68,163 matches
-
moment și turnul secundar de conducere a focului a fost lovit. Astfel, de la 9:15 nava germană a rămas fără un "sistem nervos" capabil să răspundă provocărilor. A urmat un tir de baraj, navele britanice apropiindu-se până la 3 km distanță și trăgând în plin. Cel puțin 70 de proiectile de 356 și 406mm și 300 de proiectile de 203mm au lovit cuirasatul german în agonie. 4 sau 5 torpile lansate de escadra britanică și-au găsit de asemenea ținta. Cu
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
prismatice, mașini de calcul "Mark V Dreyer" . Directoarele principale erau în număr de 5, aveau o anvergură de 9m și o eroare de estimare de circa 100-150m la 20 km. Nava nu a fost dotată cu radar, toate măsurătorile de distanță și viteză a navelor adverse fiind realizate prin diverse instrumente optice. Între 1929 și 1931, nava a beneficiat de o serie de îmbunătățiri: După aceste modernizări, nava a ajuns la un deplasament total de peste 49.000 tone, față de 47.000
Hood (crucișător) () [Corola-website/Science/321299_a_322628]
-
își puteau folosi decât turelele prova (respectiv 4x381mm și 6x356mm), în vreme ce germanii puteau trage cu toată artileria principală (adică 8x380mm și 8x203mm). La 5:52, "Hood" a tras prima salvă a bătăliei, cu cele 4 tunuri de 381mm din provă. Distanța la acel moment era de circa 22-24 km. Prince of Wales a tras primele salve la 5:53. Navele germane nu au primit permisiunea de tir până la 5:55, când Prinz Eugen a tras prima salvă. Bismarck a deschis focul
Hood (crucișător) () [Corola-website/Science/321299_a_322628]
-
a greșelilor (lansarea cu ajutorul unui tun, gravitația prezentă cu excepția "punctului neutru", etc), romanul s-a dovedit o lucrare de anticipație raportată la misiunea "Apollo 8" - inițiativa călătoriei spre Lună a aparținut americanilor, misiunea a pornit de la Cap Canaveral, la mică distanță de locul ales de Verne în Florida, deoarece viteza de rotație superioară din această zonă este mai potrivită. La bordul capsulei au fost tot trei astronauți, misiunea a durat mai puțin de o săptămână, iar la întoarcere vehicolul a fost
În jurul Lunii () [Corola-website/Science/321305_a_322634]
-
-li-se și indienii huron, al căror șef de trib este desemnat un notar cu descendență indiană, apropiat al lui Jean-Fără-Nume. După o primă victorie, forțele revoluționarilor sunt înfrânte și obligate să se retragă pe insula Navy, situată la jumătatea distanței dintre Canada și Statele Unite. Jean-Fără-Nume este capturat și condamnat la moarte, dar Joann reușește să-i ia locul în ultimul moment și se sacrifică pentru fratele său. Acesta preia din nou comanda revoluționarilor, dar dezvăluirea identității sale atrage furia mulțimii
Familia fără nume () [Corola-website/Science/321316_a_322645]
-
și au format o linie de luptă în piață. Maiorul Pitcairn a sosit din urmă și și-a condus cele trei companii spre stânga și i-a oprit. Restul companiilor conduse de colonelul Smith se aflau încă pe drum, la distanță mai mare, înspre Boston. Un ofițer britanic, probabil Pitcairn, dar relatările nu sunt sigure (ar fi putut fi și locotenentul William Sutherland), a trecut în față, și-a ridicat sabia, și a cerut mulțimii adunate să se împrăștie, și le-
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
Alți patru oameni au fost răniți, dar milițiile s-au oprit doar când maiorul Buttrick a strigat: „Foc, pentru Dumnezeu, soldații mei, foc!” În acest moment, liniile erau despărțite de pod și de râul Concord, și se aflau la doar distanță. Cele câteva rânduri de coloniști din față, neputând ieși de pe drum și blocate în față de alți oameni, au reușit să tragă peste umerii și peste capetele celor din fața lor către soldații masați pe pod. Patru dintre cei opt ofițeri și
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
că vreuna din părți va deschide focul asupra celeilalte. Unii au avansat; mai mulți s-au retras; alții au mers la casele lor. Colonelul Barrett a început în final să recapete controlul. A mutat câteva miliții înapoi pe deal, la distanță și l-a trimis pe maiorul Buttrick cu ordine dincolo de pod pentru o poziție defensivă de pe un deal, în spatele unui zid de piatră. Locotenent-colonelul Smith a auzit schimbul de focuri de la poziția sa din oraș la câteva clipe după ce a
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
centru și au prins milițiile din spate în încercuire. Flancurile au prins și miliția din Bedford după o ambuscadă reușită lângă limita dintre Lincoln și Lexington, dar pierderile britanicilor creșteau cu fiecare ciocnire și erau amplificate de tirul persistent la distanță, iar soldații extenuați începeau să-și epuizeze muniția. După ce au trecut în Lexington, căpitanul Parker, conform unei singure surse (memoriile lui Ebenezer Munroe din 1824), a așteptat pe un deal cu Grupa de Pregătire Lexington readunată, cu unii răniți bandajați
