66,389 matches
-
a-și exprima părerea cu privire la existența lor cotidiană, lipsită de plăcerile vieții sociale din alte orașe braziliene (distracții, conversație, flirturi și mici ritualuri)”. De obicei, nu te poți Întâlni cu cineva decât fie În apartamentul său, fie la serviciu. Chiar admițând premisa reducționistă inițială că Brasília este un oraș strict administrativ, tot există o anonimitate searbădă impregnată În fiecare structură a capitalei. Locuitorilor le lipsesc, pur și simplu, acele spații mici și accesibile, pe care să și le poată Însuși și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
constante de a menține un control și o disciplină stricte. Lenin Întrevede posibilitatea ca elevii să influențeze un dascăl slab și timorat și o consideră o periculoasă etapă contrarevoluționară. Luxemburg, pentru care activitatea din sala de clasă presupune colaborare adevărată, admite implicit posibilitatea că profesorul ar putea avea de Învățat ceva util de la elevii săi. După ce a Început să considere revoluția analogă unui proces natural complex, Luxemburg a tras concluzia că rolul partidului de avangardă este, inevitabil, unul limitat. Asemenea procese
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o perspectivă științifică Îngustă, nimic nu este cunoscut până când și dacă nu e demonstrat În cadrul unui experiment strict controlat. Cunoștințele obținute altfel decât cu ajutorul tehnicilor și instrumentelor științifice nu merită să fie luate În serios. Atitudinea imperială a modernismului științific admite informații doar dacă acestea trec de filtrul anume conceput de procedura experimentală. Se consideră că metodele tradiționale, codificate În practică și În zicători populare, nu merită atenție, și cu atât mai puțin verificare. și totuși, după cum am văzut, agricultorii au
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Brasília (așa cum fusese prevăzut) sau oamenii decepționați din satele ujamaa, care au fugit din așezări, au contrazis Într-o oarecare măsură planurile. Totuși, această rezistență vine din afara paradigmei cunoașterii epistemice Înseși. Când cineva precum Albert Howard, el Însuși savant meticulos, admite „arta” agriculturii și a formelor de cunoaștere necuantificabile, atunci el depășește cadrul cunoașterii științific codificate. Statele extrem-moderniste autoritare, pradă unei teorii sociale direct inteligibile (și, În general, pe jumătate dovedite), au produs pagube ireparabile În comunitățile umane și În viețile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de fapt condamnat să se lovească de evidența caracterului funcțional al iraționalității atribuite „prejudecății rasiale”, ceea ce pare să explice rezistența acesteia la tentativele de a o reduce prin stabilirea de fapte sau de date „științifice”. Subiectul cu prejudecăți refuză să admită faptele și pare să țină cu orice preț la ideile sale false: această constatare i-a determinat pe numeroși cercetători să Împrumute din psihanaliză conceptul de mecanism de apărare, utilizat pentru a explica funcția psihosocială a prejudecății (sau a stereotipului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de uz curent: „Din existența substantivului nu se poate induce existența substanței”. Trebuie să ne ferim să esențializăm categoria „rasism”. Ar trebui, poate, să presupunem mai Întâi existența mai multor modalități de manifestare, să trecem de la singular la plural. Să admitem apoi că viziunile rasiste variază, se transformă, se adaptează diverselor contexte, se reciclează ă pe scurt, se metamorfozează. Dacă pornim de la ipoteza că gândirea rasistă constituie una dintre formele esențialismului, adică ale tendinței de a construi tipuri substanțiale („evreul”, „negrul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitățile colective sau față de diferențele culturale i se opune exigența imperativă de a realiza unitatea speciei umane, spre binele Întregii omeniri. Nu se Întrevede nici o sinteză finală, și nici vreo a treia cale de urmat. N-ar trebui atunci să admitem dificultatea speculativă, oricât de puțin ne-ar plăcea? Avem de-a face aici cu ultima aporie de care se lovește gândirea antirasistă În demersul său de auto-fundamentare, de Îndată ce Încearcă să meargă până la ultimele consecințe ale exigențelor sale fundamentale, care sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu are valoare de drept pozitiv, și nici nu este obligatorie pentru vreo țară. Pe de altă parte, convențiile interamericane cu privire la azilul teritorial și la azilul diplomatic semnate la Caracas, pe 28 martie 1954, recunosc oricărui stat „dreptul de a admite pe teritoriul propriu persoanele pe care dorește să le primească” sau „dreptul de a acorda azil”, adăugând Însă că „nici un stat nu este obligat să acorde azil, și nici să dea explicații cu privire la motivele unui eventual refuz”. Convenția Schengen din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2000), Internet, et après?, Paris, Flammarion. Φ CETĂȚENIE, DREPTURILE OMULUI, HIBRIDITATE, Metisaj, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Rasă, Sincretism, STRĂIN Cotetc "Cote" Cota desemnează