68,163 matches
-
și recepționat, dar nu a ajuns la comandant la timp pentru a putea fi procesat și folosit, pentru că radarul era încă ignorat și încă nu era apreciată capacitatea acestuia de a furniza informații exacte cu privire la autenticitatea obiectului detectat și la distanța față de acesta. La aceste cauze s-a adăugat lipsa de experiență în coordonarea informațiilor arătate de radar cu informațiile obținute prin percepție vizuală. Amiralul Callaghan a pierdut timp încercând să pună cap la cap informațiile indicate de radar referitoare la
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
La aceste cauze s-a adăugat lipsa de experiență în coordonarea informațiilor arătate de radar cu informațiile obținute prin percepție vizuală. Amiralul Callaghan a pierdut timp încercând să pună cap la cap informațiile indicate de radar referitoare la poziții și distanțe cu ceea ce putea să vadă pe mare; iar în condițiile din noaptea respectivă nu putea să vadă prea mult. La acel moment Callaghan conducea bătălia de pe punte și nu dintr-un centru de operațiuni, iar operatorii radar transmiteau informațiile de pe
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
au început să se amestece, în timp ce comandanții acestora așteptau ordinul de a deschide focul. La 1:48, "Akatsuki" și "Hiei" au aprins proiectoarele de căutare și au luminat crucișătorul "Atlanta" aflat la numai 2.700 m, la limita minimă a distanței de tragere pentru artilerie. Câteva nave au deschis focul de pe ambele părți, spontan. Înțelegând că navele sale sunt aproape înconjurate de navele japoneze, Callaghan a emis ordinul care a produs confuzie: "„Navele impare deschid focul la tribord, navele pare, la
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
de căutare, și având curs direct înspre navele americane, a devenit ținta artileriei de pe multe din navele inamice. Distrugătorul "Laffey" a ajuns atât de aproape de "Hiei", încât navele au fost nevoite să evite o coliziune când se aflau la o distanță de 6 m. "Hiei" nu a putut să coboare bateriile de artilerie suficient de mult ca să lovească distrugătorul "Laffey", dar "Laffey" a fost în stare să lovească suprastructura crucișătorului cu proiectile de 130 mm și cu focuri de arme automate
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
a fost rănit, iar șeful său de personal a fost ucis. Abe nu a mai avut astfel întreaga capacitate de a-și dirija navele în bătălie. "Sterett" și "O’Bannon" au tras alte focuri asupra suprastructurii cuirasatului "Hiei", de la mică distanță, și probabil una sau două torpile în carenă, producându-i și alte pagube înainte de a fugi în întuneric. Neputând să tragă cu bateria principală sau cu cea secundară asupra celor trei distrugătoare care i-au produs atâtea probleme, "Hiei" s-
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
înainte de a fugi în întuneric. Neputând să tragă cu bateria principală sau cu cea secundară asupra celor trei distrugătoare care i-au produs atâtea probleme, "Hiei" s-a concentrat asupra crucișătorului "San Francisco" care la acel moment trecea la o distanță de 2.300 m. "Hiei", "Kirishima", "Inazuma" și "Ikazuchi" au tras de mai multe ori asupra crucișătorului "San Francisco", căruia i-au distrus sistemul de direcție. Au fost uciși amiralul Callaghan, căpitanul Cassin Young și cei mai mulți dintre membrii echipajului de
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
de punte. Primele salve trase de pe "Hiei" și de pe "Kirishima" au fost bombe cu fragmentare care au produs daune destul de mici în interiorul crucișătorului, ceea ce l-a salvat de la o scufundare imediată. Pentru că nu se așteptau la o confruntare de la o distanță atât de mică, echipajelor celor două crucișătoare japoneze le-a luat câteva minute să schimbe muniția cu fragmentare cu muniție antiblindaj. Totuși, "San Francisco", aflat pe moment fără puterea de a se apăra singur, a reușit să navigheze în afara zonei
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
Amatsukaze" l-a atacat pe "San Francisco" cu intenția de a-l elimina din luptă. Concentrându-se pe "San Francisco", "Amatsukaze" nu a observat că era atacat de "Helena" care a i-a dat câteva lovituri în plin, trase de la distanță mică și care l-au scos din luptă. Grav avariat, "Amatsukaze" a scăpat ascuns de o perdea de fum în timp ce atenția echipajului de pe "Helena" era atrasă de atacul pornit de "Asagumo", "Murasame" și "Samidare". "Aaron Ward" și "Sterett", care căutau
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