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
opt ori, în pofida unor legende ce vorbeau de indivizi împrăștiați care trăgeau cu puști cu rază lungă de acțiune din spatele unor ziduri sau garduri. Deși a avut loc și foc împrăștiat de-a lungul marșului, aceste tactici de foc de la distanță s-au dovedit utile mai târziu pe parcursul războiului. Nimeni de la Lexington sau de la Concord—și de nicăieri de-a lungul drumului sau de la Bunker Hill—nu avea vreo pușcă, așa cum arată documentele istorice. Generalul Gage lăsase ordine pentru adunarea întăririlor
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
Heath și Warren au reacționat la mișcările artileriei și flancurilor lui Percy ordonând milițiilor să evite formațiunile strânse care ar atrage tirul de artilerie. În schimb, ei au înconjurat formația pătrată a lui cu un inel mobil de atacuri de la distanță cu scopul de a produce pierderi maxime cu risc minim pentru fiecare voluntar. Câțiva voluntari călare pe drum descălecau, trăgeau cu muschetele în soldați, după care încălecau la loc și galopau în față pentru a repeta tactica. Milițiile fără cai
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
a produce pierderi maxime cu risc minim pentru fiecare voluntar. Câțiva voluntari călare pe drum descălecau, trăgeau cu muschetele în soldați, după care încălecau la loc și galopau în față pentru a repeta tactica. Milițiile fără cai trăgeau adesea de la distanțe mari, în speranța de a nimeri pe cineva din coloana principală de soldați de pe drum, întrucât atât britanicii cât și coloniștii au folosit muschete cu o rază de acțiune efectivă de circa . Unitățile de infanterie puneau presiune pe flancurile coloanei
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
este de făcut. Oricine i-ar privi ca pe o gloată neorganizată va constata că se înșală.” Luptele au crescut în intensitate după ce forțele lui Percy au trecut din Lexington în Menotomy. Noi miliții au tras în trupele britanice de la distanță, iar localnicii au început să lupte și ei pentru propriile proprietăți. Unele case au fost utilizate ca poziții de lunetiști, transformând situația într-un coșmar pentru orice soldat: lupte din casă în casă. Jason Russell i-a rugat pe prietenii
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
și a devenit antrenor. În luna mai, Mân o' War nu a fost înscris la Kentucky Derby pentru că proprietarului nu îi plăcea să concureze în Kentucky și pentru că a considerat că fiind prea devreme pentru tânărul cal să alerge pe distanță celor doi kilometri ai competiției. Calul Șir Barton câștiga în 1919, pentru prima dată în istorie, Triplă Coroană a Curselor de Cai Pursânge din Statele Unite ("Triple Crown of Thoroughbred Racing") prin victoria de la Kentuky Derby, cursa la care Mân o
Man o' War () [Corola-website/Science/320503_a_321832]
-
atunci când Gallant Fox reușea aceeași performanță sub o puternică atenție media. În cursa de 1⅛-mile (~2,4 km) "Preakness Stakes", câștigată ușor, Mân o' War a stabilit un nou record al hipodromului Pimlico cu timpul de 1:38-3/5 pe distanță de o milă (1,6 km) apoi a încetinit către final terminând cu timpul de 1:51-3/5. Calul a fost apoi înscris la Elmont, New York pentru Belmont Stakes. Mân o' War a câștigat impresionant cursa de 1⅜ mile (~2
Man o' War () [Corola-website/Science/320503_a_321832]
-
6 km) apoi a încetinit către final terminând cu timpul de 1:51-3/5. Calul a fost apoi înscris la Elmont, New York pentru Belmont Stakes. Mân o' War a câștigat impresionant cursa de 1⅜ mile (~2,2 km) la o distanță de 20 de lungimi față de adversari stabilind un alt record al Statelor Unite cu timpul de 2:14.20, depășind recordul lui Șir Barton din anul anterior cu peste trei secunde. În același an a mai câștigat "Dwyer Stakes", "Travers Stakes
Man o' War () [Corola-website/Science/320503_a_321832]
-
intrat în competiție până ce calul de curse Hoodwink nu a fost înscris de către Sarah Jeffords, nepoata proprietarului lui Mân o' War - domnul Riddle. Mân o' War a câștigat la mai bine de 100 de lungimi stabilind un record mondial pe distanță de 1,625 mile (~2,6 km) cu timpul de 2:40-4/5, un timp cu 6 secunde mai bun decât cel anterior, record care stă în picioare și în 2010. Cursa finală din cariera lui Mân o' War's
Man o' War () [Corola-website/Science/320503_a_321832]
-