numărul sau proporția elementelor dintr-un ansamblu care pot sau trebuie cuprinse Într-o acțiune. Acest dispozitiv admite așadar o definire foarte largă și este prezent În diferite domenii. Poate, În special, să permită unei țări protecționiste să-și restrângă importurile de bunuri și servicii. ν Sociologia este interesată de procente, În special atunci când acestea se referă la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ilustrare, să ne gândim la ceremonialul mesei. Nimic mai „natural” decât să mâncăm, nu-i așa? Orice om și, de fapt, orice organism viu trebuie să se alimenteze la intervale regulate. Și totuși, „codurile” culinare nu sunt identice, ci se admit mai multe „declinări”: folosim furculița, bețișoare sau alte „instrumente”? Anumite feluri de mâncare sunt interzise? Consumarea hranei se petrece doar În familie? În jurul mesei sau așezați direct pe sol? Ce loc trebuie rezervat dieteticii? Grija pentru kilogramele În plus este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
difuziune, ignorarea dinamicilor de adoptare și de refuzare selectivă a unei inovații au făcut necesară apariția unor abordări mai subtile ale relațiilor interculturale. 3) Școala americană regrupează discipolii lui Franz Boas: Alfred Kroeber, Alexander Goldenweiser, Edwrad Sapir, Clark Wissler, care admit posibilitatea apariției acelorași invenții În cadrul unor culturi diferite și disting cercuri concentrice de difuziune marcând arii cronologice (după Goldenweiser, trăsăturile cele mai vechi se regăsesc la marginea unei astfel de arii, age-area). Aceștia subliniază faptul că o trăsătură nu apare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu variabile legate de condițiile exterioare, un proces de diversificare sau de uniformizare (care poate merge până la constituirea de grupuri izolate). O nouă epistemă Apariția unei episteme a diversității impune problematizări metodologice și epistemologice. Nu mai este de-ajuns să admitem, premisă stânjenitoare, dar inevitabilă și de care ne debarasăm imediat după aceea, ca În științele umane cercetătorul să fie simultan și alternativ subiectul care Întreprinde cercetarea și obiectul acesteia pentru a rezolva dificilele probleme puse de intersubiectivitate și de interferență
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
același timp la un punct de vedere care se dorește liberal, nu ezită să conteste această analiză. Raz constată că politicile adoptate În numele unui respect egal pentru toți cetățenii au eșuat din două motive esențiale. În primul rând, acestea nu admit ca individul să depindă În ceea ce privește libertatea sa și dezvoltarea sa personală de integrarea Într-o comunitate care Îi propune un context de „alegeri valabile” (meaningful choices). Pe de altă parte, aceste politici nu au ținut seama de caracterul definitiv al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înspre omogenizare, ele se confruntă astăzi cu persistența diversității și cu absența probabilă a reconcilierii. Această dimensiune tragică ne cere să acceptăm coexistența unor indivizi care nu au prea multe În comun. Însă Raz, profund atașat de universalism, refuză să admită existența unei prăpăstii morale Între tradiții și comunități diferite (Raz, 1994, p. 158): „Există o moralitate aplicabilă tuturor tradițiilor și tuturor culturilor, o moralitate care umple prăpastia ce le desparte”. Analiza sa se Înscrie Într-o abordare ce se preocupă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o semnificație și o cuprindere generale, atât la nivel politic, cât și juridic. Este mai cu seamă cazul filosofului american John Rawls, care a Încercat să introducă dimensiunea etică Într-o societate bazată pe modelul contractual. Declarându-se liberal, el admite ca roadele dezvoltării să fie Împărțite În mod inegal Între oameni, cu condiția „să se refuze avantaje mai mari dacă acestea nu aduc nimic și celor mai puțin norocoși” (Rawls, 1987). Argumentul său este acela că reușita unora se datorează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un răspuns rațional heterofobiei, care, la fel ca și respectul de sine, este esențială pentru dinamicile identitare (Camilleri et alii, 1990). Limbi și identități colective Deși identitatea lingvistică nu este decât o componentă a identității individuale sau colective, trebuie să admitem că practicile lingvistice se află În centrul procesului de identificare, Înscriind subiectul locutor Într-o rețea de interacțiuni. Limba este așadar mai mult decât un „vehicul” al identității: permițând Înscrierea „eului” În sfera socială, ea participă În mod direct la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cât ă așa cum au remarcat Philippe Bénéton, René Rémond sau Paul Ricœur ă disparitățile, acceptate odinioară fiindcă erau considerate inevitabile, ținând de natura lucrurilor, sunt resimțite de către contemporanii noștri ca niște nedreptăți pe care spiritul vremii nu le mai poate admite. G. F. & AFFICHARD Joëlle și FOUCAULD Jean-Baptiste (coordonatori) (1995), Pluralisme et équité. La justice sociale dans les démocraties, Paris, Commissariat général du Plan/Ed. Esprit. DAHRENDORF Ralf (1969), „The nature and types of social inequalities”, in BETEILLE André (coordonator), Social