Statele Unite au pierdut 1.439 de soldați în bătălie. Japonezii au avut între 550 și 800 de morți. Analizând impactul confruntării, istoricul Richard B. Frank arată: Această acțiune este printre bătăliile cele mai confuze, duse cu furie și de la mică distanță. Sacrificiul lui Callaghan și al flotei lui a câștigat o noapte de răgaz pentru aerodromul Henderson Field. Debarcarea ajutorului japonez a fost amânată, dar nu oprită și încă nu se primiseră vești de la cea mai mare parte a Flotei Combinate
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
a putut să îl contacteze prin radio pentru a-i verifica poziția. Când japonezii l-au iluminat și l-au bombardat pe "South Dakota", toate îndoielile referitoare la care navă este prietenă și care inamică au fost înlăturate. De la o distanță mică, "Washington" a deschis focul asupra cuirasatului "Kirishima" cu cel puțin 9 proiectile trase cu bateria principală și 40 cu bateria secundară, producându-i țintei grave avarii și incendiind-o. "Kirishima" a fost lovită sub linia de plutire, iar cârma
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
diverse săruri anorganice (compuși ai bariului și cromului), a fost închis în 2007 de către DGFP Mureș, care a decis executarea silită a tuturor bunurilor societății. Deșeurile care rezultau în urma activității combinatului erau depozitate în trei bataluri din spatele fabricii, la o distanță de câțiva zeci de metri de Târnava Mică. Aspectul acestor deșeuri este cel al unui „balast” oarecare, dar în componența lui există, pe lângă alte metale grele, crom hexavalent - o substanță care este cancerigenă. Cu timpul, aceste reziduuri au tot fost
Combinatul chimic Târnăveni () [Corola-website/Science/321252_a_322581]
-
Devașii nu au nevoie de același tip de hrană ca și oamenii, deși devașii mai mici mănâncă și beau. Cu cât strălucesc mai tare cu atât luminozitate lor lăuntrică e mai mare. Devașii sunt capabili să se deplaseze rapid pe distanțe mari și chiar zboară prin aer, deși devașii inferiori realizează (uneori) acest lucru numai prin ajutoare magice, cum ar fi un car zburător. Devașii sunt grupați în trei clase în funcție de locul în care dintre cele trei dhătus sau "tărâmuri" ale
Deva (Budism) () [Corola-website/Science/321248_a_322577]
-
un proectil cu o masă de 180 kg până la 180 km înălțime și va atinge doar 32% din viteza de evadare necesară. În plus, în timpul seriei de teste nucleare Plumbbob din Nevada, 900 kg oțel au fost aruncate la mare distanță. Unii cred că acest material a ajuns în spațiu, deoarece a atins o viteza de două ori (până la de șase ori) viteza de evadare, dar inginerii cred ca s-a topit în atmosferă. Răspunsul la aceste întrebări ar permite determinarea
De la Pământ la Lună () [Corola-website/Science/321253_a_322582]
-
m în timpul sezonului ploios, iar navele oceanice pot urca până la Cascadele din Sân Antonio, în apropiere de Porto Velho, Brazilia, 1070 km de mai sus gură să, dar în lunile uscate, din iunie până în noiembrie, este navigabil numai pentru aceeași distanță pentru ambarcațiuni care pot naviga prin aproximativ 2 m de apă. Autostradă Madeira-Mamoré rulează într-o buclă de 365 km în jurul secțiunii nenavigable de la Guajará-Mirim pe râul Mamore. O subspecie de Boto (delfin de Amazon) este cunoscută ca locuind în
Râul Madeira () [Corola-website/Science/321269_a_322598]
-
încărcătură maximă (53.000tone) putea atinge circa 30 de noduri, respectiv 55,56 km/h. Funcționare: Radare: Radarele operau pe frecvența de 368 MHz și aveau o rază maximă de 25 km, având mai mult un rol de confirmare a distanței. Directoare de tir: Directorul principal, de tip Basigerat BG, situat în vârful turnului blindat-prova, capabil să descopere nave la până la 35 km distanță. Eroarea la identificarea distanței era în general de 20m la 20 km și 50m la 30 km
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
MHz și aveau o rază maximă de 25 km, având mai mult un rol de confirmare a distanței. Directoare de tir: Directorul principal, de tip Basigerat BG, situat în vârful turnului blindat-prova, capabil să descopere nave la până la 35 km distanță. Eroarea la identificarea distanței era în general de 20m la 20 km și 50m la 30 km. Directorul principal avea 10.5m lățime și 4m înălțime. Directoarele secundare erau în număr de 5, unul plasat în turnul-blindat pupa și câte
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
rază maximă de 25 km, având mai mult un rol de confirmare a distanței. Directoare de tir: Directorul principal, de tip Basigerat BG, situat în vârful turnului blindat-prova, capabil să descopere nave la până la 35 km distanță. Eroarea la identificarea distanței era în general de 20m la 20 km și 50m la 30 km. Directorul principal avea 10.5m lățime și 4m înălțime. Directoarele secundare erau în număr de 5, unul plasat în turnul-blindat pupa și câte unul montat pe fiecare
