nesocotind propriile lor legi. După prăbușirea rușinoasă pentru propria noastră istorie a Fuhrerului, I. Antonescu e aruncat în captivitate de proprii săi colaboratori și de regele pe care l-a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cazul, martiri dar nu agresori și, de va trebui, nu ne vom apăra nici viața vărsând sânge.” (Corneliu Zelea Codreanu) Legionarii nu au folosit violența ca metodă de luptă ci doar s-au apărat atunci când legile țării nu erau respectate tocmai de cei ce le „fabricau”. „Declarăm în fața lui Dumnezeu și a istoriei noastre că violențele noastre au fost totdeauna de apărare și legitim răspuns. Inițiativa ilegalităților și a violențelor revine în întregime inamicilor noștri.” (Ion I. Moța) Legionarii au fost
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
preocupat de istoria românilor în spațiul maghiarizării) se va orienta accentuat înspre sociologia literaturii, înglobând teorii estice și occidentale, de stânga și de dreapta. Cartea Serii și grupuri (1981) făcea o breșă serioasă la vremea apariției în rândul comentatorilor literari tocmai prin ambiția de a inventaria nu atât figuri, cât fenomene literare, nu neapărat reușite individuale, cât tendințe epice, poetice, ideatice. Schițe pentru o retorică a romanului cu teză se intitula secvența în care se află incluși Augustin Buzura, Al. Ivasiuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
personajele, și autorul filosofează adesea pe tema sensului vieții și în special asupra morții, motiv central în romane, anunțat și în câteva povestiri din volumul După-amiază neliniștită. Astfel, fotbalistul din Victorie visează să facă din jocul său un spectacol, dar tocmai în meciul în care urma să-și dovedească arta suferă un accident grav și moare contemplând cerul „alb și liniștitor și pur”. Personajul din povestirea titulară, o femeie, își pune întrebări directe despre moarte: „Și cum va fi?... La ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Felecan, protagonistul din Singuri, moare călcat de camionul șoferului Panait. Accidentul devine însă posibil în urma conjugării a numeroase acte aparent disparate ale personajelor. Maxim, mergând cu bicicleta, întâlnește camionul și șoferul vrea să-l ocolească, dar nimerește peste Felecan, căruia tocmai atunci îi vine ideea să traverseze strada pentru a rupe o piersică din pomul de peste drum. De la distanță contribuie la accident și alte personaje: Emil, care n-a venit la întâlnirea cu Maxim, Gaston, care l-a reținut pe acesta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
mai bună ! L'introduction du point d'exclamation, artifice du traducteur, enfreint leș règles de l'éthique du traducteur. On trouve ensuite, dans un autre article, des erreurs de traduction: Cred că România și Bulgaria au fost deja cam pripite tocmai acum, cănd poziția lor este deja foarte delicată față de Europa. La répétition de l'adverbe " déjà " est embarrassante, tandis que la construction " a fi deja cam pripit " est une erreur en langue cible. Nous retrouvons ensuite la phrase : Daca voiau
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
are desigur alte șanse. În efortul de traducere a unor opere poetice de dimensiuni mai mari se dă traducătorului o reală posibilitate de a se lua la întrecere cu originalul. Într-un poem mai amplu traducătorul poate găsi locuri unde, tocmai datorită limbii în care se traduce, insuccesele dintr-o parte se pot compensa cu reușite în altă parte.1029 C'est donc dans l'espace vaste d'une œuvre poétique comme Faust que le poète-traducteur a l'occasion de se
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
j'écoute. (Un homme se penche par-dessus le bord) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 135) Allongé sur la terre/ je me relève sur leș coudes/ et j'écoute. (Un homme se penche sur le bord) (Miclău, 1978 : 267) [...] de-ar fi fost, vai, tocmai de ajuns/ că duhul să prindă trup pe pamant [...] (Poetul) (Blaga, 2010 : 233) [...] que ça aurait suffi à l'Esprit pour prendre corps ici-bas [...] (Le poète) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 219) [...] qu'elle aurait suffi, hélas,/ pour que l'esprit s'incarne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un sistem constituit de acceptare a membrilor lor și cu norme obligatorii de conduită, cu o structură de poziții și roluri) pot fi considerate drept comportamente de grup, ci doar cele care exprimă exigențele grupului și normele sale de funcționare. Tocmai prin aceasta, comportamentele de grup ocupă un loc important în practica managementului resurselor umane, căci managementul resurselor umane nu se adresează nediferențiat tuturor membrilor unei organizații (instituții), ci în raport cu grupul din care fiecare face parte, cu tipul și rolul indivizilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