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tineri; ă Asociațiile de apărare a limbilor regionale Își conjugă angajamentele cu cele ale mișcărilor alternative și ale mediilor ținând de contracultură, pentru a se opune uniformizării lumii și a stilurilor de viață; ă În orice caz, pare să se admită că doar puterea centrală poate să decidă abandonarea ideologiei și a normei monolingvismului. Aceasta decide, de fapt, În ceea ce privește viitorul limbilor În Franța (și al diverselor varietăți ale francezei În cadrul francofoniei). Ea poate, prin alegerile sale politice, să faciliteze accesul la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ca și Leroux, Bouglé subliniază faptul că creștinismul Îi propune credinciosului un fel de misticism individualist care nu Îi permite să iubească umanitatea decât „ca o consecință indirectă” și că, departe de a implica o dependență reciprocă a oamenilor, nu admite decât un eu și pe Dumnezeu. Sufletul creștin nu este așadar pregătit cu adevărat să accepte reformele sociale dorite de solidariști. De unde interogația legitimă cu privire la convingerea, În lupta contra mizeriei, a celui care „consideră durerea nu doar un rău necesar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alte părți. 3. Concluzii Pentru compararea clivajelor dintre partide în Europa Centrală și Orientală nu se pune problema respectării categoriilor de analiză definite de către Rokkan și Lipset. Nu înseamnă însă că trebuie să refacem modelul de analiză. Este suficient să admitem că istoria țărilor studiate se supune unei logici aparte și scapă oricărei înlănțuiri cauzale; rupturile care o jalonează împiedică observarea unei permanențe a antagonismelor. Procesul de modernizare dependentă nu presupune formarea structurilor recurente, astfel încât să se poată degaja o omologie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sau să se impună în fruntea unei formațiuni politice diferențiate. Au animat doar curente minoritare în cadrul partidelor axate pe un program minimalist sau înscrise în alte clivaje. Clivajele politice în Europa Centrală Analiză comparativă și deriva conceptelor DANIEL LOUIS SEILER "Admitem în general că Europa Centrală și Orientală, mai exact teritoriul care se întinde la Est de Rin, între Franța și Rusia, este caracterizat prin starea înapoiată a culturii politice. Aici, raporturile sociale sunt antidemocratice, metodele politice brutale; naționalismele meschine, îndârjite
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
economiei de piață, care guvernează societatea urbană ce se substituie astfel societății tradiționale. Înainte de a postula apariția unui fenomen istoric de o amploare considerabilă, și mai ales fără beneficiul unui recul temporal, trebuie epuizată orice altă ipoteză care poate fi admisă și concepută, de vreme ce este vorba de clasificarea unui partid care se caracterizează tocmai prin noutatea sa. În primul rând, trebuie să ne punem întrebarea dacă această nouă organizație nu reprezintă o reactivare a unui clivaj tradițional prin intermediul unei noi retorici
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
polonez stânga-dreapta integra dezbaterea asupra atitudinii față de elementele culturale și mai puțin asupra elementelor politice ale revoluției liberale a Luminilor. În același timp, după Sosnowska, clivajul stânga-dreapta presupunea un conflict în privința atitudinii față de caracterul periferic al țării. De fapt, dacă admitem că modernitatea este unul dintre elementele constitutive ale identității europene occidentale contemporane, atunci clivajul polonez stânga-dreapta ar fi deja de facto un conflict antivs. pro-Europa. Noi am spus-o, acest conflict nu este împărtășit de dreapta. O parte considerabilă a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
polonez în timpul partajărilor (1795-1918), cel de-al Doilea Război Mondial (1939-1945), independența sa limitată din perioada de după razboi se numără printre factorii principali care au condus la apariția și difuzarea mitului privind locul special al Poloniei în Europa. Trebuie să admitem de asemenea că la sfarșitul secolului al XIX-lea, statul polonez a dispărut complet și brusc de pe harta lumii. Dacă considerăm că Commonwealthul polono-lituanian dinainte de partaj a fost un gigant multinațional care a avut trăsăturile unui stat colonial, problemele poloneze
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mulți catolici decât protestanți. Biserica Catolică s-a identificat cu partidul creștin democrat KDU CSL, iar interesele ei au fost destul de slab limitate, chiar și când KDU CSL a făcut parte din coaliția guvernamentală (1992 1998). Ierarhia Bisericii Catolice a admis că identificarea cu KDU CSL s-a dovedit contraproductivă. Constrângerea anticatolicismului istoric, ca și alegerea exclusivă a unui singur aliat politic se numără printre cauzele principale ale diminuării clivajului politic religios. E. Lituania probleme noi, standarde vechi În Lituania există
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]