Cursa finală din cariera lui Mân o' War's a avut loc în Windsor, Ontario, Canada la Kenilworth Park Gold Cup, prima cursă din istorie care a fost filmată integral. Această a fost de fapt o competiție "unu-la-unu" desfășurată pe distanță de 1¼ mile (2 km) între Mân o' War și câștigătorul Triplei Coroane, Șir Barton. Mân o' War a luat avans încă din debutul cursei câștigând categoric cu un avans de sapte lungimi. Mân o' War încheie sezonul corespunzător vârstei
Man o' War () [Corola-website/Science/320503_a_321832]
-
construită în anul 1780. Ea se află localizată în cimitirul satului Rădeni din comuna Roșcani (județul Iași). a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Satul Rădeni se află la o distanță de aproximativ 40 km de municipiul Iași, în partea de nord-est a județului Iași. El este atestat documentar din anul 1554, fiind un sat format din răzeși cu moșiile despărțite prin hotare. În anul 1864 s-a înființat comuna Roșcani
Biserica de lemn din Rădeni () [Corola-website/Science/320562_a_321891]
-
prin frecare de patru porțiuni de piele produce electrizarea unui tub metalic. Charles Coulomb (1736 - 1806) este cel care formulează legile cantitative ale electrostaticii. În 1785, stabilește expresia forței electrostatice dintre două corpuri încărcate, în funcție de mărimea sarcinilor electrice și de distanța dintre corpuri, denumită ulterior legea lui Coulomb. Fizicianul italian Luigi Galvani (1737 - 1798) este primul care studiază efectul fiziologic al curentului electric. Compatriotul său Alessandro Volta (1745 - 1827) realizează prima pilă electrică. În 1800, William Nicholson (1753 - 1815) și Anthony
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
Apoi a urmat Școala Practică din sat (1940-1941), Gimnaziul Industrial Rural (1942-1943), cl. VII la Școala Secundară din același sat (1943-1944), iar în ultimul an de studii secundare a frecventat clasa VI a Școlii medii din satul Cotiujenii Mari, la distanța de 9 km de Cuhureștii de Sus. Situația grea de după război, sărăcia populației satului l-a determinat să i-a decizia de a continua studiile la Colegiul Cooperatist din Soroca, căci aici studenții erau hrăniți, cazați și asigurați cu burse
Ion Drabenco () [Corola-website/Science/320541_a_321870]
-
la sută. Succesul cercetărilor sale a determinat dezvoltarea unei noi ramuri tehnico-științifice pe baza microfirului turnat, ce și-a găsit eficacitatea în intreprinderile de producție, în energetică (în special în legatură cu ridicarea tensiunii la transportarea energiei electrice la mari distanțe), în microscopia electronică, contribuind substanțial la evoluția aspectului economic. Institutul aflat la autogestiune cu caracter aplicativ și tematică unicală în lume a avansat la un nivel înalt de activitate științifică în republică, având multiple implimentări în industrie și eficiență economică
Ion Drabenco () [Corola-website/Science/320541_a_321870]
-
mică de 1000 m. Rezervațiile naturale au fost create pentru a proteja viața sălbatică în respectivele zone ale teritoriului; împreună acestea formează . Reciful Mellish, situat fiind la aproximativ 300 km est de Grupul de Nord-Vest, aceasta fiind cea mai mare distanță de continentul australian și de recifele și atolii din cadrul Insulelor Mării de Corali, nu este considerat ca făcând parte din niciun grup. Are o formă de bumerang de aproximativ 10 km lungime și 3 km lățime și o suprafață de
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
problemele credibilității istorice ale aceste evanghelii pot fi folosite pentru a pune la îndoială credibilitatea istorică a Faptelor Apostolilor. De exemplu, descrierea recensământului lui Quirinius () a fost considerată implauzibilă de către istorici. Nu există nicio mărturie despre cetățeni siliți să călătorească distanțe considerabile pentru a fi înregistrați, și nu e ușor de înțeles de ce ar fi fost justificată bulversarea produsă de recensământ. Încercări ale apologeților creștini de a reconcilia Evanghelia după Luca altor surse au fost descrise de John P. Meier, cercetător
Coerența internă a Bibliei () [Corola-website/Science/320583_a_321912]
-
simptome și semne caracteristice. Zgomotele abdominale pot indica stenoza arterei renale (îngustarea arterei ce irigă rinichii). O tensiune arterială micșorată la nivelul membrelor inferioare sau pulsația arterei femurale întârziate sau absente pot indica coarctație de aortă (îngustarea aortei la mică distanță de inimă). Hipertensiunea arterială cu manifestări intense ca dureri de cap, palpitații, palori și transpirație sugerează posibilitatea feocromocitomului. Tensiunea arterială extrem de ridicată (egală cu sau mai mare de tensiunea sistolică de 180 sau diastolică de 110, definită uneori ca hipertensiune
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]