dubla exigență de a cunoaște comportamentele și atribuțiile salariaților din instituțiile dependente de această administrație publică, dar și pe cele ale publicului larg, pe care serviciile publice trebuie să le satisfacă. Marile deficiențe și dificultăți legate de serviciile publice constau tocmai în relațiile cu publicul și aceste carențe rezultă, în foarte mare măsură, din necunoașterea modului de comportare a diferitelor categorii componente a ceea ce generic denumim „public”. Dar ce presupune o bună cunoaștere a comportamentelor și a atitudinilor? Ne vom referi
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și o anatomie aproape unică), ci numai acea ființă vie care, din miezul unei vieți căreia îi aparține, dă naștere unor reprezentări* grație cărora el trăiește și în temeiul cărora el deține acea misterioasă capacitatea de a-și putea reprezenta tocmai viața (...) Nu va putea fi (...) vorba de știință despre om, decât dacă întrebarea se va adresa felului în care indivizii și grupurile își reprezintă partenerii de producție și de schimb, modului în care aceștia descoperă, ignoră sau disimulează această funcționare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
poate fi folosit cu bune rezultate sau poate produce efecte negative dacă nu este bine corelat condițiilor aplicării sale. Nu există o rețetă unică și care să se aplice automat. Rolul deosebit al managementului, al echipei managementului resurselor umane constă, tocmai în a evalua cu atenție situația organizației, punctele tari și slabe ale personalului de care dispune, a realiza o activitate realistă de imaginare a tipului de resursă umană dorit și accesibil. În noile condiții ale piețelor globalizate, găsirea unor modele
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
nu sunt un „obiect” de utilizare, căci am văzut că exprimă viața oamenilor pe toate dimensiunile ei (din organizație și din afara ei). Strategiile managementului resurselor umane sunt proiecte de acțiune vizând câștigarea adeziunii membrilor unei organizații la obiectivele (scopurile) acesteia. Tocmai problematica scopurilor devine elementul central al unei strategii, imprimând o viziune asupra muncii, a omului în muncă, a omului în societate. Ce este, deci, strategia? Se pot da diverse definiții în raport și cu obiectivele noastre de acțiune, ale domeniului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pe toți aceia care contribuie la performanțele unei întreprinderii (...) În mod concret, politicile resurselor umane trebuie să permită să răspundem în mod flexibil așteptărilor individuale”<footnote Ibidem, p. 71. footnote>. În România, problematizarea situației specifice resurselor umane întâmpină uneori greutăți, tocmai datorită unor viziuni diferite (opuse) asupra schimbărilor necesare a se promova. Politicile privind resursele de muncă oscilează, adesea, între o perspectivă modernă, liberală, care îmbină atenția acordată indivizilor cu necesitatea unei intervenții a statului (în calitatea sa de garant al
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sănătatea personalului etc.<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 169. footnote>. Formarea capacității de problematizare a situației proprie resurselor umane reprezintă, ea însăși, o problemă centrală a politicilor managementului resurselor umane din țara noastră. Cursul are tocmai, ca scop, formarea unor competențe și deprinderi profesionale - adevărate „instrumente intelectuale de lucru” - pe baza cărora absolvenții să fie capabili a formula politici manageriale realiste și eficiente, în ceea ce privește managementul resurselor umane. Analiza prospectivă în managementul resurselor umane. Așa cum am menționat
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
54 (*este vorba despre societatea Motorola). footnote>. Noi provocări (schema 27) vin să pună în evidență rolul nou al șefului de personal, noua viziune care se implementează în strategia de a ansamblu a unei firme. Managerul resurselor umane se diferențiază, „tocmai prin strategia sa de a-și formula tipul de acțiune. Putem vorbi de „patru tipuri de caracter de manageri”<footnote Macobby, Michael, „Managerii de ieri și de azi”, Sinteza, nr. 90, București (editată de Ambasada SUA în România până în 1992
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
fost compusă ieri sau acum o mie de ani, reprezintă o soluție a anumitor probleme artistice. Ea nu poate fi analizată, caracterizată sau evaluată fără a se recurge în permanență la principiile critice. "Istoricul literar trebuie să fie un critic tocmai pentru a putea fi un bun istoric"! *11 "Invers, istoria literară este foarte importanță pentru critica literară, imediat ce aceasta depășește sentințele subiective care exprimă ceea ce-i place sau nu-i place criticului. Un critic care s-ar complace în ignorarea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]