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
înălțime. Directoarele secundare erau în număr de 5, unul plasat în turnul-blindat pupa și câte unul montat pe fiecare turelă principală. Ele aveau o precizie mai slabă decât a directorului principal, eroarea de detecție fiind de circa 0.5% x distanță. Alte echipamente: Avioane: 4 hidroavioane Arado 196, plasate în hangare de la centrul navei. Echiparea lui Bismarck s-a încheiat la 24 August 1940. Din septembrie, au început testele și instruirea echipajului. Comandantul navei a fost numit Ernst Lindemann. Într-un
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
radarele de pe Bismarck au detectat navele britanice, iar căpitanul a ordonat intercepția imediată. Bismarck a tras primele proiectile către Norfolk, care s-a retras foarte rapid într-un banc de ceață. Sesizând pericolul, căpitanul englez a decis să mențină o distanță de siguranță de 20 km față de escadra germană. Dată fiind viteza superioară a crucișătoarelor britanice (32-33 noduri, față de 30 noduri Bismarck), ele se puteau îndepărta în cazul în care navele germane încercau să micșoreze distanța. Astfel, din seara de 23
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
a decis să mențină o distanță de siguranță de 20 km față de escadra germană. Dată fiind viteza superioară a crucișătoarelor britanice (32-33 noduri, față de 30 noduri Bismarck), ele se puteau îndepărta în cazul în care navele germane încercau să micșoreze distanța. Astfel, din seara de 23 Mai, navele germane au fost monitorizate atent de britanici. Informațiile transmise de cele două crucișătoare au fost primite de rețeaua de interceptare. Cele mai apropiate unități erau crucișătorul de bătălie Hood și cuirasatul Prince of
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
provă, în timp ce navele germane puteau dezlănțui toate tunurile. "Hood" a deschis focul de la peste 22 km, la ora 5:52 dimineața. "Prince of Wales" a deschis și el focul 1 minut mai târziu. Navele germane nu au răspuns, așteptând micșorarea distanței pentru a declanșa un tir cât mai precis. La 5:55, după 3 minute de așteptare, Bismarck și Prinz Eugen au deschis focul cu toată artileria, cu o precizie nimicitoare. La 5:59, Hood a fost lovit de 2 proiectile
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
Prince of Wales, deși avariat și cu viteza limitată la 26 de noduri, a încercat să intercepteze din nou navele germane, escortat fiind de crucișătoarele Suffolk și Norfolk. Bătălia, purtată în seara zilei de 24 mai, s-a purtat la distanțe cuprinse între 20 și 30 km. Suffolk a fost încadrat de cateva ori de salvele de pe "Bismarck" și forțat să se retragă. "Prince of Wales" si "Bismarck" au schimbat circa 20 de salve, fără rezultat, din cauza distanțelor foarte mari. Treptat
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
a purtat la distanțe cuprinse între 20 și 30 km. Suffolk a fost încadrat de cateva ori de salvele de pe "Bismarck" și forțat să se retragă. "Prince of Wales" si "Bismarck" au schimbat circa 20 de salve, fără rezultat, din cauza distanțelor foarte mari. Treptat, navele britanice au rămas în urmă, iar o manevră îndrăzneață a căpitanului lui "Bismarck" a pierdut contactul radar definitiv. "Prinz Eugen" s-a separat de Bismarck în seara zilei de 24 mai, urmând o altă rută catre
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
rănirea a încă 9. "Sheffield" s-a retras sub o perdea de fum, în noapte, așteptând sosirea întăririlor. Noaptea, cele 4 distrugătoare din escorta escadrei grele au realizat atacuri cu tunurile și torpilele. Focul de pe Bismarck le-a ținut la distanță de peste 6 km, iar atacul cu torpile a fost în consecință ineficient. Două dintre distrugătoare au suferit avarii ușoare, din cauza schijelor. Ultima bătălie - 27 Mai 1941 După respingerea a 3 valuri de avioane și a atacurilor de noapte, echipajul de pe
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
și Norfolk Din cauza valurilor de 4-5 metri, viteza lui Bismarck a scăzut și mai mult - la 7-8 noduri - în condițiile în care adversarii se apropiau cu 16-20 de noduri. La 8:40, navele britanice au deschis focul de la 21 km distanță. Tirul britanic s-a dovedit imprecis. "Bismarck" a răspuns imediat, a 3-a salvă de 4 tunuri încadrându-l pe "Rodney". De teamă să nu fie lovit, căpitanul de pe "Rodney" a ordonat modificarea cursului, ceea ce a condus la dereglarea echipamentului
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]